Tag : cercetari

shutterstock_hrana creier6 lucruri despre hrana pe care i-o dam zilnic creierului nostru

6 lucruri despre hrana pe care i-o dam zilnic creierului nostru

O cercetatoare americana,Delia McCabe,  care si-a petrecut mult timp cu copii, unii cu deficiente intelectuale, altii cu deficiente emotionale (depresii, incapacitatea de a se concentra) s-a gindit sa faca o analiza comparativa asupra alimentatiei acestor copii, fata in fata cu alimentatia unor copii care performau bine si nu aveau probleme emotionale.

Acesta a fost punctul de plecare al unui studiu care spune care sunt efectele pe care le producem motorasului nostru principal – creierul – pentru ca nu ii acoperim corect nevoile.

Organismul nostru, ca sa-si asigure supravietuirea, stie – prin mecanisme interne – ca de fiecare data cind ajung nutrieti in corp prin mincare acestia sa fie consumati mai intii de creier. Cercetatorii spun ca distinsul nostru creier e foarte lacom si “maninca” foarte mult. Numai ca, atunci cind nu primeste toata hrana de care are nevoie incepe sa ia decizii aiurea si e evident ca un creier nehranit corespunzator va duce la o slaba calitate a vietii pe multe nivele, pentru purtatorul sau.

In fecare zi in care mincam ceva inseamna si ca ne hranim creierul, iar o alimentatie corecta pentru necesitatile lui are un impact pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, asupra functiilor sale: memorie, dispozitie, capacitatea de concentrare si de asimilare de noi informatii. Hrana pe care o consuma creierul e si pentru intretinere, nu doar pentru functionare. Si daca nu e hranit corect, in timo, creierul ajunge mai lenes, ii e din ce in ce mai greu sa gaseasca solutii la problemele cu care-l confruntam in fiecare secunda.

Creierul e format din peste 60% grasime si are nevoie de grasimi similare ca sa functioneze: omega 3 si omega 6. din pacate cele mai multe surse de asemenea grasimi sunt deja alterate, dar o sursa foarte buna este semintele de chia (de unde si nebunia generala, trend-ul de a introduce in alimentatie aceste seminte)

Creierul nostru iubeste apa si cu cit primeste mai multa apa, cu atit are un confort mai mare

Cind intilneste un aliment care nu-i place (pentru care corpul are o intoleranta) creierul incepe sa creeze sisteme de aparare impotriva lui si isi consuma din resurse in aceasta directie, afectind memoria imediata. (sau pe termen lung, daca-l ocupam mult timp cu alimente nepotrivite)

De ce stress-ul este atit de daunator organismului? Creierul nu stie sa faca diferenta intre o problema reala si una falsa, emotionala. El intra in functiune, genereaza adrenalina. Din pacate, cortizolul – care e produs dupa ce adrenalina circula in organism o durata generoasa de timp – este foarte daunator organismului pentru ca, pur si simplu, opreste neuronii sa comunice intre ei si intrerupe procesul de producere a energiei celulelor. In timp, excesul de cortizol produce moartea neuronilor.

Aici puteti gasi o serie de articole semnate de Delia McCabe despre cercetarile sale  din ultimii 20 de ani

photocover shutterstock

2153
shutterstock_brainHa! s-a demonstrat stiintific ca frumusetea matematicii e receptata in creier in acelasi loc ca si arta!!!

Ha! s-a demonstrat stiintific ca frumusetea matematicii e receptata in creier in acelasi loc ca si arta!!!

yeap. s-a demonstrat stiintific ca frumusetea matematicii e receptata in creier in acelasi loc ca si arta!!!

ani de zile le-am spus prietenilor mei artisti ca e o frumusete in a gasi cea mai rafinata solutie la o problema de matematica si ca,  in fata unei probleme minunate, simti o bucurie comparabila cu cea din fata unui tablou care te emotioneaza sau a unui spectacol care-ti transmite emotii multe.

s-au uitat la mine ca la o nebuna, pentru ca matematica e o stiinta abstracta si nu utilizeaza emotiile, iar eu desigur i-am ignorat replicind: “vedem lumea diferit”

pe de alta parte, multi dintre prietenii mei cu minti exacte – matematice – ma intreaba de ce am atit de multi prieteni artisti si sunt adesea ironici cu faptul ca nu am vrut sa profesez in matematica (sa-mi folosesc creierasul care e nativ dotat pentru asa ceva) si-am ales o cale mai soft, poate chiar mai superficiala, pentru reperele lor. si lor le-am zis cu acelasi ton: “vedem lumea diferit”

ei bine, s-a facut dreptatea divina. s-a demonstrat stiintific ca pentru cei pasionati de matematici, in fata unei probleme frumoase creierul primeste stimul de placere si e activat in zona  orbito-frontala, care conform altor cercetari, e stimulata cind e vorba de emotii.

adica artistii si matematicieni folosesc intensiv aceeasi parte din creier si-au mai multe lucruri in comun decit banuiau.

info despre cercetarea in cauza a aparut in scientific american, iar informatia (si link-ul) am primit-o de la o prietena care sta in Elvetia si care mi-a facut indirect nu doar ziua foarte frumoasa, ci si un mare compliment cind mi-a zis “am citit asta si m-am gindit imediat la tine”.

cum eu ma gindesc la prieteni – matematicieni sau artisti – care stiu sigur ca, in alta viata, ar putea face switch in meseriile lor si ar simti genul asta de bucurie asa cum o simt in ceea ce fac acum.

ha! intr-un fel, dar doar intr-un fel, suntem la fel.

🙂

3372
cintece uitateVivaldi vs Beatles – ce spune creierul nostru in functie de ce muzica ascultam

Vivaldi vs Beatles – ce spune creierul nostru in functie de ce muzica ascultam

niste baieti simpatici si foarte destepti s-au apucat sa studieze cum reactioneaza creierul in functie de muzica pe care o asculta.

au descoperit astfel ca partea care e activa cind ascultam, de exemplu, Vivaldi nu e aceeasi cu cea care devine activa cind ascultam Beatles.

acelasi studiu a aratat ca muzica vocala vs muzica instrumentala e receptata, din nou, diferit; in timp ce ambele emisfere arata activitate in contact cu muzica, prezenta versurilor activeaza mai mult emisfera stinga.

cum noul studiu spune ca fiecare dintre emisfere este specializata pe receptarea unui alt tip de sunet, vom glumi curind “spune-mi ce muzica iti place mai mult, ca sa stiu cu ce parte a creierului gindesti mai mult, ca sa stiu ce fel de comportament ai”:)

studiul – Vinoo Alluri et al, From Vivaldi to Beatles and back: Predicting lateralized brain responses to music

 

1790
Ford_B-MAX_2detalii care fac diferenta

detalii care fac diferenta

am fost intotdeauna interesata cum ajung unii cercetatori sa creeze lucruri care fac diferenta. l-am cunoscut acum citiva ani pe un domn care timp de 4 ani a masurat si testat fortele care apar in talpa piciorului la alergare pe 30.000 de sportivi, iar apoi a venit cu un nou sistem in talpa pantofului de alergare – BIOM; e omologat de ECCO, dar a fost preluat si de companiile producatoare doar de echipament sportiv.

vineri am asistat la o prezentare care mi-a adus aminte de acesti oameni – nebuni frumosi – care ma fascineaza cu perseverenta lor in a cauta mici detalii care sa faca diferenta si sa fie punctul de plecare al unui nou produs inovator.

de data asta e vorba de cercetatorii de la Ford, care pentru noul Ford B max, care va fi lansat luna viitoare la Geneva, au dezvoltat un sistem nou de deschidere a usilor astfel incit sa se creeze mai mult spatiu pentru incarcarea bagajelor si transportul copiilor.

pare banal cind spun dar au studiat oamenii care merg la cumparaturi cu masina sau isi iau copiii de la scoala, ca sa vada care sunt nevoile lor si apoi au creat un sistem de deschidere care ofera de aproape 2 ori mai mult spatiu pe fiecare latura a masinii.

in termeni tehnici, de la ei, suna asa:

Sistemul Ford de acces facil integrează montanţii centrali în portierele modelului B-MAX, creând o deschidere neîntrerupta de 1,5 metri pe fiecare parte a maşinii, reducând astfel dificultăţile cotidiene.
În cazul majorităţii altor modele, deschiderile portierelor-spate oferă cam jumătate din acest spaţiu. Sistemul cu portiere-spate cu balamale al Opel Meriva oferă un spaţiu de acces maxim de 0,7 metri.
si totul a plecat de la schita unui domn care lucra la un model pentru un model versatil, de show room. cind si-au dat seama ca aceasta ar putea fi solutia sa reinventeze spatiile in masina mica, au inceput toti sa-si depaseasca limitele propriilor creatii: au refacut caroseria, interiorul masinii; cockpit-ul. au facut mii de teste de rezistenta in caz de impact lateral. totul pentru a servi unei descoperiri care face diferenta.
asa arata Ford B Max, masina va fi la vinzare in Europa la sfirsitul anului. dupa cum stiti, eu sunt o apropiata a brandului Ford, Ford Focusul care parcheaza singur e in topul preferintelor mele, asa ca invitatia la aceasta prezentare a venit natural.
partea spectaculoasa a fost ca m-am conectat de la laptopul meu direct la intilnirea cu cercetatorii care au lucrat la acest proiect.
cred ca lumea asa avanseaza, din descoperiri (aparent) mici care fac diferenta in lumea noastra. am sa va povestesc cindva cum a fost creat aparatul de ras si cita cercetare e in spatele lui
3699

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!