Tag : cristi manafu

tiff gala 2017TIFF 2017, despre prietenie si ce face sa mearga lucrurile inspre mai bine

TIFF 2017, despre prietenie si ce face sa mearga lucrurile inspre mai bine

Merg la TIFF si la FITS de foarte multi ani. In ultimii 4 ani am mers aproape mereu in aceeasi gasca, dar oricum ar fi fost, domn Manafu a fost in echipa si am facut impreuna lucruri frumoase.

Miza noastra e sa aratam celor de acasa putin din atmosfera, sa oferim povesti care sa contina elemente memorabile cu efect de trimitere catre sala de cinema sau de teatru.

Sau cu efectul dorintei de a veni si tu la TIFF/FITS in anul urmator.

Anul asta, dupa premiera filmului Breaking News m-am gandit ca tot ceea ce tine unite industriile acestea doua este prietenia.

Prietenia care ii face pe actori regizori si producatori sa munceasca aproape pe gratis doar ca sa-si duca la indeplinire visul de a-si vedea filmele gata

*

Eram la finalul filmului Breaking News, vedeam distributia care urca pe scena de pe scaunele de langa mine si ma gandeam ca pe ei toti ii leaga o prietenie stransa.

Andi Vasluianu, eroul din film, e prieten de multi ani cu Oana Rasuceanu – scenarista alaturi de Ana Agopian, dar si cu Iulia Rugina regizoarea filmului. Era si Tudor Giurgiu acolo, si el prieten cu Vasluianu (a fost protagonist si intr-un film de-al lui – Despre oameni si melci), dar si cu Oana Rasuceanu care a muncit multi ani ca PR al TIFF.

In sala printre cateva sute de spectatori eram noi , o gasca de prieteni bloggeri care ii asteptam pe eroii de pe scena ca sa ne facem o fotografie impreuna ca sa-I ajutam la promovarea filmului care vine din septembrie pe ecrane.

Si in minutele alea cand ii ascultam pe protagonisti multumind emotionati celor care i-au ajutat si sprijinit ca sa poata sa-si faca filmul, mi-am adus aminte iar cat de mult inseamna astazi in Romania participarea privata – sponsorizarile de la “multinationalele” hulite de cei care nu vor sa vada ca dezvoltarea Romaniei e datorata mult strainilor sositi printre noi care ne-au profesionalizat in multe domenii.

Un simplu exemplu pe care-l cunosc bine: Raiffeisen in 20 de ani de prezenta in Romania a participat la programe culturale si sociale cu peste 13 milioane de euro. Zilele filmului Romanesc de la TIFF se desfasoara cu participarea exceptionala a Raiffeisen, iar  multe dintre spectacolele de la Teatru ACT cu Oana Pellea sau Marcel Iures au ajuns la Festivalul de Teatru de la Sibiu sau in turnee in toata tara, tot gratie Raiffeisen.

13 milioane de euro investiti in cultura de catre un brand privat, cu profesionalismul unui brand privat, urmarind rezultate eficiente (calitatea asocierii, un numar mare de spectator, dar si o constructive solida pe termen lung), adica nu mici lovituri ca la finantarile de la stat.

tiff prieteni breaking news

Cand am vazut fotografia pe care o facusem impreuna – echipa de la Breaking News si noi, gasca de bloggeri, acreditati special pentru zilele filmului romanesc de catre Raiffeisen, mi –a parut a fi un exemplu despre doua lumi care sunt unite pentru ca au aceleasi afinitati, aceleasi valori si gusturi. Si culmea, au fost unite de catre … un sponsor care a indentificat afinitatile comune.

Nu degeaba anul asta am spus ca avem #poftadefilmebune.

*

Acum cativa ani Oana Rasuceanu, Ana Agopian si Iulia Rugina m-au primit la cursul lor de scenaristica pentru scurt metraj de la Control N ca sa invat cateva tehnici care imi erau de ajutor  in ceea ce scriu eu. Vineri, la premiera filmului lor Breaking News le-am rugat sa-mi dea cateva pagini din scenariu sa vad cum au lucrat, Ana mi-a raspuns “ce misto! Dar vezi ca am avut 17 drafturi”

Pe Andi Vasluianu il stiu dincolo de ce vedeti dvs in filme sau la televizor, il stiu drept un actor foarte generos si frumos asezat pe dinauntru care e gata oricand sa-si ajute mai tinerii colegi, explicandu-le propriile frici ca sa le dea lor curaj.

Despre Cristi Manafu sau Ana Onisei care  apar in fotografia de mai sus, as putea scrie romane, pentru ca ne cunoatem de mai bine de 10 ani si am lucrat de multe ori impreuna. Ne-am ajutat unii pe altii lucrand.

(v-as povesti putin si despre prietenia dintre Manafu si Gabi Nedelea – care e si el in poza, in fata, jos, dar ca sa nu fiu foarte indiscreta am sa spun doar ca eu ii numesc “fratii Petreus”)

Cristi Sutu si Radu Băzăvan sunt si ei in gasca TIFF de 2 ani, dar pe mine – personal – ma leaga de ei multe alte proiecte facute impreuna… Plus o legatura de rudenie intre mine si Radu, dat fiind numele noastre asemanatoare (doar el are diactritice in numele de familie, eu nu!)

Credeti-ma ca aceasta combinatie, cu toti la un loc e exploziva… si radem f f f f f f mult.

Ce vreau sa spun cu aceasta postare?

Participarile cu fonduri private in asemenea evenimente culturale fac sa se miste lucrurile mai bine. Statul roman nu ar putea sustine nici un festival precum TIFF, nici pe unul precum FITS, iar impactul acestor festivaluri in dezvoltarea industriilor din care fac parte, dar si in educarea unor generatii, este imens.

Ca sa nu mai vorbesc de sprijinul moral, dincolo de cel financiar, pentru ca niste actori imensi sa poata sa continue sa faca proiecte in spatiul public.

 *

TIFF 2017 s-a incheiat exact in linia despre care scriu mai sus: au fost premiate proiecte care n-ar fi putut fi facute niciodata fara finantare privata – las mai jos intreaga lista de premii ca sa puteti cauta filmele cand vin la Bucuresti zilele viitoare, dar mentionez aici un singur premiu pentru documentar oferit catre doi jurnalisti/ fotograf freelanceri:

Premiul Zilele Filmului Românesc pentru Debut, în valoare de 1.000 de euro, oferit de Raiffeisen Bank – The Last Kalderash / Ultimul căldărar, r. Cosmin Bumbuț, Elena Stancu

*

Ne revedem cu cronici despre teatru, actori si proiecte frumoase in doar cateva zile, cand ajung la Sibiu, la Festivalul international de teatru.

Sa aveti #poftadefilmebune  si sa le si intalniti!

*

PREMIILE CELEI DE-A 16-A EDIȚII TIFF

Trofeul Transilvania, în valoare de 15.000 de euro, oferit de Staropramen – Familia mea fericită/ My Happy Family, regizat de Nana Ekvtimishvili și Simon Gross

Premiul pentru Cea mai bună regie, în valoare de 5.000 de euro – Guðmundur Arnar Guðmundsson, pentru filmul Piatră pe inimă/ Heartstone

Premiul Special al Juriului, în valoare de 1.500 de euro, oferit de HBO – Tărâmul binecuvântat/ God’s Own Country, regizat de Francis Lee

Premiul pentru Cea mai bună interpretare, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Conceptual Lab – Ia Shugliashvili din Familia mea fericită/ My Happy Family

Mențiunea Specială a Juriului – Gloria/ Glory, regia Kristina Grozeva și Petar Valchanov

Premiul FIPRESCI, oferit de juriul Federației Internaționale a Criticilor de Film unui film din secțiunea Alt.Rom.Com – Dezîndrăgostire/ Afterlov, regizat de Stergios Paschos

Premiul Publicului, oferit de MasterCard – Piatră pe inimă/ Heartstone

Premiul Publicului Cinepub, pentru filmul cel mai popular din secțiunea Zilelor Filmului Romanesc, în valoare de 1500 Euro, oferit de Cinepub – Planeta Petrila, regia Andrei Dăscălescu

Premiul pentru întreaga carieră – Alain Delon

Premiul de Excelență, oferit de Mercedes-Benz – Tora Vasilescu

Premiul pentru întreaga carieră – Violeta Andrei

Premiul Zilele Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj, în valoare de 6.000 de euro (servicii de post-producție), oferit de Cinelabs România  – Inimi cicatrizate, în regia lui Radu Jude

Premiul Zilele Filmului Românesc pentru Debut, în valoare de 1.000 de euro, oferit de Raiffeisen Bank – The Last Kalderash / Ultimul căldărar, r. Cosmin Bumbuț, Elena Stancu

Premiul Zilele Filmului Românesc pentru secțiunea Scurtmetraj, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Jameson și servicii echipament cameră & electrică & grip, oferit de R3 Film Rental, în valoare de 4.000 Euro – Scris/Nescris/ Written/Unwritten, regizat de Adrian Silișteanu

Mențiunea specială a juriului pentru scurtmetraj în Zilele Filmului Românesc – Offstage, regia Andrei Huțuleac 

Premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj din secțiunea Umbre, în valoare de 500 de euro, oferit de Shorts TV – Panta/ Curve, în regia lui Tim Egan

Mențiuni speciale în secțiunea Umbre-scurtmetraj: Eu sunt ieșirea/ I Am The Doorway, în regia lui Robin Kasparik, și În spatele tău/ Behind, de Ángel Gómez Hernández

 

1840
filme promenada24 mai, carePEcare, filmele mele

24 mai, carePEcare, filmele mele

am ales filmele pentru duelul cu Cristi Manafu pe terasa Promenada.

pe 24 mai de la ora 21.00 vedem sau revedem un film cu una dintre cele mai elegante si mai rafinate femei din lume: Audrey Hepburn

luati-va perlele sau manusile lungi, sau veniti in jeans si cu cel mai larg tricou. pe terasa de la Promenada o sa avem un mic dejun ca la NY, la Tiffany’s, pentru ca intram din nou in lumea lui Holly Golightly cea care vrea o viata libera, dar sa fie iubita, cea care crede ca oamenii nu-si apartin unii altora si simte ca intr-o casatorie ar fi ca intr-o cusca.

(inca ma mai gindesc ce surpriza speciala sa va fac legat de acest film, dar… imaginati-va minunatia de terasa cu citeva zeci, daca nu sute de femei care se uita la Breakfast at Tiffany’s… o sa fie MAGIE!)

cel de-al doilea filme pe care l-am ales pentru 24 mai e Intouchables, un film pe care eu l-am considerant printre cele mai bune productii din 2012.

o sa ridem si o sa avem lacrimi in colturile ochilor. o sa intram in povestea prieteniei dintre doi oameni care nu-si propun sa fie prieteni la inceput, ba din contra, dar care descopera ca au multe lucruri in comun.

*
pe 24 mai la Promenada in competitia carePEcare e seara filmelor de dragoste si-am ales doua filme care vorbesc despre iubire altfel decit “si-au trait fericiti pina la adinci batrineti”, am ales doua filme care vorbesc despre iubire si independenta, despre a te regasi in celalalt ca sa poti sa ai aripi sa zbori frumos – fie ca esti cea mai frumoasa femeie din lume, sau un domn respectabil intr-un scaun cu rotile.

pe 24 mai, la Promenada, in seara filmelor de dragoste va fi vorba despre eleganta lucrurilor facute din inima si despre iubirea pe care o dai – cind te astepti mai putin, dar fara sa te astepti la ceva in schimb.

ne vedem la Promenada, simbata 24 mai, PE terasa de la ora 21.00, intrarea e libera.

cistigatorul competitiei dintre mine si Cristi Manafu este stabiliit ca urmare a numarului de spectatori care vin la proiectie, asa ca daca va plac filmele si idea unei seri despre iubire, pe o terasa deasupra Bucurestiului, alaturi de oameni pe care nu-i stii dar care iti pot deveni prieteni pentru ca au ceva in comun cu tine (aceleasi gusturi la filme), va rog dati mai departe vestea.

multumesc

partenerii media ai intrecerii noastre sunt RegieLiveFilme TariBlog de CinemaAnzhela MoviesEdge and Back.

P.S. Cristi a ales pentru seara lui  “Now you  see me” si “We’re the Miller’s”; le puteti vedea deci pe 23 mai tot de la ora 21.00

 

1165
webstockNe vedem la Webstock

Ne vedem la Webstock

Vineri sunt unul dintre speakerii de la Webstock.

Cind m-a invitat Cristi Manafu sa vorbesc la Webstock 2013 mi-a spus ca tema aceste editii este Doers & Innovators si, dupa ce mi-a spus colegii de panel, m-am incruntat: “eu n-am inventat nimic, ce caut eu acolo?”

Dupa ce Cristi mi-a spus argumentele lui pentru care a lansat invitatia, mi-am adus aminte de o secventa definitorie din viata mea.

***

acum citiva ani in libraria carturesti ma uitam la cartile prezente pe rafturi. stiam despre foarte multe dintre ele o multime de lucruri: primeam comunicate de presa cu lansarile colectiilor editurilor, pe unele le citisem in avans pentru ca voiam sa ma parteneriez cu revista la care lucram pe anumite titluri.

dar cind ma plimbam printre rafturi am avut o revelatie “cele mai multe dintre deciziile pe care le iau la achizitionarea unui lucru vin din recomandarile altora, dar eu? eu unde sunt in povestea asta? eu ce descopar? cum merg pe calea mea, fara sa fiu influentata de altii?”

si-am decis atunci – imi respect inca promisiunea – ca voi cumpara mereu si cite o carte despre care nu stiu nimic. ca sa experimentez. sa incerc si altceva decit mi-au recomandat cei din jurul meu (oricit de mare ar fi cercul din jurul meu)

 

si-am mutat decizia asta in multe alte actiuni ale mele ca sa descopar lucruri in felul meu, fara alte influente.

asta m-a ajutat sa fiu mereu cu inima si mintea deschisa si sa nu-mi fie frica de nicio schimbare. de aici incolo si pina la inovatii, in domeniul meu de activitate, au mai fost citiva pasi.

despre ei cred ca am sa vorbesc vineri dimineata la Webstock.
si despre citeva dintre intimplarile care m-au inspirat in anii astia.

ne vedem la webstock, puteti sa solicitati invitatii de aici.

 

412
360ambasador de brand pentru zorilestore.ro

ambasador de brand pentru zorilestore.ro

se vorbeste tot mai des in conferintele – de la noi si din lume – despre o tendinta de comunicare in social media: ambasadorul de brand.

e normala tendinta asta: cind ai identificat reprezentatul social media care are afinitatea cea mai mare cu publicul pe care-l tintesti, e bine sa poti sa creezi impreuna cu el experiente relevante pentru public.

se intimpla si la noi, chiar si eu ma aflu – impreuna cu Cristi Manafu –  in mijlocul unui asemenea proiect, numit Pe scaunul din stinga, care mixam stilul nostru de viata cu experienta pe care o avem in compania unor branduri diferite de masini ( toate distribuite in Romania de  Porsche Inter Auto Romania – Skoda, Volkswagen, SEAT, Audi, Porsche, Bentley si Lamborghini)

de citeva zile este in online un concurs inedit pentru desemnarea unui ambasador de brand pentru zorilestore.ro.

prin intermediul Bogal Initiative, bloggeri care cred ca se potrivesc cu produsele pe care le comercializeaza zorilestore.ro (echipamente sportive sau de strada pentru persoane care obisnuiesc sa se imbrace casual sport) au fost invitati sa se inscrie intr-o competitie: primesc un produs spre testare, sunt invitati la citeva experiente speciale in tara, scriu un articol si sunt supusi evaluarii unui juriu.

*

din juriul asta fac parte si eu si simt nevoia sa va spun care sunt criteriile dupa care voi evalua (sunt peste 300 de inscrieri):

(ceilalti jurati sunt Manafu – www.manafu.ro, Costin Cocioaba – www.refresh.ro , Alex Negrea – http://alexandrunegrea.ro/ )

– implicarea dincolo de articolul pe care-l scrieti (promovarea in social media, alte solutii creative)

– modul creativ in care aratati ca stilul vostru de viata este potrivit cu produsele pe care le promoveaza zorilestore.ro (forma si continutul articolului de pe blog)

 

e o ocazie minunata de a experimenta cum este sa te pui in pielea agentiei/clientului si sa incerci sa-l promovezi creativ, aplicat pe stilul tau de viata. cind inveti asta, jumatate din business-ul de pro- blogger (adica bloggerul care traieste din banii pe care-i face in online) e rezolvat.

cealalalta jumatate se rezolva cu disciplina si perseverenta. si content bun.

succes.

 

 

 

 

451
pr-forumLa PR Forum dau din casa:)

La PR Forum dau din casa:)

cind am inceput proiectul  “ce nu stiati despre mine?” ma gindeam sa va povestesc cum sunt eu de fapt acasa. m-am razgindit:) dar uite ca domn Cristian Manafu ma provoaca iar sa dau lucruri din casa la una dintre conferintele lui – PR Forum, cel mai mare eveniment de comunicare si relatii publice.

***
apropiatii mei stiu ca orice iesire in public este un mic cosmar  pentru mine (vorbesc despre conferinte, petreceri mondene, gale de premiere etc). caut zeci de pretexte ca sa nu merg sau sa nu accept contractul daca este o chestiune comerciala. apoi intervine ratiunea si imi spun ca e un rasfat disconfortul meu si ma organizez.

daca as putea trai in mijloc de padure sa intilnesc cit mai putini oameni, sa vorbesc cit mai putin, dar in acelasi timp sa fac performanta in meseria mea, sa fac super interviuri si sa descopar super povesti, as face-o. dar nu se poate asta si, cindva in viata, m-am prins ca, daca vreau sa-mi urmez visurile trebuie sa imi depasesc zona de confort.

s-a intimplat pe vremea cind ne pregateam sa lansam Europa FM, moment in care am inceput sa fiu constienta ce inseamna brand personal si sa lucrez la propriul meu brand personal.

la inceputul lui aprilie s-au implinit 13 ani de cind ma lupt constant si constient cu mine ca sa ma duc profesional pe drumul pe care visez; uneori am zburat, alteori am mers atit de greu incit parea ca ma tirasc prin nisip.

*

despre brandul personal si cum nu poti sa-l construiesti daca nu iesi din zona de confort vorbesc pe 25 aprilie la PR Forum. am mai vorbit despre asta o data, asta iarna la BIZ SMS Camp cind in sala erau multi bloggeri si mai putini manageri de companie. la sfirsitul prezentarii in care povesteam care-s pasii pe care i-am urmat in anii astia, citiva dintre cei din sala erau uimiti de rigurozitatea mea, fiind obisnuiti cu partea de emotie pe care o arata blogul meu.

dar si-n viata e ca la dans: dupa ce ai rigurozitatea tehnica si faci miscarile corecte, poti sa fii gratios si sa transmti emotie. sunt foarte foarte rari oamenii care au harul de a transmite emotie fara antrenament riguros si e bine sa n-avem ego-ul sa ne credem printre ei:)

***
deci pe 25 aprilie la PR Forum vorbesc despre “regula celor doua aparitii publice”, despre “nu comunica functii, ci aptitudini, reusite profesionale” si multe altele care sper ca va vor ajuta sa va vindeti mai bine in meseriile voastre.

o sa fie cu rama povestii mele si iar o sa vi se para ca am dat mult din casa cind, de fapt, e un geam acolo si cu cit va apropiati mai mult de el si credeti ca puteti vedea inauntru, veti vedea reflexia propriei imagini. e si asta parte din brandul meu personal:)


vorbesc de la ora 16.00, iar in sesiunea dinaintea mea este unul dintre oamenii pentru care am cel mai mult respect cind vine vorba de branding: Doru Frolu – care va va povesti minunile pe care le-a facut cu Brandul Patzaichin.  de fapt toate sesiunile au oameni pentru care am un foarte mare respect in meseria asta.

aici puteti gasi programul si informatii despre acces.

 

798
women_on_web10 reguli care te fac sa traiesti frumos in online

10 reguli care te fac sa traiesti frumos in online

pentru editia 2012 Women on web, l-am rugat pe Cristi Manafu sa-mi dea el tema pentru speech. am fost prezenta la toate editiile, mi se pare ca am spus tot ce stiam sa spun si, daca tot persevereaza Cristi si Georgiana Gheorghe sa ma invite, macar sa ma chinuie complet – cu tema .

Cristi mi-a propus “Viata in online” – cum sa traiesti frumos pe Internet.

iata 10 dintre regulile mele de trait frumos (bune maniere) nu doar in online, ci si in viata. (am vorbit intr-o conferinta Biz la Iasi despre regulile mele de etica, am sa le postez zilele viitoare si pe acelea)

***

1. sa ai un set de reguli (scrise pe ceva) la care sa te intorci din cind in cind

stiu ca daca ai un cadru foarte bine stabilit poti sa fii mai creativ, sa te diferentiezi mai bine, asa ca imi plac regulile.
mai stiu ca omul e ca mercurul – cum gaseste o spartura, cum incearca sa se strecoare pe acolo – si, pentru ca mi-e teama sa nu ma ia valul, mi-am facut un set de reguli si de etica, dar si de maniere pentru on line

2. sa renunti la ego

e cea mai importanta regula si e o lupta continua, pentru toata viata. pentru ca oricind apare tentatia “de a te da mare” intr-un context oricit de mic.

regula asta inseamna sa nu vrei sa fii tot timpul cel mai bun in perceptia celorlalti, ci sa fii mai bun decit ai fost ieri cu performantele tale.
sa nu intri in polemici cu cei carora le place sa aiba ultimul cuvint.

sunt cititori care – gratie job-ului pe care l-am avut la o revista pentru femei – isi imagineaza ca stau toata ziua pe tocuri, ca sunt o mimoza de dorobanti si ca port o geanta scumpa pe mina asezata in pozitie erecta. as pierde foarte mult timp daca as sta sa le schimb parerea, dar si chiar daca as schimba-o, cu ce m-ar ajuta pe mine?

mi-a luat ceva vreme sa nu mai vreau sa ma mai bat cu ei (cu argumentele din istoricul meu profesional) si sa-mi dau seama ca e mai important sa merg mai departe pe drumul meu si sa fac ce cred ca e bine. daca nu se vor convinge pe parcurs cine sunt cu adevarat, nu conteaza oricum, pentru ca nu vor vrea sa fie in comunitatea mea. dar a fost un efort sa-mi domolesc ego-ul ca sa nu mai vreau sa dau replici si sa ma apar.

3. sa nu crezi ca ti se cuvine

e un derivat din ego. pentru mine e reversul: sa ai umilinta, smerenia de a primi orice lucru/serviciu / favor/ gest ca si cum nu ti s-ar fi cuvenit (de la ghiseu, chiosc, autoritate publica sau om pe care-l intilnesti pentru prima data). ca sa poti sa multumesti din suflet, cu bucurie. asa ti se va intoarce multumirea si zimbetul, si bucuria.

4. sa nu te crezi Dumnezeu

cind incepi sa ai audienta ( e valabil si pentru tv, si pentru radio, si pentru online), incepi sa crezi ca ti se cuvin multe lucruri. lumea iti da like, deci te place, adica te iubeste. ai multimi de oameni care te iubesc si incepi sa crezi ca esti si un mic Dumnezeu. dupa mine e cea mai mare greseala pe care o simt acum in online-ul romanesc. oameni care au dat peste putina audienta, au fost invitati la citeva evenimente si acum cred ca sunt mici Dumnezei, cu sau fara tocuri. a toate cunoscatori. si ca li se cuvin multe.

5. sa-ti pastrezi curiozitatea proaspata

te ajuta sa fii activ, sa te bucuri de ce ai si chiar sa descoperi lucruri. e un exercitiu aproape la fel de greu ca acela care cere sa renunti la ego, pentru ca atunci cind esti pe un teritoriu cunoscut, simti nevoia unei relaxari si ratezi multe lucruri.

6. sa fii onest, dar sa critici cu eleganta

pentru mine cele mai grele articole de scris sunt cele in care vreau sa critic pe cineva care a incalcat regulile pe care le consider de bun simt. imi ia cel mai mult timp, nu pentru ca e greu sa scrii “ai gresit”, ci pentru ca e mai dificil sa gasesti o cale eleganta prin care sa pui la punct pe cineva care ti-a incalcat teritoriul, fara sa-l executi cu cuvinte neortodoxe.

7. sa nu birfesti/ invidiezi

aceasta este o regula pe care am invatat sa o repect usor: cind cineva incepe sa discute despre altcineva la modul urit, anunt ca sunt prietena cu persoana in cauza si ca as prefera sa se incheie conversatia. sunt extrem de putini cei care mai persevereaza, dar stiu sa am un ton ferm si o privire… pe care prietenii o numesc dominant amenintatoare.

cu invidia e si mai simplu, pentru ca tine de propria persoana: in loc sa-l invidiezi pe celalalt pentru progresul lui, de orice fel ar fi, e mai bine sa te preocupe progresul tau si sa incerci sa fii putin mai bun decit ieri, in interiorul performantelor tale.

cred ca birfa si invidia sunt marile probleme nu doar ale online-ului , ci ale intregii societati romanesti.

8. sa nu traiesti ca o capusa online

sunt unii care isi fac imagine prin comentariile la posturile cu audienta/ de pe blog sau facebook. chiar cu link. o forma de a trai ca o capusa. ce ai facut tu, au facut – sau urmeaza sa faca – si ei, expus la modul ostentativ . ca sa-si expuna numele acolo unde e o posibila audienta. nu le accept pe blog ( sunt fericita ca a fost inventata tasta delete), ma enerveaza teribil pe facebook, dar stiu ca pe termen lung sunt o mare pierdere pentru cei care o fac.

9. sa nu te preocupe sa FII CEVA, ci sa FACI CEVA.

10. sa-ti aduci aminte mereu ca razboaiele cele mai mari sunt in mintea ta, nu in afara ei.

ultimele doua reguli, nu cred ca au nevoie de alte explicatii.

****

chiar cred ca pentru a trai frumos (in online, sau nu) e important sa ai un set de valori (scrise) la care sa te intorci din cind in cind, sa vezi ce mai respecti sau care sa-ti fie reper cind ai dubii cum sa reactionezi/ sau nu poti sa te temperezi. sa nu spui :”lasa, stiu eu sa reactionez”, pentru ca viata te pune in multe situatii si te provoaca de multe ori sa o iei pe drumuri ciudate; iar atunci esti nervos, stresat, ai o imagine deformata despre tine etc si se poate intimpla sa uiti care erau principiile tale, valorile tale.

Valorile sunt ca amprentele: NU SEMANAM CU CEILALTI, DAR URMELE PE CARE LE LASAM IN JUR NE DEFINESC SI NE IDENTIFICA .

Women on web, 27 aprilie 2012.

predacum am inceput sa citesc

cum am inceput sa citesc

cind eram mica, pe la sfirsitul anilor 80, nu-mi placea sa citesc.
deloc.
nici sa scriu. stiu ca am scris o compunere de fix un rind prin clasa VI-a.

n-am citit legendele olimpului (mi se parea ca mi se amesteca personajele in cap), n-am citit povesti nemuritoare; n-am citit nimik. era o adevarata tragedie cind trebuia sa execut lecturile de vacanta; aflam de la sora mea (mai mare cu un an si pasionata foarte tare de carti) despre ce era vorba prin romane si ma descurcam cu ce-mi spunea ea.

pina in vara lui 88.
*
eram la tara, la bunici, si am purtat urmatorul dialog cu un pusti cu citiva ani mai mare decit mine.
– Daca dragoste nu e, nimic nu e – n-a zis-o Marin Preda, ci un evanghelist, e din Biblie.
– Nu cred.
– Ba da, recunoaste si Preda in “Cel mai iubit dintre paminteni”, ia si citeste.

“Cel mai iubit dintre paminteni” a fost prima CARTE pe care am citit-o. Copilul care mi-a recomandat-o, Radu, a terminat in urma cu ceva ani Istoria Religiilor la Sorbona.

*
pentru mine, anii 80 inseamna descoperitul lecturilor, de asta pentru expozitia Consignatia 7080 am donat primul volum din “Cel mai iubit dintre paminteni”. acela a fost momentul in care, literalmente, mi s-a schimbat viata.

de fiecare data cind imi aduc aminte ce indaratnica eram la lecturi, rid si ma gindesc ca Doamne Doamne a avut grija sa rezolve problema asta: astazi imi cistig banii din scris/citit.:)
*
saptamina aceasta poti vizita la OAR, pe Verona, expozitia Consignatia 70-80 (organizata cu ocazia lansarii editiei limitate a sticlei Pepsi de colectie, asemeni celei anii 70-80), o excursie amuzanta prin vremuri pe care crezi ca le-ai uitat, dar sunt acolo linga/prin tine.

e foarte frumoasa expozitia pentru ca include obiecte personale ale unor nume de referinta in anii 80 Oana Sirbu, Irina Margareta Nistor, Medeea Marinescu, dar si ale unor nume devenite celebre post 89 – Gianina Corondan, Marius Chivu, Cristi Manafu, Cristi China

*
fotografia cu cartea mea am furat-o de aici

2122
bg-topWOW +un interviu pentru hotcity.ro

WOW +un interviu pentru hotcity.ro

ieri am raspuns unor (multe) intrebari pentru Hotcity.ro legate de ce vreau sa fac mai departe (in online) si, pentru ca vineri merg la Women on Web, despre ce voi vorbi acolo.

am fost si anul trecut la Women on Web cind am vorbit despre “ce sa faci cind nu faci nimic” -> cind te afli intre 2 proiecte, intre doua iubiri, esti in stationare in viata personala sau profesionala. amuzant, acum pare ca ma aflu exact in situatia pe care o descriam atunci… prin urmare trebuie sa am grija despre ce vorbesc anul asta:)))

*
iata ce i-am raspuns Sanei Nicolau despre speech-ul meu la WOW:)

Cristi Manafu m-a rugat sa vorbesc despre “noi inceputuri”, dat fiind micul val de curiozitate pe care l-a generat demisia mea de la Tabu. Voi avea deci un discurs despre cum este sa o iei de la capat (e a treia oara in viata cind fac asta, dupa Radio 21/Europa FM si Tabu), de ce tin sa fac asta acum si, mai ales, de ce nu imi e frica sa pornesc de la zero.

restul interviului cu o parte din nebuniile pe care as vrea sa le fac in online, il gasiti aici :)

*
aici insa, inca un pic din culisele acceptarii acestei teme de discurs. initial as fi vrut sa vorbesc despre “Multumesc”, dar Cristi Manafu mi-a schimbat tema:), iar eu nu pot sa-l refuz pe el ( tot el m-a convins acum 2 ani sa vorbesc despre iesirea revistei Tabu din trustul Catavencu si partea dramatica pe care a trait-o echipa). cum face Cristi de ma convinge? se uita la lucrurile si la oamenii din jurul lui cu o anume sensibilitate care pe mine ma lasa fara cuvinte.
uite situatiile care ma privesc direct: 1 si 2:)

astazi e ultima zi de inscrieri la Women On Web, intrarea e gratuita, dar se face in baza unei inscrieri pe mail. Intre speakeri Sandra Pralong, Sanda Nicola, Cori Gramescu, Andreea Retea, Andreea Beltic Inankur, Cristina Mazilu, Costin Cocioaba.

Ne vedem vineri:)

556
simpaCe vreau de la blogul meu in 2011

Ce vreau de la blogul meu in 2011


mi-a dat leapsa Toma sa scriu despre ce vreau de la blogul meu anul acesta, asa ca iata-ma explicind pe puncte.

sa experimentez mai mult, mai ales in zona de visual

asta cred ca va fi directia viitoare a blogurilor si incerc sa testez citeva dintre idei ca sa vad pina unde pot merge. E motivul pentru care am schimbat anul acesta hainutele blogului vechi.

sa mai lucrez la perfectionarea ideii de a-mi trata blogul nu ca pe un jurnal, ci ca pe un produs de publishing.

E motivul pentru care noul blog e mai structurat si ma obliga sa postez mai mult in fiecare zi. Tot aici vin si citeva strategii de marketing si de vinzari pe care incerc sa le pun in practica, dar si ceva extensii de brand pentru blog – de asta acum blogul are un nume scurt “simpa” care poate fi trasformat in brand.

sa am content nou in fiecare zi, generat de mine (jurnalistic), nu link-uit de prin alte parti sau parafrazat de pe la altii.

Desigur ca si anul asta, ca sa pot face tot ce mi-am propus, o sa-i stresez pe niste domni care-s mai destepti decit mine si stiu smekerii tehnice sau strategice pentru web.
Le multumesc in avans lui Cristi Manafu, Bobby Voicu, Alex Lapusan, Alex Axon, Alex Negrea

in rest, sper sa va ofer lucruri simpa si sa veniti sa le descoperiti aici:)

sper ca nu va suparati f tare daca nu dau leapsa mai departe:P

486
Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!