Tag : munca

jurnal(personal) Decalogul meu in munca

(personal) Decalogul meu in munca

De 1 Mai, ziua muncii, m-am gandit sa scriu care sunt regulile dupa care ma ghidez in alegerea job-urilor pe care le fac.

Sigur ca sunt unul dintre cei privilegiati: imi pot alege doar job-urile care-mi plac. Dar n-am fost tot timpul asa. Am mai povestit ca vin dintr-o familie saraca, ca muncesc din primele zile in care am venit la Bucuresti la facultate, si ca munca foarte multa (cu scoala in paralel, cursuri suplimentare in zonele in care voiam sa fiu mai buna) a facut ca de la 22 de ani sa am functii de conducere. Din 2011 sunt propriul meu sef, un privilegiu la care nu ma gandeam cand am ajuns la primul meu loc de munca.

Iata regulile dupa care ma ghidez in munca…:)

 1. Incearca sa muncesti cu oameni mai destepti decat tine pe care ii respecti pentru inteligenta si pregatirea lor profesionala.

Daca oamenii cu care lucrezi sunt mai destepti decat tine si tu ai un mind set spre a invata, totul devine o scoala super exclusivista, pe care altfel nu ai putea-o plati cu niciun ban. Ba, esti chiar tu platit pentru ceea ce inveti muncind.

  1. Daca ai norocul sa ti se indeplineasca punctul 1, incearca sa ai smerenia si intelepciunea sa-i asculti pe colegii/sefii tai si nu lua personal nicio observatie pe care ti-o fac.

Dupa putin mai mult de 20 de ani de munca, in situatiile in care muncesc cu oameni mai destepti decat mine (in ultimii ani, am avut acest privilegiu urias sa aleg oamenii cu si pentru care muncesc), in aceste situatii fericite sunt tot timpul pe mood-ul “research”. Fac documentare despre orice referinta profesionala pe care o aud pentru prima data de la cei din jurul meu, citesc  foarte mult in “lateral” – lucruri conexe pe care le aflu din discutiile cu acesti oameni, sau inspirata de observatiile pe care ei le fac pe un proiect.

  1. Nu lua personal deciziile de business ale unui patron pentru care lucrezi.

Obisnuiesc sa spun “e business-ul lui, el/ ea l-a adus acolo unde este, datoria mea e sa spun ce cred ca e mai bine de facut, decizia e la el/ea pentru ca stie contextul mai larg al afacerii”.

Nu lua personal, dar spune adevarul mereu in fata sefului, nu-ti fie frica de reactia lui.

  1. Nu merge cu problemele tale de acasa la birou, dar gaseste-ti un echilibru intre ce muncesti si ce traiesti.

Suna urat, dar e real. Oamenii te-au angajat si te platesc pentru a gasi solutii la situatiile din afacerea lor. Nu vor o problema in plus, nu vor un om care aduce cu el o energie negativa (ca ea inseamna barfa, probleme casnice sau altceva).

  1. Nu duce acasa problemele de la munca.

E o aptitudine care se dobandeste greu, dar se poate. Dupa ce inveti sa nu mai iei personal nimic, dupa ce inveti ca e important sa dai ce-i mai bun din ce stii in fiecare proiect, fara sa te bati cu pumnii in piept pentru asta, dupa ce inveti cum sa faci “switch” mental pentru un family mood cand pleci de la munca. Dar, se poate. Te ajuta lucrurile cu care “te incarci emotional” in afara muncii – prietenii, cartile, filmele, concertele, plimbarea intr-un parc etc etc etc.

  1. Nu da vina pe altii pentru ce nu ti-a iesit tie bine.

Si la munca si in viata personala, greseala e intotdeauna macar putin si la tine. Sigur ca e mult mai usor sa zici ca altii au fost de vina, dar daca mintea ta e setata sa identifice greselile pe care le-ai facut in alegerile care au dus la esec ai posibilitati mai mari sa inveti ceva din ce ti s-a intamplat.

  1. Invata, citeste si incearca sa fii cat mai bine pregatit profesional pentru ceea ce iubesti sa faci cel mai mult.

Chiar si cand nu ai “job”-ul in domeniul la care visezi dar muncesti pentru ca trebuie sa-ti platesti facturile. Incearca macar o data pe saptamana 2-3 ore sa inveti ceva nou din domeniul la care visezi.

  1. Respecta etica muncii tale.

Chiar daca uneori asta e echivalent cu o lupta cu propriul ego care te face sa vrei mai mult decat e corect sa ai, respecta etica. Si fii consecvent. Pe termen scurt lumea te va lua de prost, pe termen lung vei avea o liniste nepretuita. Si respectul celorlalti, dar nu ei ar trebui sa te intereseze.

  1. Cauta-ti echilibrul intre ce muncesti si ce traiesti.

E o munca pe care o faci continuu, sa-ti mentii echilibru si linistea. Nu e ceva ce odata dobandit ramane acolo in apropierea ta, ca o rochie pe care o cumperi ca sa te simti mai bine. E o munca despre a curata ce ti-a adus frustrari, de a intelege de ce ai dobandit acele frustrari.

E o munca despre a te rasplati si aprecia pe tine in aceeasi masura cu a te apostrofa singur cand ai luat-o pe aratura. Fara patima si fara presiune. Cu bun simt si onestitate.

  1. Daruieste din ce castigi, din ce muncesti, din ce stii

Fie ca faci mici donatii catre cei in nevoie, fie ca iti donezi timpul si priceperea pentru cineva care nu te-ar putea plati dar pe care l-ai putea ajuta fundamental, fie ca iti asumi ca trebuie sa fii si tu dintre cei care muncesc alaturi de cei carora e frumos a le impartasesti din ce stii. Da mai departe din experienta ta, nu e niciodata vorba de concurenta, e despre a face ca lucrurile sa mearga mai bine.

Bonus: Unul dintre domnii destepti cu care am lucrat mi-a spus candva cum pot sa identific “campionii” din viata, nu doar din munca; “Daca isi face treaba cu pasiune si urmareste pas cu pas ce trebuie facut fara sa-l promptezi, daca face mai mult decat i-ai cerut doar pentru ca stie ca se poate mai bine, ai un castigator in fata! O sa faca ceva important in viata lui.”

 

3060

10 lucruri pe care as fi vrut sa le stiu la 16 ani

  1. Nu e nicio tragedie daca gresesti.

De fapt, nu din lucrurile facute bine inveti ci din drumurile nebatatorite. In plus, oamenii au facturi de platit, o viata de trait, nu se vor gandi non stop la greseala ta. Important e sa nu mai repeti aceeasi greseala, adica sa inveti – pe bune – din ea.

  1. Ceea ce ti se pare a fi o tragedie la un moment dat, ti se pare ca esti la fundul sacului, in super hau, se va dovedi de fapt un reper de incredere.

Pentru ca vei sti ca ai putut sa iesi din hau, ai supravietuit. Si iti vei spune de cateva ori in viata “mai rau ca atunci nu se poate, deci hai sa merg mai departe”, iar asta o sa-ti aduca relaxarea pentru a nu lua personal problemele.

  1. Smecheria nu e sa fii cel mai bun.

Ci sa fii astazi mai bun decat ieri. Asta inseamna ca o sa inveti ceva nou toata viata

  1. Nu te supara cand nu te place cineva. Mergi mai departe.

Nu vei reusi niciodata sa faci lucruri care sa multumeasca pe absolut toata lumea, asa ca nu pierde timpul sa-i convingi pe cei care nu te plac ca nu esti asa cum cred ei, Salveaza-ti energia ca sa mergi pe drumul tau cu si mai mare hotarare.

  1. Nu-ti fie frica sa fii altfel. Toti cei care astazi se supun sistemului disciplinati, cuminti in banca la scoala, peste ani vor fi fost inghititi de sistem.

Vor face diferenta in lume, profesie, viata cei care au vrut sa faca lucrurile altfel, nu s-au temut de judecata celor din jurul lor si au fost perseverenti cu crezurile lor.

  1. De fiecare data cand ai un job, un contract cu clauze clare legate de ce trebuie sa muncesti pentru ce primesti, da cu un milimetru mai mult.

Oamenii iau decizii emotional si isi vor aminti ca tu ai fost putin mai altfel fata de ei in comparatie cu altii.

  1. Gandeste-te si la ceilalti, fa lucruri pro bono. Ajuta-ti karma.
  1. Daca faci lucrurile structurat, relaxat, cu vointa si perseverenta,  si esti onest, nu ai cum sa nu ai succes. E doar o chestiune de timp pana incepe roata sa se miste.
  1. Nu astepta sa te vada lumea, fii tu prezent in mijlocul ei. Ai initiative antreprenoriale.
  1. Cand ti-e rusine ca intalnesti un om MARE, care a facut lucruri importante, si asta te intimideaza, aminteste-ti ca si el/ea se duce la baie.

Oamenii MARI cu adevarat sunt modesti si au caracter, si vor fi acolo cu tine de la egal la egal pentru ca isi amintesc cum a fost cand mergeau pe drumul pe care mergi tu acum.

*

am fost la o intalnire cu liceenii exceptionali din programul Scoala de valori si a trebuit sa raspund la orice intrebare aveau despre cariera, reusita, ce am gresit, de ce mi-a fost frica pana acum, ce am invatat din anii astia de munca. cand am plecat de acolo am avut in minte sa scriu ce mi-ar fi placut sa stiu eu in adolescenta.

 

 

 

 

nap-desk-studio-nl-greece-8Biroul care te lasă să dormi la locul de muncă

Biroul care te lasă să dormi la locul de muncă

Text de Raluca Antuca

Citisem la un moment dat cum Google oferă angajaților, pe lângă condițiile de lucru normale, și anumite avantaje care țin de relaxarea în pauze, viață activă și sănătoasă. În sediul din Mountain View, California, angajații se pot odihni în grădinile cu plante organice, se pot plimba cu bicicleta gratuit și dispun de un teren în aer liber, unde pot practica diferite sporturi (tenis, volei, fotbal). Ba chiar pot opta pentru un masaj în pauzele de lucru!

Totul sună minunat, doar că aceștia se bucură de aceste oportunități atunci când lucrează peste program și sunt stresați. Adică muncești mai mult de opt ore pe zi ca să te bucuri de jumătate de oră de sport? Este o strategie de a exploata angajații sau se preocupă de starea lor și felul în care se simt la locul de muncă? Este discutabil.

Acest exemplu mi-a venit în minte atunci când am descoperit următoarea invenție: un birou atipic. În timp ce unul lucrează de zor, altul poate dormi în partea de jos a biroului, unde este amenajat un pat. Studio NL din Grecia a inventat acest mobilier care este pe placul celor care vor să se odihnească în timpul zilei sau care trebuie să lucreze peste program pentru a termina un proiect.

nap-desk-studio-nl-greece-2 nap-desk-studio-nl-greece-3 nap-desk-studio-nl-greece-8

1235
IMG_8744__880Festivalul din Portugalia dedicat oamenilor care au muncit la el

Festivalul din Portugalia dedicat oamenilor care au muncit la el

Text de Raluca Antuca

În caz că nu știați, există un „festival al oamenilor” în Portugalia! Denumirea este metaforică, pentru că evenimentul este dedicat florilor. Dar nu orice fel de flori!

Până pe 30 august, turiștii care vizitează Alentejo, cea mai mare regiune portugheză, pot admira cele peste 1.000 de flori de hârtie. Evenimentul a avut loc și acum patru ani, dar nu este organizat periodic. Pur și simplu, locuitorii stabilesc o dată și hotărăsc când să se apuce de treabă. Aceștia au lucrat timp de patru luni pentru a decora regiunea, iar minunățile de hârtie care au ieșit din mâinile lor te vor impresiona.

Așa că cei care se vor uita spre cer, vor fi surprinși de florile de hârtie colorate, dar și de răbdarea și meticulozitatea oamenilor care au trudit la el. Iată o lecție de bunăvoință din partea unor iubitori de frumos din Portugalia!

IMG_8253__880 IMG_8347__880 IMG_8485__880 IMG_8560__880 IMG_8620__880 IMG_8692__880 IMG_8710__880 IMG_8720__880 IMG_85021__880

740
shutterstock - dreamsdespre ratare

despre ratare

la inceputul acestei luni am fost la BOOKFEST , o serie de conferinte aplicate pentru elevi si studenti, care s-a intins pe o saptamina si care a avut 4-5 invitati zilnic.

trebuia sa le vorbim despre importanta de a citi, sau sa le povestim despre o carte anume, dar cei din sala voiau sa afle cum sa alegi o meserie care stii ca ti se potriveste.

le-am raspuns ca daca incearca mai multe lucruri in studentie si in liceu, daca fac voluntariat, internship in companii vor descoperi ce li se potriveste.

si pentru o clipa am vrut sa adaug “ce va place”, dupa “ce vi se potriveste”. dar mi-am adus aminte de ceva ce nu le puteam povesti in timpul surt de la sectiunea de intrebari si raspunsuri si-am lasat-o asa.

uneori ceea ce-ti place poate sa fie legat de ego si asta te poate duce la ratare.

*

acum destul de multa vreme un spectacol de teatru mi-a pus problema ratarii, nu din gratie textului care n-avea ca tema ratarea, ci din cauza productiei in sine.

avea unii dintre cei mai buni actori de pe piata, un text foarte celebru si se juca intr-un teatru central, doar ca “decupajul” (adica fragmentele alese din text) si solutiile regizorale erau atit de proaste incit vedeam spectatorii cum se foiesc in scaune din primele 10 min.

il cunosteam pe regizor, nu m-am putut duce la sfirsit sa-i spun ca nu mi-a placut nici de data asta; ii mai spusesem si in alte dati si, pentru ca stiam cam care ii e stilul de lucru (nepotrivit cu gustul meu), evitasem sa ma duc la piesele sale de foarte multe ori.

stiam ca regizorul ar putea fi un bun manager de teatru (sau un bun manager de orice pentru ca stie sa mobilizeze oameni, sa adune sponsori), dar ca ii placea sa fie regizor, sa faca “arta” si ca nu avea cum sa nu stie ca rezultatele muncii sale nu sunt cele mai bune, oricit le-ar ambala in vorbe frumoase la sfirsit.

pe drumul catre casa m-am gindit ca acesta este un bun exemplu despre ratare. despre cum ego-ul si micile placeri pe care ti le cere ego-ul te pot muta in viata de pe o directie in care sa poti face bine lucrurile, si sa faci si bine in jurul tau, pe o directie mediocra.

si m-am gindit desigur si la mine; poate ca as fi putut sa fiu o mai buna profesoara de matematica decit jurnalist sau decit om de comunicare, dar eu am ales calea care mi-a placut si care mi-a adus mai multe satisfactii.

prietenii – pt ca de asta sunt prieteni – m-au linistit si-au zis ca nu m-am ratat, mi-au dat exemple dintre realizarile mele in jurnalism sau in comunicare, dar tot a ramas in minte ideea asta: cind alegem in dreptul unui job “ce ne place”, cum stim sa alegem nu pentru ego-ul nostru, ci pentru binele nostru si al celor din jur?

stiu manageri care ar putea fi niste artisti misto, stiu artisti care ar putea face management, stiu contabili care ar putea fi poeti, sau sportivi care ar putea fi super cintareti si am mereu in minte intrebarea asta:

cind alegem in dreptul unui job “ce ne place”, cum invatam sa alegem nu pentru ego-ul nostru, ci pentru binele nostru si al celor din jur?

(cb)

cover photo shutterstock

1406
shutterstock_lavandadespre placere, altfel

despre placere, altfel

“cei mai multi oameni aleg placerea inaintea progresului, evolutiei”, i-am spus doamnei care si-a schimbat viata cind a inceput sa ajute africani saraci, dindu-le un job: sa faca sapunuri dupa o reteta faimoasa.

domnia sa, romanca de origine, a creat cu perseverenta si multa munca brandul Wild Olive African Artisans care e primul brand de lux din Africa de sud, exportat in toata lumea.

“mai intii munca, placerea o sa vina pe drum si din reusita lucrurilor, si din aprecierea reala a valorilor, si din acoperirea nevoilor.”

nu exista performanta fara niste sacrificii, nu exista sportiv care sa fi luat medalii ca rezultat doar al placerii, nu exista om care sa fi lasat o urma in viata doar pentru ca s-a jucat.

(povestea wild olive african artisans in curind, aici, pe blog)

861
Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!