Tag : muzee

f5_chaplin_s_world_by_grevin_manoir_yatzerMuzeu inedit: Cum poti sa traiesti in lumea lui Charlie Chaplin

Muzeu inedit: Cum poti sa traiesti in lumea lui Charlie Chaplin

Text de Bianca Ion

Viața și creația cinematografică a actorului Charlie Chaplin este astăzi o carte deschisă tuturor admiratorilor săi. La împlinirea celor 127 de ani de la nașterea  acestuia, marelui comediant britanic i s-a adus un omagiu prin deschiderea Muzeului Charlie Chaplin din Elveția.

f3_chaplin_s_world_by_grevin_manoir_yatzer

Copilul, Circul, City Lights, timpuri moderne. O singură persoană este caracterizată de toate aceste cuvinte. Unicul –Charlie Chaplin. Este viața bărbatului a cărui viață a fost onorată prin muzeul Chaplin’s World de 3000 m²  de pe marginea lacului Geneva.  Monoir Ban, locul unde astăzi se regăsește muzeul, a fost reședința în care Chaplin a trăit în ultimii 25 de ani de viață alături de soţia sa Oona şi cei opt copii ai lor. 

Inițial conceput în 2000, Chaplin’s World este ideea arhitectului elvețian Philippe Meylan și a muzeografului din Quebec  (și  fan al lui Chaplin) Yves Durand, al căror  obiectiv a fost de a construi un loc care ar permite vizitatorilor să descopere omul din spatele filmelor. Ca atare, două atracții principale ale muzeului sunt Manoir și Studio.

f7_chaplin_s_world_by_grevin_studio_yatzerf5_chaplin_s_world_by_grevin_manoir_yatzer

În conacul Manoir, vizitatorii sunt introduși în viața de familie a lui Chaplin pe care a avut-o în Elveția (dar și evenimentele care l-au adus în această țară). Casa a fost amenajată cu foarte multe obiecte personale dar și de mobilier, invlusiv fotografii și amintiri de familie (cum ar fi o schiță a soției sale), fiecare cameră arată o anumită latură a vieții personale. Sala de mese, de exemplu, aduce un omagiu familiei sale dar și a celebrităților de la Hollywood care i-au vizitat.

O clădire separată a fost construită în apropiere ca o machetă a unui studio de la Hollywood dedicat muncii pe ecran a lui Chaplin, care a început în jurul anilor 1914. Există, de asemenea, exponate din primii săi ani din Londra, dar și exponate care arată munca sa alături de  Circul britanic de comedie Court. Totodată în muzeu se află și pianul la care Charlie Chaplin a compus melodiile pentru ultimele sale două filme: “Un rege la New York” și “Contesa din Hong Kong.”

 

s2_chaplin_s_world_by_grevin_studio_yatzer s1_chaplin_s_world_by_grevin_manoir_yatzer f9_chaplin_s_world_by_grevin_studio_yatzer

f15_chaplin_s_world_by_grevin_photo_annik_wetter_yatzer f8_chaplin_s_world_by_grevin_studio_yatzer

f4_chaplin_s_world_by_grevin_manoir_yatzer f6_chaplin_s_world_by_grevin_studio_yatzer

2680
outings-9Arta din muzee s-a mutat pe strada

Arta din muzee s-a mutat pe strada

Text de Raluca Antuca

Cum ar fi dacă figurile clasice, pe care de regulă le vedem în muzee, ar fi reproduse pe străzi și în alte spații publice?

Un proiect global care promovează arta aduce în atenția publicului picturi murale cu diferite figuri anonime, dar specifice operelor de artă. Această idee îi aparține lui Julien de Casabianca, care a vizitat muzeul Louvre anul trecut și care a rămas surprins să vadă o pictură a unei prizoniere înghesuită într-un colț al muzeului. Felul în care ea era prezentată (neceremonios, dar vizibil celor interesați) l-a făcut pe Casabianca să vrea să o elibereze, la figurat, dar și la propriu, prin reproducerea ei în locuri publice.

Se poate ca oamenii să nu cunoască pictura sau artistul, dar măcar vor avea șansa de a o vedea în condițiile în care nu pot vizita un muzeu mai faimos. Inițiativa se numește The Outings Project și a motivat numeroși artiști să se exprime vizual pe străzi din Londra, Barcelona, Chicago, Roma și multe altele.

Casabianca spune că această experiență nu a fost planificată și nu se aștepta să aibă acest impact asupra oamenilor. A menționat că nu vrea ca oamenii să se simtă ignoranți sau să le arate că nu știu multe picturi. Din contra, vrea ca arta (considerată de mulți demodată și prăfuită) să transmită emoție și să surprindă printr-un simț estetic minunat.

Proiectul a atras atenția nu numai a artiștilor, ci și a unor muzee din Madrid și Polonia, care încurajează oamenii să se joace cu arta și o să transmită în spații publice. Casabianca se află acum într-un turneu de 12 ore în Statele Unite, pentru a face cunoscute cât mai multe figure clasice. Îi puteți urmări activitatea pe Facebook și Instagram.

 

1666
institut_culturel_googleunul dintre cele mai frumoase proiecte culturale globale – Google Cultural Institute, acum si cu colectii romanesti

unul dintre cele mai frumoase proiecte culturale globale – Google Cultural Institute, acum si cu colectii romanesti

Unul dintre cele mai frumoase proiecte culturale globale, Google Cultural Institute are de astazi si muzee din Romania.

Nu stiu daca v-ati plimbat vreodata prin muzeele din Google Cultural Institute. Eu am petrecut intr-o zi citeva ore bune uitindu-ma la piesele din Kobe Fashion Museum, primul muzeu dedicat modei din Japonia. De la mine de acasa, via net, m-am uitat la lucrarile expuse, unele piese fiind exclusiv in acest muzeu.

Imi doresc f f tare sa ajung la Tokyo (sigur o sa mi se intimple in viata asta, de mine depinde:) ), dar excursia asta prin muzeu – cind am descoperit Google Cultural Institute a fost priceless.

De astazi mai multe muzee si institutii culturale din Romania au si ele lucrarile expuse online pentru toata lumea: Muzeul National Brukenthal, Muzeul National al Țaranului Roman si Complexul National Muzeal ASTRA din Sibiu, dar si asociatii si fundatii care isi expun lucrarile din patrimoniu – Asociatia Folclor Fara Frontiere, Ordinul Arhitecţilor din Romania, Fundatia Pro Patrimonio si Fundatia Wassertalbahn,

In acest mod sunt disponibile peste 800 de exponate din colectiile institutiilor partenere, de la picturi, desene, obiecte de arta populara, artefacte religioase, la fotografii si documente. Mai mult, o selectie de obiecte de arta au fost imortalizate la inalta rezolutie, permitand reliefarea celor mai mici detalii. De exemplu, vizitatorii pot admira indeaproape lucrari din Muzeul National Brukenthal cum ar fi Wilhelm IV de Bavaria de Hans Schwab von Wertinger, Iacoba de Baden de Hans Schwab von Wertinger, Natura statica cu cirese de Theodor Aman, dar si Omul cu tichie albastra de Jan van Eyck.  Tehnologia permite explorarea in detaliu a operelor de arta, intr-un mod usor si rapid, astfel ca cel care o priveste poate foarte usor studia detalii ale tusei pensulei sau patinei timpului.

De asemenea, trei cladiri (Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie “Casa Altemberger” si Muzeul de Istorie Naturala) care apartin Muzeului National Brukenthal pot fi vizitate virtual, prin intermediul tehnologiei Street View, direct din platforma Google Cultural Institute. Oamenii se pot plimba astfel prin muzee ca si cand s-ar afla acolo.

Pe Google Cultural Institute, utilizatori pot explora universul satului romanesc, prin obiecte de arta populara unice din colectia Muzeului National al Țaranului Roman si gospodariile expuse in Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA din Sibiu. De asemenea, sunt disponibile si piese relevante ale spaţiului etnografic extra-european din Muzeul de Etnografie Universala „Franz Binder” din cadrul Complexului National Muzeal ASTRA.

Alaturi de exponatele celor 3 muzee, pe Google Cultural Institute sunt disponibile expozitii cu diferite teme ale asociatiilor si fundatiilor partenere: Vioara cu goarna, Mocanita de la Viseu de Sus, Vila Golescu sau creatiile arhitectului Ion Mincu, in special Casa Mincu, actualul sediu al Ordinului Arhitectilor din Romania.

 

Dincolo de bucuria ca oameni din alte colturi ale lumii ne descopera istoria si ne descopera pe noi ca parte a culturii europene, sper sa tineti minte de Google Cultural Institute si sa -l vizitati din cind in cind; are in baza de date peste 600 de institutii din 60 de tari. mii de picturi, desene, sculpturi, fotografii, artefacte religioase, manuscrise si multe alte obiecte din muzee si colectii din toata lumea.

 

 

 

 

 

 

1922
expo MNACSuntem aici si poate sa fie foarte bine

Suntem aici si poate sa fie foarte bine

text de Noemi Revnic

Anul trecut am aflat de la prietena Ioana Ulmeanu de la Elle Romania despre un blog socialo-cultural excelent, www.we-are-here.ro, pe care va invit sa il vizitati. Acolo sunt postate tot felul de cauze si proiecte care sunt finantate cu ajutorul oamenilor care cred in schimbari bune. Este o adevarata sursa de inspiratie si pentru marile companii si agentii de publicitate care vor sa se implice si sa ajute fara mare tamtam.

Pentru urmatoarea perioada va recomand si expozitia „Contemporary Norwegian Architecture # 7“ de la MNAC, ajunsa aici dupa o calatorie inceputa in anul 2011 si care a trecut inainte prin Brazilia, Cuba, Polonia, Croatia, Cehia, Olanda, Slovacia, Grecia, Cipru, Germania si Bulgaria. Expozitia poate fi admirata pana in 22 martie, in orele de vizitare ale muzeului, miercuri-duminica intre 10:00 – 18:00. Veti vedea o suita de interioare de locuinte private, cladiri de birouri amenajate in stilul norvegian, adoptat si in afara granitelor tarii cu un nivel de trai de urmat. Va spun sincer ca abia astept sa vad exponatele.

Un weekend minunat va doresc, pe curand!

*
Noemi Revnic este specialist in comunicare, colaborator Harper’s Bazaar Romania. O puteti citi si pe blogul ei, Placerile lui Noe.

1474
Pseudometeorit, Muzeu Mineralogie UBBNoaptea muzeelor , diseara

Noaptea muzeelor , diseara

sper sa infruntati ploaia si sa mergeti diseara prin muzee. pentru a treia oara in multe orase din tara sunt deschise muzeele toata noaptea.

sfatul meu este sa vizitati si muzeele mai putin “obisnuite”, muzeul tehnic, muzeul agriculturii, muzeul militar.

veti avea niste surprize colosale. iata doua exemple.

Un obiect fals, intr-un muzeu

La 1 februarie 1956, pe cerul Rusiei în regiunea Ural a fost observat un spectaculos glob de foc. La scurt timp, a fost raportată căderea unui meteorit în apele îngheţate ale lacului de acumulare Shirokovsky, marcată de o gaură de 42 cm în diametru prin gheaţa de 80 cm grosime.
Numeroasele încercări de recuperare din partea scafandrilor au rămas fără succes. Până când, la începutul anului 2002, aproximativ 150 kg de material fieros a fost lansat pe piaţa exclusivistă a colecţionarilor de meteoriţi sub denumirea de “meteoritul Shirokovsky”. Materialul consta într- o matrice metalică opacă cu fragmente transparente verzui ale unui mineral silicatic (olivină).
Pseudometeoritul “Shirokovsky”
Produs sintetic asemănător cu un pallasit (=meteorit pietros-fieros)
Analize ştiinţifice de detaliu au pus însă în evidenţă mai multe aspecte care nu corespundeau cu caracteristicile adevăraţilor meteoriţi pietroşi-fieroşi. Ca atare, verdictul experţilor a fost: Fals! “Meteoritul” este un produs sintetic făcut de om prin utilizarea unor minerale terestre corespunzătoare compoziţiei echivalentului extraterestru.
Muzeul de Mineralogie al Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca a dobândit acest specimen, deja revizuit ca şi „pseudometeorit”, în urma unei donaţii de la un colecţionar amator. Luând în serios rolul educativ al unei colecţii academice, a expus eşantionul în colecţia de meteoriţi, ca un avertisment că lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi!
***

Tractorul FORDSON cu seria F-1485-C înscrisă pe şasiu este un produs al uzinelor Ford Motor Company, Detroit, Michigan, U.S.A şi provine din localitatea Veştem, jud. Sibiu, din gospodăria lui Milea Gheorghe.

Bunicul proprietarului, Barbu Marius, profesor în localitatea Deta, jud. Arad, a achiziţionat acest tractor în jurul anului 1932 şi l-a folosit intens la lucrările de transport şi arat. În anul 1956 tractorul a fost echipat cu roţi cu pneuri. În perioada colectivizării a fost bine ascuns, păstrându- se într-o stare bună de conservare. Milea Gheorghe l-a achiziţionat de la proprietar în anul 1989, deplasându-l pe roţi, în stare de funcţionare, de la gara Sibiu până în localitatea Veştem.

De atunci a fost bine păstrat, la data cumpărării de către Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia (2001) remarcându-se tot printr-o stare bună de conservare.

2420

miorita din muzeu

ieri am fost undeva in estul tarii pentru un subiect pe care-l vom publica in aprilie.

am descoperit acolo un director de muzeu care-si doreste jobul pe vecie. care e sapat de ajunctul 1 si adjunctul 2, in speranta ca unul dintre ei va fi el director.
in batalia lor pentru functii, ca-n miorita, sunt si victime colaterale: documente istorice distruse pentru ca directorul sa fie tras la raspundere si apoi inlocuit.

m-a socat tare indirjirea lor de a obtine acel post de director, intr-un oras mai mic decit cartierul militari. de ce sa-ti doresti sa fii director cu pretul de a distruge dintr-o semnatura mii de ani de istorie?! cit de multa fericire poate sa-ti aduca “sefia”? ce alte lipsuri emotionale ai, daca a fi sef e scopul tau in viata?

dupa care prietenul cu care ma aflam in excursie mi-a mai explicat o data ca, dincolo de globul de sticla in care traiesc eu, romania e o miorita perpetua.

offfffff

1159

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!