Sunt un om care nu se supune regulilor. Asta e bine uneori (pentru ca fac lucruri iesite din randul lumii, deci am sanse de progres, de evolutie), dar alteori e rau (pentru ca ma judeca lumea pentru lucrurile pe care nu le fac ca restul lumii).
Sunt o persoana despre care pana acum ceva ani ai fi putut spune fara sa eziti ca “n-are radacini” – nu in sensul originii, ci al stabilitatii. Imi schimbam locul de munca la maxim 5 ani, ma mutam la fiecare 2 ani intr-o alta casa, ca sa schimb atmosfera, energia si sa-mi tin ascutite simturile. (da, stiu ca pare straniu, dar daca va ganditi cat de atenti sunteti la toate detaliile intr-o casa cand va mutati in ea, o sa intelegeti metafora asta cu simturile).
In ultimii ani am mai prins radacini; poate ca e varsta, poate ca ritmul meu interior s-a schimbat (cu siguranta a mai incetinit), dar am inceput sa fiu preocupata de lucruri pe care sa le construiesc pe termen lung (construiesc acum o companie noua cu 3 prieteni).
Constantele din viata mea insa sunt prietenii si dorinta sa nu regret prea multe din ce n-am trait. Sunt un om discret si, in ciuda aparentelor unei vieti semi publice, foarte putini oameni stiu lucrurile pe care le traiesc in privat.
Ce ma ghideaza in viata e sa nu am regrete pentru lucrurile pe care nu le-am incercat, nu le-am experimentat, nu le-am trait.
De exemplu, imi plac foarte mult dansul si teatrul – si am cateodata nebunia sa ma sui in avion si sa ma duc pentru o singura zi la Londra, sa vad un anume spectacol. (sigur, imi iau bilete in avans, dar fac un tur de forta pentru ca a doua zi sunt senina in Bucuresti, la munca)
Unii oamenii isi iau case si masini, eu imi iau experiente. Peste 10 ani, de exemplu, mi-ar placea sa nu regret ca nu am apucat inca sa vad mai mult din Asia si ca… n-am stat o saptamana intr-o gradinita de ursuleti panda ca voluntar.
Da, sigur ca mi-ar placea ca noua noastra companie sa fie una dintre cele mai importante si relevante din partea “administrativa” a divertismentului romanesc si stiu ca va fi pentru ca vom munci mult pentru asta in anii care vor veni, dar mi-ar placea sa nu regret ca nu am avut timp sa-mi fac amintirile la care visam.
*
OTP Bank m-a invitat sa fac o calatorie in viitor ca sa constientizez inca o data ce e important pentru mine. Uneori, alergand dupa datoriile zilnice, uitam sa ne mai facem amintiri. Dam adesea vina pe… bani. Ne spunem ca trebuie sa-i folosim pentru lucruri mai urgente, mai palpabile, pentru achizitii materiale serioase.
Eu sunt dintre cei care cred ca banii sunt ca sa-ti creezi amintiri si experiente, iar daca nu-i ai atunci cand ai nevoie mare de ei pentru o asemenea experienta poti apela cu incredere la un credit personal.
Pentru cine vrea sa stie mai multe detalii despre Creditul personal de la OTP Bank, iata informatiile pe scurt.
Se accepta venituri de toate felurile. Adeverinta de venit poate sa lipseasca pentru ca informatiile despre veniturile tale le furnizeaza ANAF.
Dobanda e mai mica daca primesti salariul la OTP Bank.
Comisioanele sunt usor de tinut minte pentru ca… toate sunt zero.
0 lei comision pentru deschiderea contului,
0 lei comision de analiza dosar in functie de oferta aleasa.
0 lei/ luna pentru administrarea creditului,
0% pentru rambursarea anticipata a creditelor cu dobanda variabila.
Iar dobanda incepe de la 7, 9% (in functie de profilul clientului si istoricul sau de creditare).
Mai multe detalii gasiti aici https://www.otpbank.ro/credit/pl
Cat despre mine… peste 10 ani am sa va povestesc cum e un ursulet panda la atingere. Sunt sigura.
