Mulţi dintre locuitorii Alexandriei trăiesc din agricultură; ceilalţi din nişte tarabe de fier ruginit, aliniate într-un parc. Pe fiecare tarabă – chiloţi, maiouri, papuci de plastic şi cămăşi turceşti-chinezeşti. Zona se cheamă, în semn de respect pentru Capitală, Lipscani.
Alexandria e un oraş care doarme. Hibernează la căldură pentru că altceva nu are ce să facă; n-are teatru, n-are cinematograf, are o librărie mică în care sunt cărţi laolaltă cu facturiere, două cofetării şi mai multe cârciumi. E un oraş în care copiii învaţă bine, nu pentru că-i ceartă părinţii, ci pentru că singura lor şansa de a pleca de acolo e facultatea
*
pentru prima data in cei multi ani de cind scriu, am scris despre “acasa”- orasul meu natal. n-as fi scris nici acum daca n-ar fi fost pe undeva o raza de speranta si o urma de zimbet.
textul e in Jurnalul national de azi
Buna Cristina!
Am aflat de blogul tau de pe site-ul lui Beheader, si am aflat ca esti alexandreanca,de-a mea.
Ma numesc Stefan si orasul meu natal este tot Alexandria.Am locuit aproape 8 ani in Buc., am revenit la alexandria cxateva luni dupa care m-am mutat in Munchen.Revin cu placere deosebita in Alx de cate ori am ocazia, iar acum am sosit o saptamana aici, de unde iti si scriu.
As dori sa imi raspunzi la 2 intrebari:
1 ce faceai tu cat erai la alx, cum iti petreceai timpul liber?si cum ti-l petreci acum in bucuresti?
2 de ce jignesti atat de dur orasul in care te-ai nascut? ai trecut prin chestii nasoale aici?
sper sa imi raspunzi
nu-l jignesc. spun un adevar pe care-l spun si altii.
descriu o realitate.
imi pare rau ca supara, inteleg si de ce supara , e un soi de patriotism local acolo, dar asta e parerea mea. si mi-o asum.
cind eram in alexandria invatam. cind am terminat liceul am plecat
nu mi-ai raspuns nici pe departe la intrebare…
din cum ai redactat textul e clar ca nu te-ai considerat niciodata parte de aici, nu e niun fel de chestie…
dar o redactora ar trebui sa stie sa raspuynda la 2 intrebari simple..mai citeste-le o data, si incerca sa mai raspunzi o data
Nici nu se va schimba orasul atata timp cat marile personalitati ale lui il parasesc pentru capitala si apoi scriu adevaruri despre el pe internet.
Nu contest adevarul celor scrise de tine. Demonstreaza ca esti un juranlist foarte bun; stii sa critici foarte acid, sarcastic. Lirismul e folosit doar in scop de durere. Cam ce stiu toti jurnalistii din tara noastra. Sa critice, sa loveasca, fiindca ei si numai ei isi asuma opiniile. Te-as sfatui sa fii putin mai blanda cu originile – fie ele oras, parinti, tara, scara de bloc. Te fac un om mai bun.
Mie imi place sa revin in Alexandria (orasul natal) la parinti si cand am mult de studiat si citit, orasul imi asigura linistea si imi este foarte usor sa imi regasesc placerea de a citi ca in anii comunismului cand nu era alta distractie.
Contrar opiniei Cristinei nu consider Alexandria oras al asfaltului deoarece comparativ cu Bucurestiul are mai multa verdeata desii se resimte si acolo invazia constructiilor abuzive dar este compensat de faptul ca orasul a fost parasit de aproape jumate din populatie, industria este aproape moarta.
Mai tin minte in anii 80` ca gara era plina OCHI (sute de vagoane) de garnituri de trenuri de marfa acum gara este aproape pustie, nici macar trenurile de calatori nu mai sunt decat foarte rar, fabricile cu zeci de mii de muncitori, acum majoritatea nu mai exista sau si-au redus personalul cu 80%.
In fata blocului meu este singurul cinematograf din oras care de 20 de ani nu a mai rulat un film, ironic este ca in 1990 tocmai terminasera cu un acoperis nou 🙂
Cea mai mare tristete am simtito cand cei doi plopi gemeni inalti cat blocul meu de 10 etaje au fost taiati, am simtit asta ca un fel de “castrare” sufleteasa pentru ca uneori pierdeam ore in sir uitandu-ma la coroana lor de frunze leganata de vant…
Draga Cristina,
Imi pare rau sa vad ca un om cu potentialul tau intelectual nu este capabil sa scrie altceva despre orasul in care a copilarit. Esti subiectiva!
Eu sunt din Alexandria, locuiesc in Bucuresti (capitala ta mult iubita) si crede-ma.. de fiecare data revin cu mare placere in orasul ala ca un “crematoriu din asfalt”, cum il numesti tu.
Este adevarat, nu avem teatru, cinematograf, opera, etc.. ce poti pretinde de la un orasel de provincie de care, pana acum, nu s-a ocupat nimeni. Daca ai intoarce putin capul ai observa ca orasul a inceput sa se schimbe, in bine. Pentru ca acum il conduce un om care.. se pare ca isi da interesul mai mult decat altii. Un OM capabil, care nu a fugit la Bucuresti de frica sa nu se rateze.. a ramas sa se ridice si sa schimbe lucrurile care ii displaceau in orasul lui. (Nu il cunosc personal, nu am motive sa il ridic in slavi.. poate asa suna). Vreau sa spun doar, ca nu e frumos sa arunci cu noroi in locul in care inca locuieste familia ta !!! Locul de unde tu ai plecat pentru ca ai simtit ca nu poti sa iti depasesti conditia ! 😉
Toate bune !
P.S. Referitor la Lipscaniul din Alexandria.. nu cred ca il poti compara cu cel din Bucuresti !! De cand nu ai mai trecut prin Centrul Istoric ??!?! Te sfatuiesc sa te duci.. Cred ca ai scoate un articol foarte interesant pentru revista la care lucrezi… si mult mai acid decat acela despre “Orasul Crematoriu” :))
heeeeeeeeei
normal ca e o parere subiectiva pt ca e parerea mea nu a unei multimi care sa dea o majoritate.
eu sunt f confortabila cu tot ceea ce am scris despre alexandria. asta e parerea mea. aveti alta, expuneti-vi-o.
si daca tot o faceti, incercati varianta cu “c…e”, adica spuneti-va si numele, nu dati sesizari anonime.
la buna vedere pe strazile – care pt mine sunt triste – din alexandria.