Zilele acestea e un spot la tv in care angajatii Flanco spun ”in ultimii 5 ani am invatat peste 4000 de poezii”, ”doar anul trecut am scris peste 10.000 de compuneri” si, desi pare straniu, e adevarat.

Nu, nu s-au apucat de lectii suplimentare cei de la Flanco, dar prin munca lor si a clientilor au ajutat ca peste 600 de copii din sate sa mearga la after school, sa inceapa sa invete constient de responsabilitatea unui examen si cu un obiectiv clar, urmarit si evaluat constant, examenul de capacitate. Copii de la sate, aflati in situatii de abandon scolar.

E programul de CSR Flanco, Noua ne pasa, care a creat la sat after school cu profesori specializati, dar si cu o masa calda pentru copiii care vin la lectii.

Am vorbit chiar in ziua de Ajun, cu Dragos Sirbu, Director General Flanco, despre acest proiect si inca o data mi s-au confirmat doua dintre teoriile mele despre dezvoltarea in educatie si sanatate a tarii noastre: fara participarea companiilor private in investitia in educatie /sanatate nu am fi avut progrese reale, in plus, proiectele private de CSR facute cu inima, cu dorinta concreta de a ajuta, realizeaza performante minunate cu mult mai putini bani decat cei investiti arbitar si fara evaluari de autoritati.

Iata parcursul unui proiect care poate deveni studiu de caz pentru initiativa pe care a anuntat-o recent ministrul invatamantului – crearea de afterschool in zonele defavorizate pentru ca elevii sa poata recupera materia scolara.

   ”Am devenit director general la Flanco in 2014 si cand imi faceam planul cu lucrurile pe care le am de facut, mi-am marcat ”ce facem pentru comunitate”. In 2014 mi-aduc aminte ca nu am facut nimic, in schimb in 2015 am ajuns la fundatie grupului nostru, fundatia Emag, unde aveau mai multe proiecte care trebuiau sustinute,” isi aminteste Dragos Sirbu.

”Toata lumea promova un proiect pentru olimpici. Intamplarea a facut ca in acele zile sa particip la o intalnire cu astfel de olimpici, cred ca au fost 30 de medaliati. Mi-aduc aminte ca cineva i-a intrebat ce vor sa faca in viitor. Niciunul dintre cei prezenti nu avea planuri legate de tara. Si cu gandul acesta, la fundatie, am spus ca eu nu vreau sa merg pe individualitati in proiectele sociale, ii las pe altii pe acest proiect, si ma concentrez pe baza. Asta e fost startul. Nu aveam nimic in acel moment, nu aveam absolut nimic similar facut in istorie (nici a companiei, nici in experienta mea personala), in schimb mi-a placut. Probabil ca are legatura si cu trecutul meu, dar asa a fost drumul real al acestui proiect: a fost ales dintre proiectele fundatiei.”

Astazi proiectul e in 15 scoli si beneficiaza de el peste 600 de copii. Ce inseamna aceste after school-uri? Grupe de alfabetizare pentru clasele mici, grupe de citire constienta (pentru a crea deprinderea copiilor sa gandeasca si sa analizeze ceea ce citesc), grupa de lucru cu calculatorul, grupa de teme pentru zilele viitoare, dar si teme creative – elevii propun in fiecare zi o activitate creativa pe care sa o faca la afterschool. Si, desigur, o masa calda care e pentru multi parinti, motivatia pentru care ii lasa pe copii sa mearga in plus la scoala, in loc sa ”faca treburile de la camp sau de pe langa casa.”

Cum functioneaza din perspectiva Flanco acest proiect?

”Noi rugam efectiv in magazine clientii daca vor sa doneze, dupa ce le explicam programul, dam banii catre fundatie, impreuna cu o sponsorizare din impozitul pe profit, conform legii, iar fundatia se ocupa sa implementeze programul. Intre timp fundatia a creat si o metoda dupa care fac after school, au facut o aplicatie prin care sa urmareasca cum evolueaza fiecare copil, exista evaluari permanente si se stie evolutia fiecarui copil din program.”

Anul acesta – in al treilea an consecutiv al proiectului –  clientii Flanco au donat peste 1.100.000 lei pentru centrele after school ”Noua ne pasa”si-au fost gesturi care au impresionat pe toata lumea. Capitala se afla pe primul loc in topul oraselor care au contribuit la susținerea centrelor after-school, urmata de Pitesti, Ploiesti, Ramnicu Valcea, Caracal, Craiova, Slatina, Oradea, Constanța si Targu Mures.

“Am avut inclusiv donatii de valoare mare – 1.200 lei de la un client din Pitesti, cate 1.000 de lei de la doi clienti din Mangalia si Urziceni”, spune Dragos Sîrbu care s-a implicat si dincolo de sarcinile standard. ”Eu am un avantaj – cunosc foarte bine una dintre scoli si sunt foarte apropiat de unul dintre directori. Cea de la Magura din judetul Buzau. Am stat de vorba in amanunt si am inteles care sunt lucrurile pe care le facem bine, dar si ce ratam. Directorul mi-a zis: ”fii atent, noi ii ajutam astazi pe cei care au reale probleme sa treaca clasa, sa recupereze ca sa treaca examenul de evaluare. Dar am in scoala o serie de alti copii care sunt senzationali la invatatura dar acasa nu au niciun fel de suport.”

Si-atunci ne-am gandit sa mai facem o clasa si pentru copiii acestia. Noi practic acum mergem alaturi de acei copii care au cele mai mari sanse sa abandoneze scoala, dar nu sunt neaparat ce mai efervescenti la rezultate la invatatura. Dar sunt si acesti copii buni la invatatura pe care ii vom ajuta in viitor.”

Spun mereu ca actiunile de CSR sunt dupa chipul si asemanarea celor care le creeaza, asa ca am avut curiozitatea sa-l intreb pe Draos Sirbu despre originea respectului sau evident pentru educatie.

”Eu sunt nascut si crescut la tara, undeva langa Buzau, am facut liceul la Buzau  si apoi facultatea la Bucuresti. Tata a fost profesor de matematica la scoala aproape 35 ani, mie mi-a placut matematica, dar nu la nivelul sa fac facultatea si dupa care sa-l urmez pe el, in schimb am luat din matematica ce mi-a trebuit si imi trebuie si azi. Stau si ma gandesc de multe ori, ma rog am si copiii de varsta asta – scoala gimnaziala – , cred ca as putea sa fac o trupa senzationala de copii sa invatam lucruri.

Daca ar fi sa trag o concluzie de pe urma experientei de pana acum, cred ca am facut un lucru bine si anume, eu am rabdare cu mine, nu rezonez foarte bine la show off,  la rezultate pe termen scurt.

In momentul in care ai rabdare si iei fiecare interactiune pe care o ai ca pe o sursa generatoare de experiente, la un moment dat, ajungi sa beneficiezi de invataturile din ele si iti folosesc in viata.

In momentul in care nu ai rabdare si ajungi sa fugi dintr-o parte in alta, e mai greu sa construiesti ceva solid. Eu le spun, tuturor: aveti rabdare sa stati intr-un mediu sanatos la cap, corect, care sa va respecte dar pe care si voi sa-l respectati. Pe termen lung fiecare experienta pe care o aveti o sa va ajute in ceea ce faceti pe mai departe.”

Cu un asemenea background care e sfatul pe care l-ar da Dragos Sirbu, director general Flanco, pentru  un copil care s-a nascut la sat si caruia ii e greu, dar a inceput sa invete si sa-si dea seama ca scoala il poate ridica.

”E complicat sa dai sfaturi unui copil care intelege de mic cat de grea e viata, dar eu cred ca sunt doua lucruri pe care oricine trebuie sa le faca in viata: sa aiba rabdare cu el, sa fie consecvent si ambitios pana isi atinge un nivel care sa-l satisfaca si, doi, sa nu uite niciodata de unde pleaca. Adica sa-si respecte in permanenta valorile familiale. Cred ca asta e cheia.

Daca esti ambitios atunci nimic nu-ti va sta in cale si, cum de mic – de la inceput- esti obisnuit cu greutatile, ai sa reusesti.”

In anul scolar 2018-2019, programul „Noua Ne Pasa” se desfasoara in 14 centre din 8 județe Magura (Buzau), Cerasu si Slon (Prahova), Vaduri, Gadinti si Bistrita (Neamt), Limanu si Negru Voda (Constanta), Putineiu (Teleorman), Cernica si Clinceni (Ilfov), Jacodu (Mures), Moldovita si Argel (Suceava). Aici (https://www.flanco.ro/noua-ne-pasa) puteti vedea evolutia proiectului pe fiecare an.

Fiecare centru primeste o bursa anuala in valoare de 10.000 euro, care acopera cheltuielile pentru masa copiilor, materialele didactice si plata profesorilor. In proiect sunt implicati peste 600 de copii si 63 de profesori. Potrivit ultimei evaluari semestriale, elevii au reusit sa obtina note de trecere in proporție de 80% la limba romana si de 73% la matematica.

In Romania, aproape 50% dintre copiii care invata la sat nu promoveaza examenul de capacitate. Rata abandonului scolar la sate e in continua crestere pentru ca familiile sunt tot mai sarace si sunt mai degraba preocupate de hrana zilnica decat sa investeasca in educatia copiilor.

Data viitoare cand ajungeti intr-un magazin Flanco si vedeti la casa cutiile pentru donatii pentru programul ”Noua ne pasa” facet o donatie oricat de mica. Inseamna mult pentru un copil dintr-un sat sarac, un copil care vrea sa invete.