Tag : black swan

the-people-vs-larry-flynt-144526Erotism la Oscar

Erotism la Oscar

in week endul S!MPA special Oscar, putin erotism nu strica.

(mai ales ca postarea mea cu filme erotice de facut cadou continua sa faca un trafic impresionant, desi este despre filme de arta:) )

iata 3 dintre filmele prezente la Oscaruri si care au avut secvente la limita dintre ertotism si pornografie.
sau, oricum, secvente pentru care parintii din Ro isi trimit copiii dupa un pahar cu apa…

***
din trimisul asta dupa paharul cu apa li se trag multe adolescentilor si adultilor de mai tirziu. poate daca generatia noastra intelege ca sex-ul e parte din viata noastra la fel ca si mincarea, erotismul va fi mai mult decit o fotografie care circula pe facebook si spune ceva de genul “conversatia e cel mai erotic lucru”.

no no no, conversatia e doar inceputul.

***

People vs Lary Flint
Milos Forman regizor, Woody Harrelson actor intr-o combinatie ravasitoare. ma rog, parte ade erotism a asigurat-o Courtney Love.
doua nominalizari in 97, cel mai bun regizor, cel mai bun actor
daca n-ati vazut filmul, va rog.
e unul dintre exemplele ca un film bun sta in picioare si la mai bine de 15 ani de cind a fost lansat.

Brokeback Mountain
Cu povestea de dragoste dintre cei doi cowboy s-au si promovat in campania pentru Oscaruri, mizind tocmai pe comunitatea gay foarte puternica in america (nu ca la noi, unde se opreste un film multi premiat pentru ca… e cu lesbiene.brr)

Black Swan
in aceeasi directie, secventa visului – cu Mila Kunis si Natalie Portman in asternuturi si cu secventa in care Portman se simte bine de una singura. Portman a si cistigat Oscarul pentru acest rol.


1384
heteaX Factor Diana Hetea

X Factor Diana Hetea

am spus de mai multe ori ca bucuria mea cea mare la show-uri precum X Factor e sa mai uit la caracterul oamenilor.
asta pentru ca, sub presiunea competitiei, unii evolueaza, altii isi ating pragul maxim de performanta si intra in panica pentru ca nu mai progreseaza, pe altii ii lasa nervii pur si simplu.

poate ca n-as fi scris despre Diana Hetea daca in seara asta la X Factor n-am fi vazut un filmulet din care reiese ca nu are cel mai frumos caracter.
pina miine apele se vor imparti in doua, pro si contra Diana, si tocmai de aceea as vrea sa va invit sa va uitati putin altfel la ea.
s-ar putea sa am o explicatie pentru rabufnirile sale.

***

juratii i-au spus tot timpul ca e prea tehnica si ca nu transmite emotii, desi are o voce minunata.
pun pariu ca nu a inteles despre ce e vorba pentru ca, in mintea ei, stie ca face tot posibilul sa fie perfecta.

in toate show-urile in care am fost in sala, m-am uitat la ea in pauzele de dupa emisiune sau pina sa intre in scena (cind la tv sunt filmuletele de prezentare) si cred ca Diana e genul care vrea sa detina controlul pentru ca altfel nu se simte apreciata;

Diana, la cei 33 de ani ai sai, e la fel ca o parte importanta dintre femeile acestei planete: vrea sa controleze totul – nu doar in imaginea ei, ci si reactiile celor din jur. si, in obsesia asta, pierde partea cea mai frumoasa: bucuria.

( uitati-va la corpul ei, acolo – in orele petrecute la sala sau la solar – aveti o “cheie” pentru obsesia ei pentru o imagine perfecta.)

e prea indirjita sa nu greseasca, e prea controlata ca sa se mai emotioneze, e prea focusata ca sa se mai incarce din altceva.

***
va mai aduceti aminte de secventa din Black Swan al lui Aronofski in care balerina (Portman) se confrunta cu directorul trupei?

el ii spune ca nu e buna sa joace rolul negativ, ca n-are suficienta pasiune, ea ii da replica (referindu-se la multele exercitii pe care le face zi de zi) ” Am vrut sa fiu perfecta”
iar directorul trupei o invaluie ca un animal de prada si-i spune “”Perfection is not just about control. It’s also about letting go. Surprise yourself so you can surprise the audience. Transcendence!”.

***

Adi Sina, mentorul Dianei, a incercat discret sa o scoata pe Diana din sabloanele pe care si le- a creat (rochia si look-ul de diva au fost minunate), dar – daca va uitati cu atentie – veti vedea ca ea se opune si crede ca doar varianta ei e cea mai buna. pentru ca acolo e “safe” si poate fi “fara greseala”, poate fi “perfecta”.

***

Scriu despre Diana pentru ca din greselile pe care le face ea in acest moment in show ar putea invata milioane de femei care – din alte milioane de motive – cred ca cea mai buna cale de supravietuire in viata e sa nu gresesti; sa controlezi totul.

cind, de fapt, conexiunile si legaturile cu ceilalti se formeaza cu emotiile care vin din micile stingacii si din cum te recuperezi din ele; din dorinta de protectie pe care o poti stirni in cei din jur.

sigur ca e o balanta fina pentru echilibru – pe de o parte e lucrul cit mai bine facut, pe de alta fragilitatea si bucuria de a face ceea ce faci. iar acul balantei e in echilibru cind toate astea sunt atinse in relaxare.

***
si stiti ce e trist? Diana se cearta acum in casa cu colegii ei de emisiune pentru ca simte ca nu-i iese ceva, dar – pentru ca ea se stie perfecta (si face eforturi imense pentru perfectiunea din capul ei) – crede ca vina e la ceilalti: la cum ii vorbesc, la cum maninca sau nu-si spala hainele. (sigur ca modul in care rabufneste tradeaza educatia, sau lipsa ei, dar acesta este doar unul dintre efecte)

va pierde si nu va realiza pentru ce a pierdut. din pacate pentru ea, si pentru cei care traiesc cu forma asta de “dorinta de perfectiune”, sansa unui show perfect e fix ca la finalul lui Black Swan, adica nu unul fericit.


si dianei (care e acum in fata reflectoarelor si-mi da prilej sa o iau de exemplu), dar si oricaruia dintre noi, i-ar fi mai bine daca ar descoperi frumusetea linistitoare a lucrurilor imperfecte facute din inima si cu “The Best” din ce poate da.

am mai scris despre “perfection is not just about control”

3738
tabu_2011_martie_ef24474tabu de martie – INTRECEREA

tabu de martie – INTRECEREA

dupa o zi pe care am inceput-o cu incrincenarea lui Andrei Gorzo pentru ceea ce ar trebui sa fie filmul romanesc (in opinia lui, desigur), gindurile pe care le-am scris in editorialul din Tabu de martie mi se par si mai actuale.

*
Intrecerea

Ne-au invatat sa ne privim vietile ca pe o intrecere sportiva: care e timpul maxim påna la care trecem linia de sosire a casatoriei, care e recordul pe care trebuie sa-l depasim in numarul membrilor familiei, pe ce loc iesim in cursa cu obstacole a carierei, cåte kilograme si ce masuri trebuie sa avem ca sa putem intra in finale.

Asa ca ne antrenam ca sportivii: ne punem obiective, ne impingem limitele tragånd in toate colturile de noi, cu un unic scop care e ca valoarea unei medalii de aur la Olimpiada: recunoasterea publica.

In timpul antrenamentelor, in lupta cu noi, am invatat ca daca avem controlul situatiei, avem sanse mai mari de cåstig, ne apropiem mai mult de perfectiune – asa cum ne imaginam noi perfectiunea. Am ajuns, astfel, obsedate sa detinem controlul, pe care il confundam deseori cu puterea.

E o secventa in filmul Black Swan (inspiratia noastra pentru fotografiile cu Andreea Raicu si Flori Badita) in care o balerina se confrunta cu directorul trupei din care face parte. El sustine ca nu e buna sa joace rolul negativ pentru ca – desi are tehnica- n-are suficienta pasiune, ea ii da replica (referindu-se la multele exercitii pe care le face zi de zi): „Am vrut sa fiu perfecta”
Directorul o invaluie ca un animal de prada si-i spune „Perfectiunea nu este doar despre a detine controlul. Este si despre relaxare. Lasa-te surprinsa.”

In paginile urmatoare veti descoperi femei care s-au lasat surprinse de viata si-au ajuns la Cannes (Mirela Oprisor), pe trei continente (Silvia Ghetie) sau lideri intr-o lume de barbati (Roxana Vasilescu).

E felul nostru de a va spune ca, daca tot privim viata ca pe o intrecere olimpica, avem drept calauza dictonul lui Coubertin „important e sa participi si sa te bucuri de ce ti se intåmpla”

*
Tabu de martie e la chioscuri; aveti din nou lucruri inedite de citit.

3404
Black-Swan-movie-posterBlack Swan – lebada sau gisca?

Black Swan – lebada sau gisca?

Bunul meu prieten Razvan Penescu zice pe FB ca Black Swan e

prostie cu accente horror, muuuult kitsch, găuri în scenariu la fiecare pas, muuultă actorie de slabă calitate (inclusiv premiata Portman care se luptă cu tone de clişee despre cum e o balerină ce se scufundă în rol). O să prindă pt că arată frumos, pentru că dă fiori (ieftini) şi pt că e muuuultă muzică frumoasă. Şi o să fie muuuulte comentarii despre cât de înălţător e să te sacrifici pentru artă.

Iar asta e un motiv pentru mine sa zic “Ba NU!”

*

Black Swan nu e despre cit de inaltator e sacrificiul in arta. E despre proasta administrare a resurselor personale in raport cu viata profesionala: cind nu mai ai din ce sa te “incarci”, n-ai nici ce sa “dai”.

E mai vizibil in arta, dar e la fel pentru oricare alta meserie.

Daca n-ai o viata, daca n-ai intimplari care sa te emotioneze, daca nu experimentezi la nivel personal, la un moment dat seci pe dinauntru si nu ai ce sa mai transmiti.

(Asta e unul din motivele pentru care in fiecare interviu pe care-l fac cu un artist il intreb “ok, si din ce te incarci? Pentru ca in spectacole e un mare consum nu doar fizic, ci si emotional”)

*
intre prietenele mele e o vorba pe care eu am “inventat-o”. cind una greseste i se spune “lebada” – e upgrade-ul de la gisca; pentru ca si lebada e un fel de gisca dar mai eleganta. oricum la capitolul inteligenta sta la fel ca si gisca.
Si ati vazut ce capsor mic are? Cum sa aiba mult creier acolo?!

Eu cred ca Black Swan e despre a fi gisca in viata privata cind te dedici cu totul vietii profesionale:)
*
Nu discut cit de bun e filmul; eu l-as mai fi taiat un sfert.
Spun insa ca mi se pare foarte desteapta constructia coloanei sonore in raport cu actiunea filmului (pentru ca pune gradat toata partitura din Lacul Lebedelor). Si-mi plac costumele de antrenament f mult, dar am o scuza: toata lumea stie ca gri-ul e culoarea mea.

Am mai scris despre Black Swan si a detine controlul aici (ceva mai serios, sper)

07magazine-portman-custom2black swan – perfection is not just about control

black swan – perfection is not just about control

e o secventa in filmul Black Swan, r. Darren Aronofsky (da, acela in care Natalie Portman danseaza cu domnul cu care tocmai a facut un copil. in viata reala e copilul nu in film) in care o balerina se confrunta cu directorul trupei.

el ii spune ca nu e buna sa joace rolul negativ, ca n-are suficienta pasiune, ea ii da replica (referindu-se la multele exercitii pe care le face zi de zi) ” Am vrut sa fiu perfecta”

iar directorul trupei o invaluie ca un animal de prada si-i spune “”Perfection is not just about control. It’s also about letting go. Surprise yourself!”.

Replica asta mi-a adus aminte de un interviu pe care l-am facut cu dl Gigi Caciuleanu acum ceva ani in care spunea ca emotia in dans vine dintr-o miscare diferita, „câş“, care se abate de la linia obisnuita. o cadere surprinzatoare si energia pe care o pui ca sa sustii miscarea impotriva gravitatiei. ca cele mai frumoase lucruri vin din imperfectiuni, nu din lucrurile perfecte.

“Nu suntem născuţi ca să fim perfecţi, dar suntem născuţi – toţi oamenii, nu doar artiştii – să fim geniali. Imperfecţiunea ne ajută să ne recuperăm şi să ne echilibrăm.” spunea atunci dl gigi caciuleanu (cititi interviul la link, e un domn minunat)

frumusetea linistitoare a lucrurilor imperfecte.

2742
Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!