Tag : documentare

retro-tvUitati pentru cateva zile de seriale, alegeti cateva documentare geniale pe Netflix –
diverse
7 years ago

Uitati pentru cateva zile de seriale, alegeti cateva documentare geniale pe Netflix –

Daca tot aveti abonament la Netflix (stiu, black mirror vine pe 29 , si eu il astept cu nerabdare), poate vreti sa folositi aceasta vacanta pentru cateva documentare.

Winning

O poveste despre campionii care au schimbat lumea – printre ei Nadia Comaneci si Martina Navratilova.

Despre ce au avut ei in plus in personalitate in caracter de au reusit sa scrie istoria in sporturile lor. E o secventa cu Navratiova care povesteste cum o prezentau in ziare in meciurile cu Chris Evert – The champion and the ugly. Si cat de greu ii era ca nu era nici frumoasa, nici americanca (emigrase din cehoslovacia si acasa pe parinti si pe sora ei ii dadusera afara din club, serviciu sau activitate sociala) si recunoscuse public ca e lesbiana. Navratilova se uita in camera si zice ” a fost greu, dar eu luptam cu mine sa fiu mai buna, nu pentru parerile celorlalti”

Ceilalti sportivi campioni sunt Jack Nicklaus (golf), Edwin Moses (atletism, garduri, timp de 10 ani neinvins in nicio cursa, cu o minte genial super matematica, facea niste calcule incredibile ca sa castige centrimetri in curs ape care-I transforma in secunde in minus in recordurile mondiale) si Esther Vergee, o tanara careia I s-a schimbat viata cand a paralizat la 11 ani ca urmare a unei interventii chirurgicale la coloana vertebrala. A ajuns sa faca tennis in caruciorul cu rotile, sa castige 4 titluri olimpice si timp de 9 ani si peste 300 de meciuri sa fie neinvinsa.)

Puteti vedea acest documentar aici

 

Abstract

Un documentar despre designerii care au dat o noua forma lumii, de la scenografie pana la automobile, de la fotografie pana la design interior.

O incantare pentru cultura noastra visual, il puteti vedea aici. Nu dezvolt ca la documentarul precedent pentru ca aici e foarte mult despre imagini, despre forme cu substrat pe care trebuie sa le vedeti nu sa vi le descriu.

Il puteti vedea aici

*

Nu chiar documentar, dar pe acolo, la limita dintre divertisment si documentar

Cinele de acasa de la Chelsea Handler cu diversi oameni faimosi – Dinner party cu Chelsea

episoadele mele preferate sunt cele in care sunt actritele din Scandal, precum si cel in care sunt invitati din zona muzicii.

Fiecare episod – o conversatie delicioasa in  timpul unei cine elegante – are intermezzo cu momente de documentar, de reporting pe temele din conversatie.

Le puteti vedea aici

*

Documentarul despre viata redactorului sef Vogue Italia , Franca Sozzani

E facut de fiul ei, cu o grija aparte pentru deciziile ei controversate si din viata profesionala si din ce private, dar – din nou – e un documentar minunat pentru cei care vor sa aiba o  cultura vizuala.

Chaos si Cration poate fi vazut aici

*

Am mai scris despre documentarele despre Iris – doamna pe care cei  mai multi o stiu pentru ca a sfidat varsta si s-a imbracat pana in ultimii ani din viata super excentric si eclectic, cu foarte mule accesorii (care accesorii au fost donate muzeelor pentru expozitii speciale), dar si despre documentarul despre scriitoarea Joan Didion – o jurnalista americanca ale carei scrieri sunt super super emotionante, un filigran al relatiilor de familie, cu bucurii si tristeti cumplite incluse.

Le puteti vedea aici, Iris , Didion

 

 

 

0
4716
jacqui-400interviu: Jacqui Banaszynski ne arată cum să scriem povești mai bune
jurnalism
11 years ago

interviu: Jacqui Banaszynski ne arată cum să scriem povești mai bune

(multumesc frumos echipei The Power of Storytelling care mi-a pus la dispozitie acest interviu. intr-o vreme in care jurnalistii isi cauta motivatia pentru a se intoarce pe teren ca sa descopere povesti, intr-o vreme in care e nevoie sa intelegem ca doar continutul de calitate, cu emotie, unic mai poate ridica “presa”, doamna pe care o descoperiti in interviul de mai jos poate fi o lumina de la capatul a ceea ce pare un tunel foarte lung. O intilniti in octombrie la Bucuresti, alaturi de alti mari jurnalisti americani. cb)

* 

Jacqui Banaszynski aduce un strop de magie fiecărei ediții a conferinței internaționale The Power of Storytelling ( anul acesta in 17-18 octombrie). Câteva din lecțiile unei câștigătoare de Pulitzer: fii curios până în măduva oaselor, pune întrebări bune, ascultă oamenii, verifică informația, fii atent la lumea din jurul tău. Și nu te opri niciodată. Mai multe în interviul de mai jos:

 

  1. Care sunt, în opinia ta, elementele de bază necesare pentru o poveste bună?

 PERSONAJE CONVINGĂTOARE: Oameni care trec prin diverse situații și care ne deschid o fereastră către dimensiunile umane și emoționale ale vieții. Nu e nevoie să fie plăcute, dar este necesar să fie credibile. Avem nevoie să putem vedea în ele ceva din noi, astfel încât să ne putem conecta în vreun fel la povestea respectivă.

 TENSIUNE: Situațiile prin care trec personajele trebuie să aibă o miză care să țină cititorii cu sufletul la gură, fie că se întreabă dacă personajul va supraviețui unei boli de care suferă, fie dacă va reuși să-și trimită copiii la școală la timp pentru a prinde autobuzul spre muncă.

 

 SCENE DESCRISE CÂT MAI REAL: Viețile noastre se desfășoară în lumea largă. Este esențial ca cititorii să simtă că fac parte din acea lume prin acțiuni și descrieri relevante. Această ancorare în realitate se poate face într-o propoziție sau două, prin câteva detalii spumoase sau în pasaje întregi.

 

  1. Ce sfaturi ai da unui tânăr jurnalist care abia începe în acest domeniu?

ÎNVAȚĂ SĂ DOCUMENTEZI. Fii curios până în măduva oaselor, construiește relații solide cu surse de încredere, identifică subiectele cele mai potrivite, pune întrebări bune, ascultă oamenii, verifică informația, fii atent la lumea din jurul tău. Nu te lăsa prins în a fi un stilist în ale scriiturii într-atât încât să uiți de cea mai importantă etapă a scrisului: documentarea. O documentare serioasă îți va asigura atât fundația, cât și flexibilitatea, indiferent cât de mult se schimbă lumea storytellingului în era digitală.

MERGI ACOLO UNDE E DE MUNCĂ. Nu te îndrepta doar către ce consideri a fi publicații prestigioase, care te-ar ajuta să ai o carte de vizită impresionantă. Urmărește povestea. Caută locuri care sunt trecute cu vederea sau nedescoperite și continuă să sapi după informații.

GĂSEȘTE-ȚI MENTORI. Studiază cum își fac cei mai buni reporteri și scriitori meseria și intervievează-i despre propriile tehnici. Citește cu o minte deschisă la nou. Întreabă specialiști din diverse domenii cum funcționează lumea lor. Fii curios tot timpul. Și nu te opri.

 

3. Probabil că ai primit o mulțime de propuneri de subiecte în decursul anilor. Care este secretul în a propune un subiect? Ai un exemplu care te-a convins imediat?

Nu îmi place să refuz idei propuse de jurnaliști. Așa că încerc să îi ajut să găsească posibilitățile într-o idee, largă sau vagă, care să le permită să își urmeze interesul și care să-i ajute să îl pună într-o formă proaspătă și relevantă. Propunerile trebuie să se potrivească cu tipul de storytelling pe care publicația sau mediul respectiv îl face și cu publicurile cărora li se adresează. Astfel că întotdeauna întreb cui i-ar păsa de povestea respectivă și de ce? Apoi detaliem modalitățile prin care putem ancora povestea în aici-și-acum, astfel încât relevanța ei să fie clară. Cele mai bune propuneri de subiecte sunt concise și arată că scriitorii au făcut suficientă documentare pentru a găsi cele mai potrivite subiecte și că au un plan de acțiune pentru a urmări povestea. Editorii trebuie să știe că povestea care le este propusă le va servi nevoilor editoriale și că este realizabilă. Idealul trebuie ancorat în realitate.

Spre exemplu, o reporteră a venit la mine cu o idee de poveste despre un program de sprijin pentru familiile care aveau o persoană dragă cu debut de Alzheimer. Asta se întâmpla cu mai bine de 10 ani în urmă, când încă nu se știau prea multe despre debutul în demență. În documentarea ei pentru explorarea subiectului, înainte să vină cu propunerea, găsise trei familii în program cu povești sfâșietoare – și care fuseseră de acord să vorbească cu ea mai departe. Nu am fost de acord cu ideea ei așa cum o propusese; gândea la scară prea mică. În schimb, i-am spus că vreau să urmărească întreaga poveste – să petreacă timp cu cele trei familii mai multe luni sau ani, pentru că demența le schimbă viețile în moduri de neimaginat. Rezultatul a fost ”Pierzând-o pe Betsy”, o serie remarcabilă de Marsha King în The Seattle Times, care a fost publicată în câteva episoade din 2002 până în 2007. Acesta este necrologul lui Betsy Meyer, personajul principal: http://seattletimes.com/html/localnews/2008555613_betsymeyerobit.html

Ea a fost diagnosticată cu demență progresivă la vârsta de 46 de ani, când copiii ei aveau doar 11 și 14 ani. Avea 55 de ani când a murit.

4.Care este ultima carte care te-a uluit și de ce?

Este vară, așa că citesc multă ficțiune. Am fost impresionată de ”Viață după viață”, povestea unei femei prinsă în evenimentele celui de-al doilea război mondial și în Germania lui Hitler. Moare și renaște de câteva ori în diferite versiuni ale propriei vieți  și de fiecare dată ia decizii care schimbă totul. Și am mai fost fermecată de ”Copilul de zăpadă” al lui Helen Oyeyemi. E un fel de poveste cu zâne pentru adulți, despre un cuplu în vârstă al cărui singur copil a murit și, odată cu el, a murit și dragostea lor. Cei doi se mută în Alaska pentru un nou început, însă nu sunt pregătiți pentru greutățile vieții de acolo. Și într-o iarnă, un copil magic apare în viața lor. Ce mi-a plăcut la ambele cărți este faptul că relațiile nu sunt clișeizate și m-au lăsat cu mai multe întrebări decât răspunsuri. M-au pus pe gânduri și m-au făcut să îmi pun întrebări.

 

Despre Jacqui și The Power of Storytelling

Jacqui Banaszynski a câștigat un premiu Pulitzer pentru unul dintre primele materiale de profunzime despre HIV/SIDA. Are o experiență de 30 de ani ca reporter și editor, iar acum  predă jurnalism la Missouri School of Journalism.

Jacqui este unul dintre invitații conferinței internaționale The Power of Storytelling, care are loc pe 17-18 octombrie, la București. Aflată la a patra ediție, singura conferință de storytelling din Europa de Est aduce la București 10 jurnaliști, oameni de marketing și specialiști în antreprenoriat digital care vor vorbi despre puterea poveștilor de a crea conexiuni, de a inspira și de a produce schimbare și vor ajuta participanții să identifice, să construiască și să spună povești mai bune și mai relevante pentru domeniul lor de activitate, fie că e vorba de jurnalism, marketing, comunicare sau leadership.

Mai multe informații găsiți pe site-ul conferinței și pe pagina de Facebook.

 

 

0
2289
bbcPinguinul Furacios dintr-un genial documentar BBC Knowledge :)
culturale
12 years ago

Pinguinul Furacios dintr-un genial documentar BBC Knowledge :)

ca si la oameni, si in activitatea domestica a pinguinilor unii muncesc si altii fura ( de la cei care au muncit).

iata o secventa absolut delicioasa din documentarul Frozen Planet care va fi difuzat de BBC Knowledge incepind din 12 iunie. dureaza mai putin de 2 min si o sa va amuzati f f tare.

in documentarul Frozen Planet sunt imagini senzationale filmate cu o tehnologie speciala (am vazut o demonstrativa la Universitate despre cum se formeaza ghetarii si era waaaw)

pina pe 12 iunie la UNIVERSITATE in pasaj este recreat intr-o instalatie spectaculoasa o parte din tinutul inghetat, iar pe citeva ecrane instalate in decor puteti vedea secvente in film.

ce imi place mie foarte tare – si-am fost martora la un asemenea moment – este ca oamenii care au organizat totul sunt atit de deschisi la minte incit ii lasa – ba chiar ii invita – pe copii sa se pozeze in interiorul instalatiei, sa puna mina pe turtzurii de gheatza, pe ursul polar in marime naturala, pe pinguini sau pe orca din ghips care sunt amplasati acolo.

e o abordare foarte occidentala si foarte relaxata, pentru ca despre asta e vorba si in documentarul pe care puteti sa-l vedeti la BBC Knowledge: sa inveti relaxat despre lumea din jurul tau. lumea indepartata, pentru ca nu ajungi prea usor la … pinguini si ursi polari acasa.

0
1873
boxing_glovesbox si vorbe de tinut minte
diverse
12 years ago

box si vorbe de tinut minte

 

It’s good to know how to read, but it’s dangerous to know how to read and not how to interpret what you’re reading.

cine credeti ca a zis asta?

mike tyson .

si daca va minunati, uite inca doua vorbe memorabile spuse de el…

As long as we persevere and endure, we can get anything we want.

I don’t react to a tragic happening any more. I took so many bad things as a kid and some people think I don’t care about anything. It’s just too hard for me to get emotional. I can’t cry no more.

 

***

si doua de la tatal tuturor in box, Muhammad Ali

At home I am a nice guy: but I don’t want the world to know. Humble people, I’ve found, don’t get very far.

My way of joking is to tell the truth. That’s the funniest joke in the world.

 

cum am mai spus, ma documentez pentru un articol, de aici interesul meu pt lumea boxului. in locul printeselor si povestilor siropoase de la tv din perioada asta, citesc lucruri despre marii campioni din box. mult mai interesant:)

0
2143
matei plesameserii rare sau uitate
diverse
13 years ago

meserii rare sau uitate

un tinar din Cluj, Matei Plesa (22 ani), a inceput un proiect video in care readuce in atentia publica meserii rare sau uitate.

o face pe banii lui, pe timpul lui si – ce e si mai frumos din povestea asta – tot ceea ce face e “autodidact”.

“vrea sa susțin și, eventual, promovez aceste vechi meserii, valori romanești care sunt din ce în ce mai rare si evitate de tineret.”, asta e crezul lui, iar dorinta sa e sa afle cit mai multa lume de proiect.

nu vrea bani, vrea doar ca povestile sa fie sharuite. sa ajunga la cit mai multa lume. si promite ca va avea o serie lunga de meserii rare.

iata povestea unui lutier (fabricant de viori) – Markus Barbarosa. Dl Barbarosa sta in Cluj si e cotat ca unul dintre cei mai importanti lutieri din lume. Matei s-a dus si a vorbit cu dinsul, ca sa documenteze in digital meserii despre care copiii nostri s-ar putea sa afle doar de pe internet.

Hai sa-l ajutam pe Matei sa aiba cit mai multi vizitatori pentru povestile descoperite de el. blogul lui e mateiplesa.com

5
4510
diverse
16 years ago

errol morris

Subtlety is for kids because they’re capable of appreciating it. Adults need to be hit over the head with a sledgehammer. (Hi, Andy.)
*
Variety? I don’t think so. Redundancy is the spice of life.
*
History is too repetitive to be meaningless. The details are always different; the themes, always the same. Dreadful but not meaningless.
*
CURRENT READING: John Gray, “Straw Dogs: Thoughts on Humans and Other Animals.” At last, another secular anti-humanist.
*

De pe twitterul lui Errol Morris, un regizor genial de documentare, inventatorul unui aparat care se numeste Interrotron, un sistem ciudat de camera si oglinzi, cu care a filmat seria First person, unele dintre cele mai spectaculoase interviuri non celebrities din lume

0
1436
jurnalism
16 years ago

the girl in the window – unul din Pulitzer-urile 2009

Noaptea trecuta s-au anuntat cistigatorii premiului Pulitzer pentru 2009.
M-am uitat in viteza pe numele cistigatoare si-am ales sa citesc un articol The girl in the window.

E o poveste socanta despre recuperarea unei fetite care pina la 7 ani a trait intre propriile fecale, fara sa vada lumina soarelui, fara sa i se rosteasca vreun cuvint, fara sa priveasca pe cineva.

E un maraton jurnalistic acolo pentru ca autoarea,Lane DeGregory, reconstituie o intimplare care a avut loc cu 5 ani in urma din declaratiile politistului care a recuperat fetita, din rapoarte politiei. Apoi intervieveaza mama, familia adoptiva si fratele adoptiv. (capitolul cu fratele e preferatul meu)

Cind citeam textul – care e lung si te solicita – mi-am adus aminte de povestirea Ingerii din jurul ei pe care am publicat-o in numarul de aprilie.

Tot despre recuperarea unei fetite, cu o reconstituire a unor fapte care au avut loc cu 2 ani in urma. Daca am avea premii in Romania pentru jurnalism, as inscrie articolul asta mergind la sigur oriunde.

In lipsa lor, ma bucur sa constat ca pe site-ul tabu articolul Ingerii din jurul ei are unul dintre cele mai mici bounce rate (23%), iar asta inseamna ca majoritatea celor care au intra pe pagina, au citit pina la sfirsit articolul Laviniei Gliga. Un articol lung. Cu un subiect greu. Scris fara a exploata senzationalismul.

E un semn in linia pe care o anunta si Vintila Mihailescu in dilema (unde printre altele mentioneaza si articolul din Tabu)

La această întrebare ar trebui să răspundă, pentru mase, în primul rînd specia complexă a documentarului, de la marile reportaje sau anchetele de teren la literatura non fiction. Dar acestea – ne explică imediat managerii mediatici – nu aduc rating. Cred că diagnosticul a început deja să fie fals într-o măsură considerabilă: documentarele de pe Discovery sau History fac un rating onorabil, iar la o selecţie de filme documentare de la Astra Film Fest, prezentate la Muzeul Ţăranului Român, sala era plină ochi de tineri.

(foto by MELISSA LYTTLE | Times)

1
1593
carti simpafilme simpapersonal
16 years ago

in loc de jurnal de vacanta

Acolo unde e link, e o invitatie: s-ar putea sa va placa sa vedeti/cititi.

Am vzt:
1. Good night and good luck (era la tv si-am vrut sa revad monologul cu “daca televiziunea doar va distra lumea, atunci va ramine o cutie cu fire si lampi”)
2- 3 -4. How to Lose Friends & Alienate People, Read & burn out, Women – ca sa-mi spal creierii dupa lecturile grele.
5-6. Breath al lui Kim ki duk (cam bullshit, dar nu-l vazusem cind concura cu Mungiu la Cannes) si Dream – la sugestia lu’ domn Afrim – tot al lui Kim Ki Duk (much, much better)
7. First person – Rick Rosner si Chris Langan (doua episoade din documentarele-interviuri mai vechi ale lui Errol Morris pentru ca mi le-a reamintit domnu’ Gladwell cu cartea sa.)
8. Stories of lost souls (7 povestiri cu distributii si regizori diferiti; Cate Blanchet mi-nu-nat d isterica intr-una din ele)
9. The city of Sylvia (n-as fi vzt niciodata filmu’ asta daca in aeroport, R n-ar fi fost confundat cu actorul din rolul principal, iar el plin de incredere nu ar fi dat autograf -“with love, Xavier”)
10. Milk (Sean Penn ia Oscarul, din nou; doar ora – 5 dimine – m-a oprit sa dau clasicul sms “toti baietii misto joaca in echipa voastra?!”)
11. Revolutionary Road (filmul care a reusit performanta vacantei: sa–mi alunge insomnia; la a treia incercare am ajuns la genericul final, pacat ca l-am vzt la sf vacantei, as fi dormit mai mult)

Am citit:
1. Joan Didion – The year of magical thinking (m-a impresionat tare, a dus la o serie de alte lecturi despre care am sa scriu separat si am cautat-o pe Adriana Marina: “hai sa facem cumva sa fie tradusa si la noi”. multzu Lavi, Cristi)
2. Malcom Gladwell – Outliers (care m-a cam enervat si o sa ma manifest curind aici)
3. Paul Auster – True tales of American life (povesti reale scrise de oameni obisnuiti si editate de Auster)
4. Zadie Smith – The book of other people (23 de scriitori si exercitiile lor d proza scurta pe tema data, editate de Zadie – o concurenta la antologia Granta); m-a distrat Hornby si al lui J Johnson, nu s-a luat deloc in serios – de unde si postul meu cu “Popescu”;
5. Julian Barnes – Nothing to be Frightened of (cadoul d Craciun d la Mimo, direct la tinta. Multzu.)
6. Ian McEwan – The Daydreamer (prima carte pentru copii a dlui McEwan)

Am baut: mult, de multe feluri, in doua tari, dupa doua obiceiuri si fusuri orare.

M-am plimbat pe strazi pina mi-a inghetat nasul, mi-am revazut prieteni vechi, am facut pariuri si cadouri, am stat cit am putut de mult departe de net, de calculator si de televizor. Am lichelit.

gata, i’m back home.

1
4610

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!