Ieri am donat pentru cumpararea sculpturii lui Brancusi, Cumintenia Pamantului.
- Pentru ca voiam sa scriu ca ar trebui sa ne mobilizam cu totii si sa donam fie si un leu (ca pentru Ateneu) pentru ca actiunea in sine ne-ar ajuta pe noi ca romani sa credem mai mult in identitatea nationala si in puterea de a face impreuna ceva istoric. (Cum fac la toate indemnurile pentru donatii umanitare, nu scriu pana cand nu donez si eu.)
- Pentru ca dau bani frumosi ca sa platesc intrari la marile muzee ale lumii si ma loveste o mare mandrie cand descopar si lucrari ale romanilor. Mandria aia imi arata ca imi pasa si e frumos sa platesc ca arta romaneasca sa fie in patrimoniul national. Si sa se poata plimba in lume in beneficiul Muzeului National de Arta (sau care dintre muzee va gazdui lucrarea)
- Pentru ca e important sa facem lucruri pe bune, nu doar sa dam share pe facebook sau sa povestim altora si sa ni se para ca ne-am facut datoria (si promovarea e buna, si e necesara oricand, dar vorba cred ca trebuie urmata de fapta)
- Pentru ca mi se pare important sa contribui, cu oricat de putin, la scrierea istoriei artei in Ro.
- Pentru ca-mi place Brancusi.
Ceea ce va doresc si dvs. Pe cuminteniapamantului.ro gasiti detalii despre conturile in care puteti sa donati. Oricat de putin. Si un leu. E un mesaj frumos pe care-l transmiteti in continuarea oricarui moment in care ati spus, scris, ca ar trebui promovate mai mult valorile romanesti.
Mi-ar placea sa ne mobilizam cu totii si sa promovam de ce e bine sa donam pentru Cumintenia Pamantului. Si sa o facem fara patetisme, fara sforaieli. Simplu, scurt, la obiect. Cu bani. Cu oricat de putini bani.
Donatia pentru Cumintenia Pamantului e inainte de orice un mesaj pe care-l putem transmite autoritatilor despre puterea noastra #impreuna.
P.S. Nu m-a contactat nimeni ca sa fac asta, sau sa scriu asta. E decizia mea de cetatean.
