saptamina viitoare merg la foto union sa-mi faca amicul cristi sutu foto.
pentru cei care ma cunosc si stiu ca nu -mi place deloc sa stau la poze, asta o sa fie o veste foarte interesanta:)
imi place insa mult proiectul lui cristi si mi se pare un cadou foarte dragutz de 1-8 martie.
asa ca daca vreti si voi… veniti cu o floare la foto union si baietii (cristi si prietenul lui, radu badoiu) si gata… baietii va rasfata.
vreau sa fac un proiect despre Bucuresti. e o premiera in Romania si se desfasoara in etape.
va implica multi oameni, faimosi sau in curs de a deveni faimosi:)
ma ajutati?
etapa 1 inseamna sa -mi trimiteti pe cristina.bazavan la tabu.ro o fotografie cu bucurestiul.
trebuie sa fie facuta de voi (nu sa o luati de pe un site!!)
poate sa aiba sau nu personaje in cadru.
trebuie sa fie la rezolutie de 300 dpi, in format jpeg.
trebuie sa o trimiteti pina la 1 septembrie.
ma ajutati?
multumesc
domnisoara simpatica din aceasta foto se numeste diana cuciuc si e art directorul revistei tabu.
domnul care a facut fotografia se numeste marian trasca si e sotul colegei de birou a dianei (si colega mea of cors), nicoleta trasca.
nico i-a adus cumva impreuna pe diana si marian pentru o serie de fotografii minunate, iar asta e ceea ce eu numesc spirit de familie.
si sunt happy, mi-e cald si bine cind se intimpla in redactia in care si eu muncesc.
vitrina body shop din cartierul gay, Castro, cu doi barbati care se saruta. very nice marketing. mi-a plct la nebunie!
tot din categoria super marketing – vitrina de la macy’s
cu animalutze care puteau fi adoptate de pe 5 ianuarie incolo. era buluc de lume sa se uite la ele si le schimbau la fiecare 4 ore. plus ca era un ong care aduna bani pt animalutzele orfane.
miles aldridge. fotograf. il intilnesc & intervievez vineri, la torino, la ora locala 12.30
later edit: fotografia cu buzele aurii e facuta pentru vogue japonia in 2006 cu mult inainte de true blood or de fotografia cu angelina jolie cu buzele singerinde.
pentru ca nu pot inca incarca fotografii, ca sa va arat cum a fost la lansarea calendarului Campari 2010, va povestesc in vorbe:)
cum spuneam si ieri Olga Kurylenko (cea mai recenta Bond Girl) este vedeta calendarului acestui an, dupa ce in anii precedenti Campari a avut vedete ca Jessica Alba sau Salma Hayek.
Kurylenko a venit la lansare (care a avut loc in fabrica veche Campari din Milano, acum sala de expozitii) imbracata intr-o rochie de matase rosie (Red passion, ca si bautura:) )
E foarte frumoasa, nu e foarte inalta, dar arata f f bine.
*
cea mai simpatica faza de la vernisajul fotografiilor calendarului:
Toata lumea era buluc dupa Kurylenko, fotografii o urmareau in sir indian, asteptind sa se aseze in dreptul vreunei fotografii-exponat ca sa-si faca propriile fotografii. Urlau, la propriu, numele ei incercind sa o convinga sa se uite catre ei, pentru o ipostaza mai buna.
In spate, intr-un colt pe o canapea statea autorul fotografiilor din calendar (care infatiseaza niste transformari f f spectaculoase). Pe fotograf nu-l baga nimeni in seama, statea cu o prietena, cuminte, stingher, incurcat de imbulzeala.
I-am facut o fotografie, s-a uitat la mine si mi-a spus de la distanta “Thank youuu”. Il cheama Simone Nervi si e o tinara speranta a fotografiei italiene. N-avea nimik din stralucirea lui Kurylenko, era doar un om care-si facuse meseria (imbracat in jeans, tricou si camasa, toate negre) si, desi eram veniti la vernisajul expozitiei cu fotografiile lui, toata lumea era atenta la vedeta din poze, nu la el.
de unde se vede treaba ca o Bond Girl, ramine o Bond Girl orice ar face.
Luni 29 iunie
La a doua vizita la Penitenciarul Tirgsor pentru proiectul Atelier de fotografie, ne-am fixat tabara in sala in care se fac cursurile de alfabetizare. E ziua in care Cosmin Bumbutz trebuie sa aleaga detinutele care participa la atelier. Cristan Petrescu e pregatit sa le explice detalii tehnice, iar eu sunt observator ca sa pot scrie acest jurnal.
Sala arata foarte cochet; ca o clasa de gradinita cu scaune amestecate, unele sunt din lemn galben, altele imbracate in negru. Bancile au un singur loc si sunt asezate in trei rinduri verticale, cu trei siruri orizontale. In spate e o tabla care se poate transforma in ecran electronic, cablata la un computer – donatie de la un ONG.
Pe peretii de faianta alba sunt desene de mina. Facute la atelierul de pictura, in creion sau acuarela, exemplificind literele alfabetului – utile pentru lectii. E o regula importanta a penitenciarului Tirgsor: nimeni nu pleaca de aici fara sa stie sa scrie si sa citeasca.
Am primit aparatele cu fotografiile pe care detinutele le-au facut peste week end si pentru ca astazi anuntam cistigatoarele care vor participa la atelier, Cosmin trebuie sa aleaga 5 femei din 13. Avem 5 aparate, desi speram sa mai primim unul de la sponsorul nostru, F64 studio.
Cosmin a stabilit regula de selectie: alege fotografiile cele mai bune, apoi aflam cine sunt autoarele. Cine are cele mai multe fotografii bune se califica pentru atelier.
**
In timp ce ne uitam la fotografii fara ca fetele sa fie linga noi, apar primele surprize.
T, despre care noi spuneam ca arata ca o studenta la arhitectura, a ales ca in jumatate dintre fotografii sa fie chiar ea. Intr-unele plinge. Fals si ostentativ.
Sunt dezamagita: tema pentru “acasa” era sinceritatea. Cosmin, ca de obicei, nu lasa sa i se vada nimic pe fata. Priveste pe ecranul Mac-ul lui, fotografie dupa fotografie – sunt citeva mii – si marcheaza cu o tasta cind ii place cite una.
Remarcam citeva fotografii cu umor. Banuim ca sunt ale lui Y.
Y nu vorbeste bine romaneste si are un chip cu trasaturi amestecate care face incerta nationalitatea ei.
Are simt pentru reportaj. Cosmin a remarcat asta inca de la prima noastra intilnire, cind Y a luat unul dintre aparate si a tras din mina, scurt, citeva fotografii.
Dupa mai bine de o ora am selectat 50 de fotografii si le asteptam pe fete sa intre in sala, ca sa aflam cine sint autoarele.
***
La intilnire, vin insotite de dra colonel Radulescu. Imediat apare primul conflict: au disparut 2 acumulatoare.
“Au fost, dar nu stim ce s-a intimplat cu ele. Poate au cazut prin club”, spune C privindu-ne cu niste ochi mari si inocenti.
“Daca nu avem toate accesoriile aparatelor nu mai facem cursul”, e ferma dra colonel.
“Le cautam si le aducem pina data viitoare”, cistiga ceva timp C.
Pe ecranul de proiectie din sala incep sa curga fotografiile.
“Spuneti-va numele, va rog”, le cere dra colonel care noteaza cui ii apartin fotografiile. Cadrele de pe ecran incep sa fie insotite de voci care vin din colturi diferite ale salii: S, R, T, Y, C, L …
E tensiune in sala; grupul fetelor “de dorobanti” e competitiv si isi doreste mult sa participe la acest atelier. E una dintre legaturile cu lumea de afara, cu lumea educata dupa care rivnesc. Femeile trecute de 40 de ani raspund sec, fara nicio miza.
30 de minute mai tirziu, tragem linie si facem bilantul. T isi musca buzele in timp ce se aduna fotografiile din dreptul fiecarui nume, C e incruntata. Se rostesc rind pe rind Y, S1, S2, T si C.
Sub linie, la cite o fotografie distanta, L si M, ambele trecute de 40 de ani, ambele cu putine fotografii facute peste weed end.
“N-am avut timp”, spune M care are de executat o pedeapsa de 25 de ani.
“Pauza. Cind ne intoarcem analizam fotografiile, ok?”, spune Cosmin si tinerele pleaca vesele in timp ce femeile in virsta, resemnate, se reintorc la programul obisnuit: nu vor participa la atelier; nu va fi nimic nou in viata lor in urmatoarele zile.
***
“Uite fotografia asta e aproape buna. Ar avea o poveste, daca am lasa doar femeia care citeste in coltul de jos si lenjeria care e la uscat, colorata, in spate” , spune Cosmin despre un cadru in care mai apare in mijloc, in fatza lenjeriei, agatata de un gard, o alta femeie care se uita ostentativ in camera.
Rind pe rind Cosmin analizeaza fiecare fotografie.
“Asta a cui e?”, iar T ridica mina. “Mai bine faceai din astea, in loc sa plingi in fotografii”.
T il infrunta cu privirea, incruntindu-se.
Citeva minute mai tirziu, raspunde din nou la intrebarea “a cui e fotografia asta?”, asumindu-si-o. Peste banci, dintr-un capat in altul al salii, Y schimba priviri grele cu C. Amindoua stiu, cum imi amintesc si eu din selectia initiala, ca fotografia ii apartinea lui L.
Se dau teme pentru data viitoare: nu folositi zoom-ul optic; nu folositi blitz-ul. Cristi exemplifica zoom-ul optic, seteaza orele de la aparate, le arata fetelor alte chestiuni tehnice. Fiecare participanta primeste un aparat.
In zilele pina la urmatorul atelier, detinutele se vor transforma in adevarate paparazzi. Intre timp, pentru ca le stim numele, noi vom afla pentru ce se afla in penitenciar si vom fi pregatiti sa le confruntam povestile. In ziua 3.
intregul jurnal al atelierului de fotografie de la Penitenciarul Tirgsor, cronologic
am inceput sa scriu jurnalul experientei de la penitenciarul tirgsor
sunt in urma cu trei zile de atelier, dar asta imi da un avantaj la scriere pentru ca pot sa fac trimiteri la “episodul urmator”
aici prima zi – preselectia sau cum caroseria unui om nu tradeaza continutul.
*
atelierul de fotografie este realizat de Cosmin Bumbutz, cu sprijinul partenerilor F64studio, Canon si Tabu
doamna cu ochelari este persoana pe care o caut.
a fost la premiera filmului “Politist, adjectiv”, o parte din povestea sa e aici, drumul de o luna pina la aceasta fotografie il puteti gasi aici
*
fotografia cu Miruna am primit-o in seara aceasta via urmatorul mail:
buna seara
am vazut pe blogul dumneavoastra ca o cautati pe miruna
am cateva poze cu publicul de la proiectia de gala politist adjectiv si vi le atasez, poate va vor ajuta sa o identificati pe miruna
din ce imi amintesc eu, era in partea din stanga a salii, undeva in primele randuri
din pacate sunt destul de aglomerate, dar cine stie…
succes,
adi marineci
*
au fost trei fotografii, intr-una e si bucatica aceasta in care apare Miruna.
multumesc tare mult adi marineci.
de miine, mergem in pas mai usor in cautarea Mirunei. o recunoasteti?
daca da, scrieti-mi un mail la [email protected]
coverul de iulie al revistei Tabu e cu o transformare Madonna.
inedita.
cine ghiceste protagonista, primeste bilet VIP la concertul Madonnei.
ca sa va inscrieti in concurs mergeti aici
mireasa ca o fantoma a mortii. gradina botanica
*
dupa ploaie, gradina botatica
*
rufe la uscat, pe strada ( de fapt decor pt un party)
*
cristian grosu, actor la teatrul national din cluj. acum cu parul alb ” joc un batrin”
*
eric – un viitor don juan, ne zimbea proaspat trezit din somn
*
nu m-am simtit vreun bumbutz, is facute cu telefonul de dragul momentului. nu ma apuc de fotografie, nici gind:)
fotografia aceasta se numeste, ironic, great hall of the people. autorul, liu ren, are 29 de ani.
un domn ale carui fotografii le-am descoperit via domn regizor gheorghe preda
inca una simpa, care-mi aminteste de eugenio recuenco
Mi s-a infundat o tzeava. La bucatarie. A suparat tot blocul, adica si pe vecina de sus si pe cea de jos. Dupa tam tam-ul pe care l-au facut ca a refulat chiuveta in bucataria mea si a ajuns apa mai jos in timp ce eu eram la serviciu, am crezut ca am o Niagara acasa.
Era doar o balta mica.
A vnt administratorul blocului (par alb, 60 si ceva de ani, camasa in carouri, pantaloni trei sferturi si papuci) sa evalueze daunele.
A intrat in bucatarie si, in prima clipa, a pus ochii pe sticla de Chivas. Regal, de 18 ani vechime.
L-am scos din bucatarie cu ochii lipiti de sticla si cind a ridicat privirea a vzt pe un perete doua fotografii cu barbati goi. Arta. By Bumbutz.
A trecut subit de la apelativul doamna, la domnisoara. Rostit pe un ton sagalnic insinuant.
Apoi a mutat privirea pe un alt perete si-a vzt afisul mare de la filmul bleu al lui Kieslowski.
– Margareta Pislaru? a dat din cap insinuant din nou
– Nu. O actrita franceza. Binoche.
– Nuu? Eee, asa pare.
Mi-a lasat numarul lui de telefon. Sa-l sun oricind, la orice ora. Evalueaza tot.
despre ce vorbesc 17 fete intr-o simbata dupa amiaza, dupa ce au fost la atelierul unui designer si la o expo de fotografie?
despre fotbal, politica, lenjerie (la perla), celebritati, celebritati, celebritati, amintiri despre intimplari haioase cu prietenele… redd’s talk about…
restul in revista cu fotografii cu tot.
*
am ajuns acasa si-am descoperit ca linga mine s-a mutat cineva care ia lectii de pian. e avansat(a).
am concert privat. pe repeat
era greu si amuzant sa fii prietenul lui Magritte.
te punea sa stai la poze in cele mai ciudate ipostaze. daca nu-ti placea sa te joci, ti-ar fi fost imposibil sa-i fi fost prieten.
era greu si sa fii sotia lui Magritte (care se lupta cu imaginea mamei care s-a sinucis), dar era frumos.
*
cele mai frumoase fotografii a lui Magritte din expo de la Kretzulescu sunt cu Georgette, sotia lui.
cea de mai jos se cheama La reine semiramis si poarta cu ea multa tandrete, e o fotografie facuta cu atit de multa dragoste incit o infrumuseteaza pe protagonista. georgette era departe de frumusetea din fotografia asta.
o alta fotografie cu Georgette se numeste La marchande d’oubli. dar trebuie vazuta de aproape, din expo.
We are thrilled to announce the first selling exhibition of work by Cecil Beaton in over 25 years.
Cecil Beaton was essential to the cultural life of Britain and beyond in the twentieth century, both as a creator and a recorder. His unique aesthetic and vision led him to become one of the most popular and celebrated British photographers of all time.
Our retrospective show contains 64 images, including 25 vintage and historic prints, that cover more than 40 years of Beaton’s career.
*
asta e de pe site-ul galeriei Chris Beetles. expo e deschisa de miine, are si album cu toate foto din expo si texte de mario testino, fotografiile din expo aici
foto cu audrey hepburn din 1960 by C Beaton
Mircea Badea cearta Realitatea tv ca e priveghi tv. La Antena 3, in timpul zilei, sunt transmisii lungi de la inmormintare. Canale de nisa, de STIRI.
In Anglia o fosta vedeta Big Brother si-a vindut moartea presei.
*
in Romania oamenii se inghesuie sa-i faca poze lui Ion Dolanescu in sicriu.
da, stiu, bunicii nostri isi pastrau pe dulap priveghiurile, dar erau rudele lor. pastrau o amintire. fotografia era scumpa, se facea la nunti si la inmormintari.
pe dulap era si poza de la nunta.
dar ce fac oamenii cu poza cu Dolanescu, mort, cu miinile pe piept? si de ce s-au inghesuit pentru a nu rata momentul imortalizarii?
*
la Londra Jade Goody a fost vedeta absoluta a presei care relata despre ultimele zile din viata unei mame bolnave de cancer.
si-a angajat unui dintre cei mai buni si mai controversari PRi londonezi (Max Clifford) si in aproape un an a obtinut aproape 2 milioane de lire sterline pentru copiii ei, din show-uri la tv, coperte de reviste, exclusivitati …despre moarte.
fosta vedeta Big Brother a murit simbata si una dintre rude a iesit in fata casei rugind ziaristii ca, macar atunci, post mortem, sa aiba putina intimidate.
*
(Poignantly explaining on her show, titled Jade, why so much of her cancer battle was played out in front of the cameras)
“Not even for the money side of things, but it’s a way of dealing with it, it’s done, everyone’s seen it…
“It’s easier sometimes for me to deal with bigger things in the public eye…
*
(Later edit: vad la tv ca ziarele de miine vorbesc despre asta. ne punem cenusa in cap si dam vina pe manele. ca in majoritatea cazurilor editorialelor noastre, lipeste contextualizarea.
si la noi si in lume e la fel): moartea e vedeta tv.
md-ul a ales pentru acest post cintecelul de mai jos
am fct un nou set de fotografii pentru pagina cu editorialul din revista.
eu n-am vrut. nu vreau niciodata. dar catalin m-a exploatat.
ca de obicei cele mai misto foto sunt cind sunt intr-o relatie cu el, de unde se vede treaba ca scoate tot ce e mai bun din mine.
aici o foto cind era suparat pe parul meu. avem si una facuta special pentru blog, pentru domnisoara monica de la londra. dar o postez un pic mai incolo.
foto by roald aron. merita toate creditele pt ca are viata foarte grea cind tre sa ma pozeze.
si-ar mai trebui credite pentru domnisoara cu make up-ul. abia in seara asta am reusit sa-mi dau genele false jos… aveam fluturi la ochi, asa bateam din gene pe la birou:)
P.S. Rochia e de la Prada. Catalin vroiai sa zici ceva cu rochia asta???
Kate Winslet in camera de hotel pregatindu-se pentru Globurile de aur;
Mickey Rourke cu catelul mic de-l tine in palma;
Robert Downey Jr imbracindu-se in rulota noului film, Sherlock Holmes;
Sean Penn acasa, pregatind un sandwich;
Frank Langella imbracindu-se pt Globuri in camera de hotel;
Kat Dennings, acasa vbd cu mama la telefon
Penelope Cruz antrenindu-se cu un coregraf pentru noul ei film, Nine
Brad Pitt pe strazi in Los Angeles, cu motocicleta
*
un documentar multimedia fct de The New York Times pentru care, dupa ce m-am bucurat, am inceput sa oftez “cam cum naiba i-au convins sa- lase asa de mult in intimitatea lor?”
aici Great Performers by NY TIMES
foto de paolo pellegrin