Sunt lucruri pe care le poti cumpara cu bani, dar sunt gesturi care ramin nepretuite
Cind am intrat in campania MasterCard “Economisesti cumparind cu cardul”, am avut in minte sa facem si-o fapta buna.
Timp de o luna am cumparat intr-un buget prestabilit, lucruri simpatice de la reduceri si-am invatat ca poti sa economisesti (aproape dublul sumei cheltuite) daca stii sa cumperi inteligent si te folosesti de un card de credit la momentul oportun.
O parte din lucruri le-am folosit cu maxima incredere, pe altele stiu ca le rivnesc multe doamne si domnisoare (stiu, balerinii Marc Jacobs sunt cei mai invidiati), asa ca impreuna cu voi va propun ca incepind de astazi timp de o saptamina sa facem un gest care va fi nepretuit pentru beneficiara lui.
Scot la licitatie citeva dintre obiectele achizitionate, iar banii pe care ii stringem merg la o tinara pictorita cu o poveste minunata.
***

Gabriela Florea este in clasa XI-a la liceul Tonitza din Bucuresti, este liderul clasei si una dintre cele mai bune eleve. Asta poate ca nu ar insemna nimic, ar fi ca orice alt copil, daca n-am spune un detaliu: pina la 17 ani, Gabriela a locuit, trait si invatat la Sofia, intr-un alt sistem de invatamint, intr-o alta limba.
In noiembrie trecut cind a venit in Bucuresti (pentru ca familia s-a mutat aici), stia sa rosteasca in romana cuvintele vocabulatului de baza. Primul an (si singurul petrecut pina acum in Romania) a fost cel mai greu: n-avea prieteni, la scoala nu se putea exprima la nivelul colegilor, chiar daca intelegea tot ceea ce se preda si ar fi avut opinii de expus la lectii.
A luat totul de la zero, cu dictionare si lecturi suplimentare pentru fiecare lectie. “La inceput abia citeam cite o pagina de carte, pentru ca eu am facut scoala in alfabetul chirilic. Si acum mai am probleme cu lecturile obligatorii pentru vacante, dar am inceput sa ma descurc mult mai bine”, mi-a spus Gabriela la singura noastra intilnire, in sala de conferinte de la Premium Communication care arata ca o sufragerie cocheta.
Venise cu lucrarile ei cele mai recente (una era proaspat terminata, nici nu se uscase foarte bine vopseaua) si vorbea cu mare hotarire si determinare; daca n-ar fi povestit inainte ca isi perfectioneaza limba romana, n-ai fi crezut ca a trecut printr-un mic soc de adaptare la scoala: avea un accent minunat, o cursivitate a exprimarii demna de orice premiant si… o viteza de vorbire care, pe linga faptul ca trada avalansa de ginduri din capul ei, te amuza teribil.
Gabriela e genul de invingatoare. O vezi, stii ca are 18 ani si ca e inca in formare, dar simti ca va fi cistigatoare in viata, pentru ca stie sa lupte.
Cind a venit in Bucuresti a descoperit cu bucurie tirgurile hand made si si-a dat seama ca si ea poate face obiecte frumoase asa ca a inceput sa tricoteze si sa croseteze accesorii pe care le-a dus la un magazin de pe Lipscani. L-a ales pe cel mai cochet, unde patroana avea cele mai multe pretentii si accepta greu noi furnizori. I-a prezentat hotarita ceea ce a creat si-a asteptat reactia ei. “Le pastrez pe toate, mai adu-mi”, a spus femeia si Gabriela a stiut ca a reusit si de data asta.
Astazi isi imparte timpul intre lectiile de la scoala (studiaza mai mult decit ceilalti colegi ca sa simta ea ca a recuperat la vocabular), intre orele de pictura de acasa si intre cele in care mestereste tot felul de accesorii pe care le vinde… Plus, 2 ore cu prietenele din Bulgaria pe messenger in fiecare seara.
Si-a mesterit si prin camera ei unele lucruri; a vopsit o masuta veche pe care a pictat-o apoi si-a transformat-o in obiectul ei preferat.
Si stiti cum picteaza?
“Pictez ce visez. Daca nu-mi iese din prima, nu-l mai fac. Mai pictez si comenzi, dar rar.”
Gabriela Florea nu-si semneaza inca lucrarile, i se pare o responsabilitate mare si un gest pe care nu si l-a cistigat inca – sa scrie pe fata unei picturi. Doar pentru competitiile scolare (pe care le-a cistigat fara drept de apel) a semnat citeva lucrari.
*
Pentru ea, ca sa-i cumparam culori pentru tablouri facem licitatia din aceasta saptamina. E o investitie in viitorul unui copil foarte foarte talentat, care demonstreaza in fiecare zi ca stie sa se lupte ca sa mearga mai departe. E un gest care peste timp va fi nepretuit, mai ales pentru cei care vor participa la licitatie: vor putea spune ca au contribuit si ei, cindva, cu un gest frumos pentru o tinara pictorita devenita celebra.
Iata obiectele licitate. (link-ul va duce pe o pagina cu detaliile obiectului)
Sandale Marc Jacobs
Biografie Saint Exupery
Set cesti cafea editie limitata William Kentridge
Cacao & ciocolata Venchi
si in mod exceptional, un tablou al Gabrielei