Saptamana aceasta am publicat pe urban.ro un interviu de forma lunga cu Dan Byron, solistul si liderul trupei Byron, despre sanatatea mintala, sindromul impostorului si aniversarea de 18 ani ai trupei.
E un text lung care se citeste in 10 minute, nu e chiar o stire de parcurs pe repede inainte, cum se practica acum in majoritatea publicatiilor.
Interviul cu Dan il gasiti aici (apropos, Dan are si un club de lectura si allege carti foarte cool)

Si spuneam atunci, cand am postat in social media interviul, ca ma simt privilegiata si pentru ca am putut purta o conversatie cu garda jos cu Dan, despre vulnerabilitatile lui ca artist, despre ce-l motiveaza sa mearga mai departe in meserie, dar sunt privilegiata si pentru ca pot sa public texte de forma lunga care, dincolo de informatii, fac bine mentalului. Ii ajuta pe cititori in sanatatea lor mintala.

Tot mai multi oameni recuosc ca au anxietati majore, ca au disfunctii ale creierului, o putere mai mica de concentrare, iar cazurile de Alzheimer sunt in crestere de la an la an, si debuteaza de la varste tot mai mici.
Asta pentru ca astazi, ne folosim de tehnologie pentru orice lucru care ar putea reduce efortul nostru mintal, iar creierul -care e un muschi care se antreneaza – isi pierde tot mai mult din functii.

Cred ca alaturi de suplimentele si adaptogenele care reduc stresul si cresc puterea de concentare, ne-ar ajuta si o rutina a scrisului de mana (macar cateva randuri pe zi) si a cititului textelor de forma lunga – de la articole lungi pana la carti.

Eu am un obicei ca parte din rutina de week end: citesc o carte si cateva articole din revista The NEw Yorker, in print (am abonament la revista). Ma ajuta sa ma linistesc, sa cobor ritmul interior agitat din timpul saptamanii si ma mai ajuta sa nu uit nicioclipa cum se face/ scrie jurnalismul serios (ca sa nu ma las influentata de mizeriile de la noi si, obisnuindu-ma pentru ca le vad zilnic, sa incep sa cred ca e normalitatea. Nu e; e mizerie.)

Si am sa va arat cateva beneficii ale cititului si scrisului. E o terapie (poate deveni un hobby) care ne costa foarte putin si ne ajuta pe termen lung.

S-ar putea sa va multumiti la 60-70 de ani pentru ca v-ati tinut mintea antrenata si nu ati lasat sa fiti “consumati” de tehnologie cu toate scurtaturile ei de la calculator, la waze pana interviurile podcast -unde doar asculti, nu mai citesti, si faci orice altceva in acelasi timp obosindu-si mintea sau pana la consumatorul de timp – social media.

Pentru cei mai multi, cititul este o recompensa in sine. Totusi, studiile arata ca cititul cartilor ofera beneficii care variaza de la o viata mai lunga la succes profesional.

Un studiu realizat de Universitatea Sussex a demonstrat ca sase minute de citit in liniste pot reduce nivelul de stres cu 68%. De fapt, cititul functioneaza mai eficient si mai rapid decat alte metode, cum ar fi ascultarea muzicii, mersul pe jos sau o ceasca relaxanta de ceai.

Cititul atrage mintea asupra cuvintelor, distragand cititorul de la ganduri anxioase. De asemenea, cititul suspenda realitatea, oferindu-ne o evadare intr-o alta lume si o stare alterata a constiintei, care relaxeaza muschii si inima. Efectul relaxant nu este determinat de genul cartii, atata timp cat cititorul se poate pierde in poveste.

Cititul are un efect surprinzator de prelungire a vietii. Un studiu din 2016 publicat in Social Science & Medicine a demonstrat ca cititul zilnic timp de 30 de minute a extins durata de viata a participantilor cu aproximativ doi ani. In cazurile de depresie, citirea cartilor poate fi o cale catre recuperare. Organizatia britanica Reading Well ofera o selectie de titluri si liste de carti recomandate de experti pentru a promova sanatatea si starea de bine.

Studiile arata ca persoanele in varsta care citesc carti sau se angajeaza in jocuri mentale provocatoare au un risc de doua ori si jumatate mai mic de a dezvolta Alzheimer.
Riscul de dementa este, de asemenea, redus. Indiferent cand incepi sa citesti, rata declinului cognitiv este mai lenta, astfel ca niciodata nu este prea tarziu sa iei o carte in mana.

Creierul nu distinge intre citirea unei experiente si trairea ei – aceleasi regiuni sunt activate. Fictiunea literara creeaza o simulare a realitatii, permitandu-ne sa experimentam emotiile si gandurile personajelor, ajutandu-ne sa intelegem perspectivele diferite de ale noastre.

Cititul poate deveni o activitate sociala prin alaturarea la un grup de lectura.
Beneficiile unui grup de lectura constau in transformarea unei activitati solitare intr-un ritual social, permitand impartasirea aceleasi pasiuni. Lectura si discutarea cartilor ajuta la obtinerea unei intelegeri mai profunde a povestii si la dezbaterea diferitelor perspective.

Pe de alta parte scrierea de mana pentru cateva minute pe zi – cu pixul si hartia sau chiar cu un stilou pe o tableta – ramane cea mai eficienta metoda de invatare si de antrenare a mintii.
Un studiu recent publicat in Frontiers in Psychology a monitorizat activitatea cerebrala a elevilor care isi luau notitele si a descoperit ca aceia care scriau de mana aveau niveluri mai ridicate de activitate electrica in mai multe zone cerebrale interconectate, responsabile pentru miscare, vedere, procesare senzoriala si memorie. Rezultatele acestui studiu contribuie la un corp de dovezi din ce in ce mai amplu, care ii determina pe multi experti sa sublinieze importanta invatarii scrisului de mana si desenului pentru copii.

Noua cercetare, realizata de Audrey van der Meer si Ruud van der Weel de la Universitatea Norvegiana de Stiinta si Tehnologie (NTNU), se bazeaza pe un studiu fundamental din 2014. Acest studiu sugereaza ca persoanele care iau notite la calculator tasteaza fara a procesa informatia, spune van der Meer, profesor de neuropsihologie la NTNU. „Este foarte tentant sa tastezi tot ce spune profesorul,” afirma ea. „Informatia intra pe la urechi si iese prin degete, dar nu o procesezi.”
In schimb, cand iei notite de mana, este adesea imposibil sa scrii totul, astfel ca elevii trebuie sa fie atenti si sa proceseze activ informatiile – sa le prioritizeze, sa le consolideze si sa le relationeze cu lucrurile pe care le-au invatat anterior. Aceasta actiune constienta de construire pe baza cunostintelor existente poate facilita implicarea si intelegerea noilor concepte.

Are Scientific American un artcol amplu despre cum functioneaza creierul atunci cand scriem de mana, poate va faceti putin timp sa-l cititi. E aici.