Preambul. Am lucrat la radio de la 19 ani, intr-o vreme in care radiourile erau unul dintre cele mai ravnite lucruri. Ma asteptau oameni la receptia statiei si eu stateam ascunsa sau plecam pe nestiute ca sa scap de ei. Imi place meseria de jurnalist in infotaiment dar nu imi plac toate aspectele ei, plus ca nu am stiut sa fac fata expunerii – si nu mi-am gasitt confortul multa vreme. Mai tarziu am avut emisiune despre filme la TV si cand televiziunea (cu care facusem un contract super stufos cu regulile mele de expunere) mi-a spus ca vrea sa faca panouri cu chipul meu prin oras, m-am opus si mi-am dorit sa plec imediat (au mai durat vreo 3 luni pana am facut eu o trasnaie care nu le-a placut). Si mai tarziu am lucrat cu mari artisti ai tarii in partea lor de coordonare imagine (pentru care am facut scoala in strainatate), deci stiu cum e cu celebritatea si din partea cealalta a culiselor. Eu vreau o viata normala, banala, oamenii pentru care am lucrat se simteau bine cand erau supra expusi si munceau/meritau  asta.

Nu suntem toti la fel, important e sa facem ce ne place si sa ajustam regulile societatii pentru personaliatea noastra fara sa aducem prejudicii altora.

Scandalul cu cele doua super vedete de Tik Tok si youtube, Beregoi si Bostanica, e varful unui iceberg care arata disfunctiile unei generatii. Am mai scris ca vor aparea efecte complicate, depresii si alte probleme mentale pentru generatia social media care ravneste la atentie, dar in ultimele zile am cautat sa citesc studii pe copii si adolescenti, pentru ca fetele astea au grave grave probleme emotionale si de comportament, fiind doi monstruleti in disputa pentru suprematia atentiei.

Mai jos am incercat sa scriu, cat mai spre academic ca sa nu para ca iau apararea unei parti din aceasta disputa, despre problemele grave cu care se confrunta si aceste fete, dar si generatiile care au 16+ ani. E un text lung, dar e un subiect la care nu prea ne uitam in spatiu public si ne va lovi si mai tare curand.

Bonus, am fcaut acum ceva vreme un interviu cu jurnalistul care a facut documentarul Fake Famous despre celebritati create pt online (documentarul e pe HBO, interviul meu aici)

In ultimele doua decenii, aparitia retelelor sociale a creat o categorie complet noua de experienta umana: copiii care devin celebri inainte de a avea o identitate formata.

Acesti „kidfluenceri” — copii care au acumulat audiente semnificative online prin platforme precum YouTube, Instagram sau TikTok — ajung astazi adolescenti si adulti tineri, oferind primele date despre impactul pe termen lung al celebritatii digitale precoce. Desi fenomenul este relativ recent, cercetarile existente si analogiile cu fostii copii actori arata ca dezvoltarea lor psihologica implica provocari specifice legate de identitate, autonomie, relatii si sanatate mentala.

Copiii influenceri cresc intr-un mediu in care experientele cotidiene sunt adesea transformate in continut.

Spre deosebire de copiii actori traditionali, expunerea lor nu este limitata la proiecte profesionale punctuale, ci devine o realitate continua. Viata privata si identitatea publica se suprapun inca din primii ani de dezvoltare.

Cercetarile despre fenomenul „kidfluencing” arata riscuri potentiale precum stresul legat de performanta, presiunea financiara si dificultati in formarea conceptului de sine, mai ales atunci cand copilul contribuie la veniturile familiei sau la brandul familial. Expunerea permanenta poate afecta si dreptul la intimitate si dezvoltarea autonomiei personale. In multe cazuri, parintii indeplinesc simultan rolul de ingrijitor si manager, ceea ce complica relatia emotionala si limitele familiale.

Adolescenta este perioada critica pentru formarea identitatii personale, iar pentru fostii copii influenceri acest proces este adesea mai complex.

Teoriile dezvoltarii arata ca adolescentii experimenteaza in mod natural o preocupare intensa pentru evaluarea sociala, insa in cazul celor care au fost celebri online aceasta evaluare nu este imaginara, ci reala si cuantificata prin metrici precum aprecieri, comentarii si vizualizari.

Multi adolescenti care au crescut in mediul influencerilor descriu dificultati in separarea dintre sinele autentic si persona online. Aceasta confuzie identitara poate genera anxietate, perfectionism si vulnerabilitate la depresie, mai ales atunci cand popularitatea fluctueaza sau feedback-ul devine negativ. Plus ca exista multe studii care araata ca utilizarea intensiva a retelelor sociale la tineri duc  asocieri consistente cu simptome depresive, probleme de somn si anxietate, iar pentru copiii influenceri aceste riscuri sunt amplificate de presiunea publica constanta.

Relatiile sociale reprezinta o alta provocare. Adolescentii care au fost cunoscuti online pot dezvolta neincredere in intentiile celorlalti, intrebandu-se daca sunt apreciati pentru cine sunt sau pentru notorietatea lor. In plus, expunerea timpurie poate limita experientele sociale normale, contribuind la sentimentul de izolare.

Tranzitia catre maturitate ii pune pe copii acestia intr-o ipostaza noua: cine sunt eu fara audienta?

Intrarea in viata adulta implica adesea o criza identitara suplimentara pentru fostii copii influenceri. Popularitatea online este instabila, dependenta de algoritmi si tendinte, iar pierderea relevantei poate produce anxietate si sentimentul pierderii valorii personale. Pentru cei a caror identitate a fost construita in jurul imaginii publice, intrebarea „cine sunt eu fara platforma?” devine centrala.

Cercetarile despre celebritate arata ca persoanele cunoscute pot experimenta fragmentarea identitatii si dificultati in relatii intime, iar aceste mecanisme par sa fie prezente si in cazul influencerilor. In plus, tranzitia catre cariere traditionale poate fi dificila, deoarece experienta profesionala este adesea perceputa ca neconventionala sau dependenta de notorietate.

Incerc sa scriu cat mai general, urmarind mecanismele care se produc in viata si emotiile aceestor tineri, fara sa fiu foarte aplicata pe cele doua fete care sunt intr-o deriva totala … si ele si rudele lor apropriate.

Psihologii spun in studiile pe care le-am citit ca relatia cu parintii poate deveni tensionata la maturitate, mai ales daca copilul percepe ca nu a avut control asupra expunerii sale. Unele studii de caz si relatari autobiografice la copiii celebri din alte generatii indica resentimente legate de lipsa consimtamantului informat in copilarie si de utilizarea imaginii personale pentru profit familial.

Nevoile psihologice specifice ale acestei generatii

Desi nevoile fundamentale ale fostilor copii influenceri nu difera de cele ale altor persoane, contextul dezvoltarii lor face ca anumite nevoi sa fie mai pronuntate.

In adolescenta cesti copii au nevoie de spatiu privat autentic, fara expunere publica, autonomie in deciziile legate de imagine si activitate online, validare emotionala neconditionata de performanta, relatii sociale autentice offline, suport in dezvoltarea identitatii personale.

(copilele acestea doua n-au prieteni,  isi invitau la zilele de nastere – facute pentru content online – alte ete cu notorietate online)

In maturitate copiii crescuti in celebritate au probleme cu reconstructia identitatii dincolo de popularitate, au nevoie de separarea valorii personale de metrici digitale, suport psihologic pentru anxietate si burnout, autonomie financiara si profesionala, sens si scop in afara celebritatii

Sigur ca, specific, cele doua fete nu au acum disponibiliatea mentala si emotionala sa faca un pas in spate ca sa inceapa sa lucreze cu emotionalul lor, dar textul acesta e si pentru parintii altor copii faimosi in online.

Sunt sigura ca nu toti copiii influenceri dezvolta dificultati psihologice. Multi dobandesc competente valoroase, precum abilitati de comunicare, creativitate, antreprenoriat si incredere in sine. Factorii de protectie includ controlul personal asupra carierei, limite clare intre viata publica si cea privata si suport emotional consistent din partea familiei. Cred ca cel mai adesea, acest sprijin si  swift de la online vine mai ales in familiile in care paritii au fost faimosi inaintea copiilor prin meseriile lor si au experimentat provocarile expunerii.

Fostii copii influenceri reprezinta prima generatie crescuta complet in vizibilitate digitala permanenta. Experienta lor ridica intrebari etice importante despre consimtamant, dreptul la intimitate si responsabilitatea parintilor si platformelor. Daca societatea a avut nevoie de decenii pentru a reglementa munca copiilor actori, fenomenul influencerilor indica necesitatea unor cadre similare pentru mediul digital.

Provocarea centrala a acestei generatii nu este faima in sine, ci construirea unui sine autentic intr-un context in care imaginea a precedat identitatea.

Pe masura ce prima generatie ajunge la maturitate, intelegerea experientei lor devine esentiala nu doar pentru psihologie, ci si pentru societate, deoarece copiii de astazi cresc intr-o lume in care vizibilitatea nu mai este exceptia, ci norma.

Nu fiti prea aspri cu aceste fete care au deraiat acum… daca au facut ilegalitatile despre  care se vorbeste (ele si familiile lor) justitia le va pedepsi. Ele au nevoie insa de consiliere psihologica, de training media pentru situatii de criza, iar paritii si managerii trebuie sa vorbeasca cu specialisti ca sa stie cum sa-si ghideze copilele aflate acum intr-un moment cumplit de deriva emotionala.

Nu ma refer doar la faptul ca, in competitia dintre ele, s-au activat multe lucruri urate in interiorul lor,ci la deficientele emotionale si intelectuale pe care le au…