imagine profimedia
Am citit zilele trecute un studiu despre creierul uman in epoca AI, studiu care a fost prezentat la Davos… ce spune, in mare, acest studiu cititi mai jos, mai ales ca la noi mult timp sanatatea creierului a fost neglijata in politicile publice si acum abia am inceput sa vorbim despre aceasta tema, in contextul lipsei gandirii critice, depresiilor tot mai des intalnire si auto-izolarii voite a multor persoane
In ultimii ani, cercetatorii si organizatiile internationale au inceput sa vorbeasca tot mai mult despre un concept numit „capital cerebral” (brain capital) iar la baza ideea spune ca societatile prospera atunci cand oamenii au un creier sanatos si abilitati cognitive dezvoltate. Cu alte cuvinte, sanatatea creierului si capacitatea noastra de a gandi, de a invata si de a ne adapta devin o resursa economica la fel de importanta ca educatia sau infrastructura.
Capitalul cerebral are doua componente principale.
Prima este sanatatea creierului. Aceasta se refera la functionarea optima a creierului si la prevenirea sau tratarea tulburarilor mentale si neurologice. A doua componenta este reprezentata de competentele cognitive si emotionale – capacitatea de a gandi critic, de a rezolva probleme, de a colabora cu ceilalti sau de a ne adapta la schimbare. Aceste doua dimensiuni sunt strans legate, un creier sanatos ajuta la dezvoltarea abilitatilor cognitive, iar un stil de viata care stimuleaza gandirea si relatiile sociale contribuie la mentinerea sanatatii creierului.
Sanatatea creierului influenteaza mult mai mult decat functiile mentale.
Studiile arata ca persoanele care au o buna ingrijire a creierului prezinta si un risc mai mic de boli cardiovasculare sau de anumite tipuri de cancer. Mai mult decat atat, o populatie cu o sanatate mentala buna este mai stabila social si mai productiva economic. Oamenii pot munci mai eficient, pot invata mai usor si pot contribui mai activ la viata comunitatii.
In prezent, afectiunile legate de creier – inclusiv depresia, anxietatea, accidentele vasculare cerebrale sau dementa – reprezinta aproape un sfert din povara globala a bolilor.
De asemenea, multe dintre aceste probleme apar foarte devreme in viata. Aproximativ jumatate dintre tulburarile de sanatate mintala apar inainte de varsta de 14 ani, iar trei sferturi pana la 24 de ani. Pe de alta parte, bolile neurodegenerative precum dementa afecteaza mai ales persoanele in varsta. Numarul oamenilor care traiesc cu dementa a crescut puternic in ultimele decenii si este de asteptat sa continue sa creasca pe masura ce populatia globala imbatraneste.
Sanatatea creierului se formeaza pe tot parcursul vietii. De aceea, preventia este esentiala.
In perioada prenatala si in copilaria timpurie, factori precum nutritia, ingrijirea medicala si reducerea stresului pot influenta dezvoltarea creierului. La maturitate, stilul de viata devine la fel de important. Activitatea fizica, alimentatia echilibrata, somnul suficient si stimularea cognitiva pot reduce riscul unor probleme neurologice sau cardiovasculare. Chiar si la varste inaintate, exercitiile fizice, antrenamentul mental si interactiunea sociala pot contribui la mentinerea functiilor cognitive.
In multe tari cu venituri mici si medii, majoritatea persoanelor cu tulburari mentale nu beneficiaza de tratament adecvat.
Exista si un deficit major de specialist, in unele regiuni ale lumii, exista doar un psihiatru pentru un milion de locuitori. (Bine, noi avem mai multi, dar si o ramada de pseudo-psihologi cu multe probleme si educationale, si emotionale si… legale )
Lipsa tratamentului are consecinte nu doar pentru pacienti, ci si pentru familiile lor si pentru economie. Problemele de sanatate mintala pot duce la pierderea locurilor de munca, scaderea productivitatii si la o povara mai mare asupra sistemelor de sanatate. Progresele tehnologice deschid noi posibilitati pentru diagnosticarea si tratamentul bolilor cerebrale. Cercetarile recente permit detectarea mai timpurie a unor afectiuni precum boala Alzheimer. Specialistii estimeaza ca daca debutul acestei boli ar putea fi intarziat chiar si cu cativa ani, numarul cazurilor ar putea scadea semnificativ in urmatoarele decenii.
Investitia in sanatatea creierului nu este doar o problema medicala, ci si una economica si sociala.
O societate in care oamenii au creiere sanatoase si competente cognitive dezvoltate este mai capabila sa faca fata schimbarilor tehnologice, sa inoveze si sa mentina coeziunea sociala. Pe masura ce lumea devine tot mai complexa si mai digitalizata, capitalul cerebral – sanatatea si capacitatea de gandire a oamenilor – ar putea deveni una dintre cele mai importante resurse ale secolului XXI.