in urma cu o saptamina, Asociatia OvidiuRo a inregistrat un succes important nu doar in activitatea lor, ci la nivel national: proiectul lor Fiecare copil in gradinita prin care familiile sarace sunt incurajate sa -si trimita copiii la gradinita (adica la educatie) conditionate de tichete sociale in schimbul prezentei la ore, acest proiect a devenit lege si va fi aplicat la nivel national.
dupa proiectul Salvati Copiii care a dus la dublarea alocatiilor, aceasta initiativa venita tot din zona societatii civile este una dintre cele mai mari victorii ale unui ONG.
dincolo de ajutorul pentru 100.000 de copii care vor merge la gradinita (mai pentru o hainuta, mai pentru mincare) dar care vor incepe sa aiba acces la EDUCATIE adica li se deschide o usa sa iasa din saracie, dincolo de aceasta victorie directa mai este si un mesaj foarte motivational pentru societatea civila din Romania:
se poate sa miscati lumea spre mai bine daca aveti perseverenta si munciti pe rupte.
Asociatia OvidiuRO cred ca e una dintre organizatiile care are cele mai coerente programe de stringere de fonduri (Balul de la sfirsitul anului la care vedetele isi aduc o contributie importanta e doar virful aisbergului), are campanii coerente de promovare si crestere a notorietatii programelor lor si are o echipa care munceste sustinut, zi de zi, stiintific, pe cifre, nu pe emotii.
Sper ca intr-o zi, atit Maria Gheorghiu cit si Leslie Hawke sa faca o prezentare – ca un studiu de caz – despre munca lor de 11 ani pentru copiii din Ro pentru ca si alte ONG-uri si Asociatii din RO sa gaseasca in munca lor sustinuta, dar si in rezultatele lor frumoase un sprijin sa mearga mai departe.
Felicitari inca o data, din inima pentru reusita. E nepretuit, nu poate fi estimat la adevarata lui valoare, impactul emotional si social asupra celor 100.000 de copii care vor beneficia de program, si doamnelor chiar ati schimbat Romania. Bravo!
am rugat-o pe doamna Maria Gheorghiu, co-fondator Asociația OvidiuRo, inițiator al programului FiecareCopil în Grădiniță (FCG) sa raspunda la citeva intrebari despre proiect ca sa intelegeti putin din culisele muncii lor minunate (ii multumesc frumos si aici pentru efortul de a-mi raspunde atit de amplu, in aceste zile in care au alte programe in derulare, cu deplasari in tara)
Cind ati inceput acest program v-ati propus ca el sa fie o miscare nationala?
Au fost mai multe începuturi, cel puțin 3 din 2001 încoace. Cred că în orice om atunci când observă și participă indirect la o nedreptate socială se activează o dorință de a fi superman și de a găsi o soluție, un răspuns eficient de a face mai bună lumea în care trăiește. La început vrei să rezolvi problema copilului care cerșește pe strada ta sau a vecinului bătrân pe lângă care treci zilnic și de care ți se face milă. Încercând să gândești ce poți face îți dai seama însă că nu e așa de simplu precum atunci când ajuți pe cineva să treacă strada. Și din acest moment alegi fie acțiunea de moment și dai ceva bani, ceva mâncare, ceva care creează pentru câteva minute o lume mai bună, fie mergi mai departe cu gândurile și ajungi la cauză.
Pe mine și pe Leslie (Hawke, co-fondatoareOvidiuRo) ne-au mobilizat vederea numeroaselor cazuri de copii săraci cerșind pe străzile Bacăului.
Fără să ne dăm seama, în 2001 am început un fel de “luptă cu sărăcia” încercând fel și fel de intervenții – de la ajutoare punctuale în bani sau produse alimentare, la sprijinirea mamelor sărace să-și găsească un loc de muncă, la programe educaționale pentru copiii săraci. Am avut chiar și o grădiniță socială și asta pentru că ne-am dat seama curând că fără educație nu putem spera la un efect pe termen lung.
Misiunea OvidiuRo a fost,încă de la înființareîn 2004,aceea de a oferi o șansă la educație și un viitor mai bun tuturor copiilor, indiferent de mediul social din care provin aceștia.Am început însă de la cazuri particulare, am perfecționat văzând și făcând mecanismele de intervenție, cu fiecare comunitate de care ne-am ocupat, rezultând în final, în 2010, un program pilot numit Fiecare Copil în Grădiniță care a început să dea roade și a crescut constant, ajungând de la 13 la 43 de comunități sărace din țară. Atunci când a fost clar că tichetele sociale condiționate de prezență aduc copiii la grădiniță și că asta îi ajută să se descurce mai bine la școală și să nu mai abandoneze, ne-am propus ca până în 2020 programul să fie aplicat la nivel național.
Am reușit, după 5 ani, să sprijinim 2400 de copii să meargă zilnic la grădiniță.
Chiar dacă cifra aceasta e importantă iar eforturile pentru a o atinge și menține au fost și sunt semnificative, programul FCG este doar o picătură raportat lanevoia reală de intervenție pentru educația celor mai săraci copii din țara noastră. Estimările noastre sunt că în acest moment peste 100.000 de copii din România sunt prea săraci să meargă la grădiniță și din păcate pe aceștia îi așteaptă același cerc vicios al sărăciei multi-generaționale care i-a condamnat și pe părințiilor la analfabetism și un trai dificil, marcat de neajunsuri materiale și dependența de ajutoare sociale.
În 2012 un raport al Băncii Mondiale cita FCG drept un model pentru integrarea la vârste fragede a copiilor săraci în mediul educațional iar în 2014 Consiliul Județean Cluj preia costurile tichetelor sociale pentru 100 de copii săraci din comunități clujene (ulterior numărul a ajuns la 200) devenind primul exemplu de extindere a programului cu fonduri publice. Așa ne-am dat seama că se poate și am introdus, în martie 2015, inițiativa legislativă pentru reglementarea mecanismului tichetelor sociale pentru grădiniță, mecanism transformat ,iată, prin votul deputaților de săptămâna trecută, în program de interes național.
Va mai aduceti aminte care e ”cazul zero” copilul, situatia care a fost declansatorul proiectului?
Colega mea Leslie Hawke ar povesti despre experiența ca voluntar Peace Corps în România în 2000 când a văzut pentru prima oară copii cerșind pe stradă în centrul orașului. Leslie a fost realmente șocată de impactul pe care îl are sărăcia asupra copiilor din țara noastră. Personal, eram, firește, obișnuită cu ceea ce înseamnă decalajele de șanse în România și văzusem numeroase“cazuri zero”, aparent “pierdute”, de copii care nu aveau acces la condiții minime pentru un trai decent și pentru a urma o educație. M-am mutat la Bacău pentru a face împreună cu Leslie proiectul “Gata, dispus și capabil” cu fonduri US Aid și sunt mai multe cazuri concrete de copii și familii care acum o duc mai bine grație educației și poate și proiectului nostru. Dar noi nu ne concentrăm atât pe cazurile particulare cât pe a oferi cât mai multor copii săraci șansa la o educație. Ceea ce pentru noi poate părea insignifiant – anii de grădiniță și apoi școala primară -, pentru acești copii înseamnă singura șansă reală de a putea spera la un alt drum în viață.
Citi copii au trecut prin programul dvs de cind a fost initiat?
Aproximativ 3500 copii au beneficiat de sprijin pentru a merge la grădiniță de-a lungul celor 5 ani de când FCG funcționează în forma actuală.Practic în fiecare an avem un rând de absolvenți FCG, care se înscriu la clasa 1 sau pregătitoare, și promoții noi, cu vârste din ce în ce mai mici, de copii care nu mai ratează acest prim contact, esențial din punctul nostru de vedere, cu educația.
Cât timp au durat ”negocierile” cu institutiile statului pentru a fi transformat intr-o lege?
Programul Fiecare Copil în Grădiniță a început în 2010 printr-un parteneriat cu Ministerul Educației și în strânsă colaborare cu autoritățile locale din zonele în care am intervenit. Inițiativa leglislativă pentru reglementarea mecanismului tichetelor sociale a fost propusă oficial în martie 2015 și a coalizat reprezentanți ai mai multor parti de parlamentare.
Ideea unei inițiative legislative era însă mai veche și a venit și din interacțiunea cu autoritățile județene care doreau să sprijine financiar programul dar care simțeau nevoia clarificării legislației acordării de tichete sociale pentru grădiniță. Această clarificare era o prioritate clară pentru a înlesni preluarea costurilor cu tichete sociale de către Consiliile Județene.
Lucrurile au mers apoi destul de rapid, pentru că vorbim despre un program care a demonstrat, timp de aproape 5 ani, că funcționează, că rezolvă problema integrării în mediul educațional al celor mai săraci dintre copii. Pe parcursul campaniilor noastre repetate de conștientizare a opiniei publice, programul nostru și mecanismul tichetelor sociale condiționate de prezență s-au bucurat din ce în ce mai mult de recunoaștere și susținere: câteva exemple ar fi Inițiativa Ambasadorilor pentru educație timpurie 2012-2020–în cadrul căreia 13 ambasadori străini și-au asumat responsabilitatea promovării educației preșcolare ca metodă de luptă cu sărăcia – sau Acordul interministerial pentru extinderea programului semnat în aprilie 2015 de Ministerul Muncii, Familei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, reprezentat de Rovana Plumb și Ministerul Educației și Cercetării Științifice, reprezentat de Sorin Cîmpeanu.
A urmat votul din Senat, ( 117 voturi“pentru”, 2 abțineri și niciun vot “împotrivă”), din iunie 2015, moment când ne-a devenit clar că toate resursele noastre trebuie să meargă înspre votarea legii în timp util pentru ca ea să aibă efecte în anul școlar 2015-2016. Vara și vacanța parlamentară au însemnat pentru noi numeroase întâlniri, scrisori și prezentări prin care am vrut să clarificăm programul, felul în care acesta funcționează și de ce este el vital pentru schimbările sociale în bine pe care ni le dorim în societatea noastră. Era foarte incurajator să primim de la senatori și deputați întrebări precum “Dar de ce nu există DEJA acest program în județulmeu?!” sau “E atât de simplu! De ce nu ne-am gândit mai demult la asta?!”. A contat imens că veneam nu cu o idee ci cu un program real cu o istorie în spate și cu rezultate clare. Ne-a mirat nu faptul că am obținut sprijin din partea parlamentarilor cât amploarea acestui sprijin din partea tuturor grupurilor parlamentare. Legea a trecut de Camera Deputaților cu 289 de voturi ,,Pentru”, 1 ,,Împotrivă” și 5 ,,Abțineri” iar ceea ce inițial pornise ca un proiect de lege pentru clarificarea mecanismului legal al tichetelor sociale care să permită județelor să-l adopte, a ajuns program de interes național, finanțat de la bugetul de stat.
Lupta continua însă.Odată legea promulgată de PreședinteleRomâniei, provocarea devine translarea metodologiei care ne-a permis să avem rezultate cu FCG în 43 de comunități la nivelul normelor de implementare la nivel național ale mecanismului tichetelor sociale condiționate de prezența la grădiniță.