Author : Cristina Bazavan

ozana oanceaInterviu (arhiva) Ozana Oancea – despre relatiile mama fiica

Interviu (arhiva) Ozana Oancea – despre relatiile mama fiica

M-am intilnit cu Ozana Oancea acum citeva saptamini, la proiectia de lucru a filmului lui Tudor Giurgiu, De ce eu?. Era ingrijorata ca fiul ei nu isi facuse bine lectiile la o materie. Nu mai stiu despre ce materie era vorba, dar din argumentatia ei vedeam , din nou, perfectionismul expus linistit, cu vorbe lente.

I-am zis ca am facut curat in arhiva si am gasit interviul cu ea si ca o sa-l pun online, ea a zimbit si-a zis “ok”. Astazi la 5 ani distanta de la interviu constat ca e inca foarte valabila concluzia pe care am tras-o dupa prima noastra intilnire.

Si mi se pare frumos ca intr-o zi in care am publicat (via FIFI) un articol despre lectiile pe care copiii le dau partintilor, fac public acest articol (care a fost doar in print, niciodata online) despre o relatie mama fiica , ajunse la maturitate.

interviu publicat in Tabu, iunie 2009

Ozana, înainte de toate

Face parte de mulţi ani din echipa de organizare TIFF, îi datorăm vizitele actorilor şi regizorilor mari la festivalurile de film sau de teatru, a tradus multe dintre piesele jucate de trupele străine aici. Acum, Ozana Oancea e la primul ei rol principal într-un film: „Felicia, înainte de toate”.

Text de Cristina Bazavan

Felicia, fiica de 40 de ani a unei familii de intelectuali vine în Bucureşti pentru o săptămână. E bibliotecară într-un oraşel olandez, are un copil dintr-o căsătorie care s-a încheiat şi îşi petrece vacanţa cu părinţii – parte din dragoste, parte din datorie. Sunt destul de bătrâni ca să nu apară gândul că la următoarea vizită nu-i va mai găsi în viaţă.

Acesta este pretextul regizorilor Răzvan Rădulescu şi Melissa de Raaf pentru a intra în mecanismul fin al relaţiei mamă-fiică în filmul „Felicia, înainte de toate”. O poveste despre adulţii care rămân copii în ochii părinţilor lor.

Ozana Oancea a ajuns să o joace pe Felicia fără să participe la vreun casting.

„Istoria filmului porneşte de la sora lui Răzvan care e mai mare decât el şi care trăieşte în Italia. Sora lui e minionă. Eu sunt înaltă şi Răzvan nu se gândise nicio clipă la mine. Nu m- a asociat cu modelul pe care-l avea în cap. I-a spus Ada Solomon (n. r. producătoarea filmului) că ştiu bine germana. El mă cunoscuse la Berlin când împărţisem un apartament cu românii care aveau treabă acolo şi, după recomandarea Adei, m-a luat în calcul.

Ce mi s-a parut apăsător a fost faptul că am început repetiţiile cu un film pe care ni l-a proiectat Răzvan, despre familia lui. A făcut nişte interviuri foarte dureroase şi foarte personale cu mama şi sora lui. Ce am spus noi în film are o încărcătură similară, dar nu e acelaşi lucru.
Acolo, la început, am intrat în povestea grea a unor oameni şi nici măcar nu mi se pare că a fost absolut necesar. Poate că pentru el a fost, dar noi am fi putut şi fără.
Am şi cunoscut-o pe sora lui la filmări. Apare într-o secvenţă în care eu mă spăl la closetul aeroportului; e o doamnă blondă care-şi pune lentilele de contact.”

Când a terminat facultatea de actorie, Ozana a început să joace la Teatrul din Craiova în celebrele montări ale lui Silviu Purcărete (Titus Andronicus, Phaedra, Orestia), a continuat pentru o vreme cu Ofelia din Hamletul lui Adrian Pintea la TNB, dar o montare nereuşită cu Negustorul din Veneţia şi o altă colaborare cu tineri regizori germani i-au adus aminte de vorbele tatălui ei, Gheorghe Oancea şi el actor: „Trebuie să ai o meserie când te amăreşte actoria”. Aşa că, în paralel, s-a îndreptat către organizarea festivalurilor mari şi către traducerile textelor celebre.

„Îmi plăcea la teatru regimul de turneu, din oraş în oraş. Jucam uneori şi de două ori pe zi, iar asta te ţine într-o formă.
Pe mine mă sperie oarecum că joci azi şi după aia zugrăveşti, speli prin casă, te duci la magazin şi te trezeşti peste o lună că trebuie să te sui în maşină şi te duci la teatru…Sigur că te gândeşti la rol înainte, dar ai teama că eşti cu lecţiile nefăcute.
Pentru satisfacţia pe care o ai tu ca actor este când eşti antrenat pentru ce faci, dacă te sui la bârna asta a ta, nu simţi ca <> Te simţi în formă. Chiar şi fizic.

La filmul acesta, 5 săptămâni am fost cu mintea doar acolo. M-au pus să promit că nu mă implic în nimic altceva. De asta nu am mai lucrat pentru FNT, când au fost filmările.”

Ozana Oancea are 42 ani, un fiu de 8 ani, Barbu, şi, de ceva vreme, locuieşte cu mama ei. Seamănă cumva cu eroina pe care o interpretează, între ea şi mamă se află multe vorbe suspendate în aer, indecizii şi neîncrederi profesionale. Ozana, însă, nu se recunoaşte în ipostaza de copil-adult al părinţilor săi.

„Eu mă simt într-un rol inversat. În casa asta de trei, eu sunt mama şi a copilului meu şi a mamei mele.
Am locuit o perioadă separată şi după moartea tatălui meu am căutat o casă mai mare şi ne-am mutat împreună. Convieţuirea e bine tehnic, casa e cu etaj, suntem ok. Emoţional nu e bine. Uite, nu am reuşit să o conving să vină să facem poze împreună.
Cu copilul meu încă mă înţeleg destul de bine, cu mama mea nu mai reuşesc să stăm de vorbă. Nu ştiu de ce, ea s-a instalat într-o amărăciune care s-a agravat.
Are 72 de ani, e sănătoasă, dar e foarte singură, deşi stă cu noi în casă.
Tata a fost un tip solar, energic şi, ştii cum e, când nu e soare, e umbră. Acum pentru ea e umbră de foarte multă vreme şi, probabil, că eu nu pot suplini cu totul, nu sunt suficient de solară. Am devenit mult mai solară decât eram, dar nu ajută în cazul ăsta.
Dar ajută în multe alte cazuri; eu sunt bine cu mine, mă ajută în situaţiile cu băiatul meu căruia trebuie să-i ţin piept.
Am sperat că va accepta shootingul Tabu pentru că ea îşi doreşte mai tare decât mine această carieră de actriţă.
A văzut filmul înainte să fie gata, pe laptop, şi singura ei reacţie a fost că mi-a recunoscut calitatea jocului actoricesc. Se aştepta să nu fiu naturală, mă văzuse numai la teatru şi se gândea că o să fiu mai teatrală. Se gândea că o să fiu încapabilă, sau insuficientă. Nu ştiu.
Mi-a zis, cu mirare, că sunt la fel de bună ca actriţele noi pe care le-a văzut la tv. Dar n-am discutat nimic despre subiect.”

Subiectul filmului „Felicia, înainte de toate” e greu şi dureros. Cu ce mai poţi să dărâmi zidul care s-a construit în ani, din nemulţumiri, vorbe nerostite, gesturi duse până la jumătate, între tine şi părinţi? Care să fie calea pentru dialog când principala formă de manifestare a afecţiunii părinteşti e mâncarea preparată în cantităţi industriale, iar a copilului – banii pentru medicamente?
Filmul nu dă un răspuns, dar – ca la ceasornicar – desface rotiţă cu rotiţă sentimentele, putinţele şi neputinţele dintre mamă şi de fiică. La fel ca-n viaţă.

„Mama regretă că eu nu fac meseria asta în mod constant, i se pare că e greşit că acum lucrez pentru festival, negociez pentru invitaţi şi fac bilete de avion.
Ea suferă, dar mie mi se pare ca un sport pe care-l practic. E o mică ambiţie a mea să nu depind de meserie, să nu mă acresc că nu joc în teatre şi să pot să exist independent de actorie.
Nu sunt fericită pentru o perspectivă îndepărtată pentru că nu ştiu cât mai pot. Mi se pare că nu poţi să o ţii la infinit trecând din proiect în proiect, din festival în festival. Tehnic sunt destul de aproape de limita aia de vârstă, dar practic mă simt destul de departe de ea.
La TIFF am să-mi fac treaba şi anul acesta ca şi până acum, dar mă amuză ideea că o să mă opresc şi o să zic: “Aoleoo, trebuie să mă duc la Q&A” şi să las baltă laptopul şi telefoanele 15 min ca să răspund la întrebările spectatorilor.
Pentru mine, aceasta e situaţia ideală: mergi cu ceva în care joci şi nu eşti un actor distrat, eşti cineva care ştie despre ce e vorba şi poate să descurce lucruri. La TIFF m-am retras din tot ce înseamnă contact cu juriul pentru că sunt într-un film care e în concurs, dar mă bucur că oamenii cu care am negociat programe şi bilete de avion mă vor vedea jucând.
Îmi place foarte tare această dublă calitate, meseria aceasta organizatorică o fac ca un mod de a mă menţine trează.”

Îmi place mult Ozana Oancea pentru discreţia ei, serenitatea şi lipsa încrâncenării. Pentru credinţa că lucrurile bune vin şi fără să scrijeleşti cu unghiile uşile celor importanţi, o credinţă pe care nu o au mulţi în meseria asta. Am însă o mare nemulţumire legată de ea. Nu crede că actoria e o meserie care contează, care lasă urme, o meserie necesară. Nu crede că actorul poate schimba viaţa unui om oarecare. Dacă ar fi posibilă o minune, s-ar rupe de tot şi ar lua-o de la capăt într-o meserie nouă, crucială pentru oameni.
Şi mă enervează tare că nu e foarte constientă de puterea muncii ei; că nu ştie că monologul pe care-l are la sfârşitul filmului, m-a făcut să plâng.
– Eu cred că te sub apreciezi. Dar nu mă prind de ce eşti atât de auto critică sau cine te-a tot criticat, i-am spus aproape de finalul întâlnirii noastre
-Am o mamă care mă ceartă mult acum…Poţi să scrii asta, pentru că o rog mereu să nu o mai facă, mi-a răspuns zâmbind.

M-am gândit atunci şi mai păstrez gândul acela, că ar trebui să înveţe nu o nouă meserie, ci să se pună pe sine, pentru o vreme, înaintea tuturor.

*
daca n-ati vazut filmul Felicia, inainte de toate va rog sa-l cautati

4817
Angelina-Jolie-Variety-Magazinecind Angelina Jolie isi face publicitate… chiar isi face

cind Angelina Jolie isi face publicitate… chiar isi face

Angelina Jolie e zilele astea pe copertele a doua reviste foarte importante, Vanity fair (editia de decembrie) si Variety.

Justificarea celor de la Vanity fair este ca au desemnat-o femeia anului, iar a celor de la Variety este ca a anuntat ca renunta la actorie ca sa faca regie.

De fapt, cu toate astea adevarate sau nu, Angelina are premiera unui nou film regizat de ea: “Unbroken”, cu scenariu scris de Joel si Ethan Coen 🙂

fotografiile in ambele cazuri sunt minunate

in Vanity Fair semnate de Mario Testino

si din Variety semnate de Art Streiber

 

 

aici puteti citi integral coverstory-ul din Vanity fair centrat desigur pe filmul Unbroken despre care se spune ca are sanse la Oscaruri (desigur tot parte din promovare, din a-l aseza corect pe drumul lui inca de la inceput)

2057
jennifer-lawrence-miss-diorTransformare: Jennifer Lawrence in campania DIOR (toate fotografiile)

Transformare: Jennifer Lawrence in campania DIOR (toate fotografiile)

Mie nu-mi place Jennifer Lawrence; mi se pare ca n-are stil si nici educatie dar, pe alocuri, imi e mila de ea pentru ca au pus mina pe ea niste manageri care nu o mai lasa sa respire. Acum ceva vreme unul dintre colegii sai spunea, ingrijorat, intr-un talk show ca lui Jennifer i-ar trebui o pauza si echipa ei ar trebui sa inteleaga asta.

In diverse tabloide – caci doar acolo mai poate scapa ceva de controlul echipei ei – s-a scris de citeva ori ca singurele pauze pe care si le-a luat in ultimii ani au fost la clinicile de dezintoxicare; pentru ca nu poate face fata altfel efortului urias la care este supusa, decit drogindu-se.

Chiar si idila cu Chris Martin se pare ca a fost aranjata de managementul ei pentru ca amindoi aveau nevoie de expunere in alte categorii de public si de un refresh (ea pe coolness, el pe young) in imagine.

Cu toate astea, imi place foarte mult campania Miss Dior in care e ea protagonista. Stiu ca stilistii Dior si-au facut treaba si au “spalat-o” ca sa arate asa, plus ca nu vorbeste – doar sta la cadru – dar … imi place foarte mult.

2025
xavier-2lemnul transformat in arta

lemnul transformat in arta

Am mai scris de multe ori despre pasiunea mea pentru obiectele din lemn si cum acasa nu am (cu exceptia standerului pentru haine) si picioarelor de la maza birou (care provin dintr-o masina de cusut veche) nimic care sa fie din alt material decit lemn vechi, cu parfum de lemn vechi. Chiar si parchetul e acela vechi, din lemn, si ador sa merg desculta 🙂

Ei bine, astazi am descoperit un artist care face magie cu lemnul.

Xavier Puente Vilardell este un sculptor stabilit in Bruxelles a carui imaginatie si perspectiva in spatiu a lucrurilor sunt uluitoare.
Ia butuci de lemn si ii transforma de parca i-ar fi rasucit ca pe o bucata de hirtie sau de plastilina.

 

mai multe dintre creatiile lui Xavier pot fi gasite aici

*

data fiind pasiunea mea pentru lemn si obiectele din lemn am aratat in urma cu ceva timp despre 10 obiecte din lemn pe care s-ar putea sa le vrei acasa

2307
shutterstock_copilFifi & The City: lectii de la copiii nostri

Fifi & The City: lectii de la copiii nostri

Ne batem capul cu educatia lor. Sa ii invatam bine. Sa ii crestem drept si frumos. Dar sunt momente cind copiii ne depasesc si ne dau ei lectii.

Ieri am avut o discutie mai aprinsa cu mama. Fie-mea a asistat. Dupa ce apele s-au calmat o intreb:

Ai vaz ce tare m-am certat cu mia?

Offf. Am vazut, mami.

Si ce parere ai?

Eu?

Da, tu ca ai asistat la toata discutia.

Eu nu ma bag, mami. E cearta voastra nu a mea. Dar…si a tacut.

Dar, ce?

Dar parca totusi nu e frumos sa te certi cu mama ta, nu crezi?

Ce poti sa replici la asa ceva? Pui capul jos si te gandesti: copilul meu e mai intelept ca mine. Cel putin in anumite situatii. Fie-mea e poreclita Fifi mica. Seamana cu mine. Foarte mult. Are zvapaiala mea si curiozitatile mele. Vorbeste enorm. Dar e mai calma si mai rezervata. Ceea ce e bine. E semi aroganta, nu cauta compania oamenilor cu orice pret. Are momente in care spune: Vreau sa fiu putin singura. Si se joaca sau citeste inchisa in camera ei. La 5 ani jumate sa ai nevoie de timpul tau…mi se pare foarte smart. Inteligenta emotionala as spune, la mare cautare azi.

Am invatat de la ea sa am mai multa rabdare, sa tac, sa ascult si….sa nu ies din casa nerujata. :))))

Mi-am intrebat prietenii ce lectii au primit de la copiii lor. Iata emotionantele raspunsuri:

Sa ma pretuiesc. Datorita ei am invatat ca sunt foarte importanta. Ca trebuie sa am grija de mine si ca nu imi permit sa-mi bat joc de timpul si de sanatatea mea. Am invatat ca exista drgoste neconditionata si ca poti sa ierti orice. Am invatat sa iubesc pur si simplu si sa ma bucur pentru ceilalti. Am invatat sa refuz si am invatat ca ” incercarea moarte n-are”

Cea a rabdarii si a iubirii neconditionate.Si dincolo de vorbit din carti, lectia suprema a fost intr-un moment de pedeapsa pe nedrept, pentru ca incerca sa imi atraga atentia, facand doar ce nu trebuie, intr-un moment delicat pentru mine, el mi-a spus: te iubesc si te iert, orice imi faci!

Pe asta n-o s-o uit toata viata Când gemeneii mei aveau 1 an, am început sa-i învăț sa meargă, cum învață toți copii. Ii ricam in picioare si ii lasam sa facă pasi pana la pat. Razvan era mai ambițios și mergea incet, incet. Dar Calin nu voia deloc sa meargă. I se părea foarte distractiv dar nu făcea nici un pas. Până intr-o zi, când Razvan, după ce exersase destul s-a ridicat singur si a inceput sa meargă. In secunda doi, s-a ridicat si Calin si a mers si el. Atunci pe loc. Pe modelul “Da’ ce , eu sunt mai fraier? ” De aici am învățat cat de importanta e competitia pentru orice lucru pe care-l faci in viață si cat de mult te motivează sa ai un model pozitiv in preajma ta Si a mai fost un moment. Anul trecut am fost cu Calin la Grigore Alexandrescu la 2 noaptea pentru ca tusea in continuu si nu mai stiam ce sa-i fac. Am ajuns acolo, l-a consultat, i-a pus o branula care se numea “Fluturaș” , am plâns amandoi odata, el de durere, eu de mila lui, i-a facut un aerosol si trebuia sa mai asteptam putin ca sa-si facă efectul tratamentul administrat. El tusea in continuu iar eu il tineam lipit de mine in brațe cu speranta ca se mai liniștește. Si am stat asa lipiți pana cand i-a fost mai bine, i-a mai trecut tusea, am luat tratamentul si am plecat acasă la 4 dimineața. Cred ca timp de un an , la interval de 2-3 săptămâni, Calin imi zicea la culcare: “Mami, mai știi cand am fost la doctor si mi-a pus Fluturaș la mâna si Razvanel a rămas acasă si tu m-ai ținut in brațe sa nu mai tușesc ? Mulțumesc mami ca m-ai ținut in brațe !” De fiecare dată când imi zicea fraza asta mi se făcea pielea de găină când vedeam cât de important a fost pentru el si cum a apreciat el la 3 ani ca mami l-a ținut in brațe și a avut grija de el. Asa ca am învățat cat de mult contează pentru cei dragi gesturi care poate noua ni se par banale dar care valorează atât de mult pentru ei.

*

mai multe raspunsuri de la prietenele lui Fifi puteti gasi aici
*

FIFI & THE CITY prezinta experientele de viata ale Cristinei Popa, producator tv, intimplarile din viata unei femei care e mama si sotie, care are un job care ii solicita mult timp si care invata in fiecare zi ca viata e asa cum ti-o faci, si daca vrei sa pui ceva distractie in ea, atunci o sa gasesti timp si pentru asta.

 

o puteti citi si pe blogul ei FIFI STIE

cover photo shutterstock

3535
Principesa-Margareta webTineri artisti va puteti inscrie la bursele 2015 ale Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei

Tineri artisti va puteti inscrie la bursele 2015 ale Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei

Daca stiti tineri artisti pina in 24 de ani, din familii cu nevoi materiale modeste, da rog dati-le mai departe aceasta informatie: Fundatia Principesa Margareta a Romaniei lanseaza un nou program de selectie pentru bursele Tinere Talente. Bursele se acorda pentru un an calendaristic, sunt destinate cumpararii de materiale si instrumente, dar si participarii la concursuri, concerte, expozitii si cursuri de specialitate.

Tinerii care intra anual in program, beneficiaza prin Fundatia Principesa Margareta a României de o tabara de creatie la Tescani si o serie de diferite workshop-uri de mentorat artistic. De-a lungul anului de bursa, tinerii sunt promovati publicului prin concerte, expozitii si evenimente publice (miine seara, luni 24 nov, va avea loc gala beneficiarilor Tinere Talente 2014 – un spectacol cu multi invitati si cu participarea Altetei Sale Regale, Principesa Margareta a Romaniei.

Mai jos las pe larg toate detaliile si va rog sa le dati mai departe, i-am cunoscut pe unii dintre bursierii din anii trecuti si stiu cit de mult a insemnat pentru ei  bursa Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei.

 

Criterii de admitere in programul Tinere Talente, editia 2015

Candidatii trebuie sa aiba varste cuprinse intre 14 si 24 de ani.

Candidatii trebuie sa studieze la liceele sau universitatile de arte plastice si muzica din Bucuresti si din tara.

Candidatii trebuie sa provina din familii cu posibilitati materiale reduse (venitul pe membru de familie sub 1000 RON)  si sa poata dovedi ca nu dispun de mijloace financiare pentru a- si perfectiona talentul

Cum se aplica in programul Tinere Talente, editia 2015

Trimitand prin e-mail sau prin posta, pana la data de 16 decembrie 2014, dosarul de candidatura ce va include:

1.Scrisoare de intentie.

Aceasta va contine informatii legate de:

1.1 Descrierea situatiei sociale si materiale a candidatului (venitul pe membru de familie, situatii speciale in familie: familii monoparentale, probleme de sanatate, cheltuieli mari cu medicamente etc.)

* Scrisoarea de intentie va fi insotita de documente justificative pentru situatia socio-materiala prezentata de aplicant (adeverinta de venit de la locul de munca al parintilor/ copie fluturas de salariu / copie talon de pensie sau dupa caz adeverinta lipsa venituri de la administratia fiscala).

1.2 Tipul de sprijin dorit (materiale de lucru, instrumente, concursuri, cursuri, etc.) si suma solicitata, tinand cont de suma maxima prevazuta in programul Tinere Talente.

2. Curriculum vitae. In CV-ul aplicantului vor fi mentionate studiile, concursurile la care a participat, diplome si premii obtinute, date de contact (e-mail si telefon).

3. O scrisoare de recomandare din partea unui profesor de specialitate – va face referire la calitatile artistice si cele umane ale candidatului (de exemplu: perseverenta, dedicatie, punctualitate, respect fata de ceilalti, etc.). Persoanele care fac recomandarea vor confirma faptul ca sprijinul solicitat de tanar va contribui in mod efectiv la evolutia lui.

4. Adeverinta de elev/ student 

5. Copie act de identitate (buletin/carte de identitate sau certificat de nastere).

Etapele procesului de selectie

Trimiterea dosarului de candidatura – pana la data de 16 decembrie 2014.

Preselectia: analiza dosarelor, realizata de echipa proiectului.

Selectia (auditie sau prezentarea portofoliului, in functie de domeniu) – realizata de catre un juriu de specialitate – data si alte detalii vor fi comunicate celor care au trecut de etapa preselectiei pe adresa de email specificata in CV-ul aplicantului.

Dosarul complet se trimite:

In atentia doamnei Gabriela Iordache, coordonator program Tinere Talente 

printr-un e-mail la adresa gabriela.iordache@principesa.ro  – documentele originale se trimit scanate  sau

prin posta, pe adresa Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei, CP 12 – 327, sector 1, Bucuresti, pana la data de 16  decembrie  2014 (data postei). Nu se trimit copii dupa diplome , actele trimise pentru aplicatie nu se inapoiaza candidatilor.

Pe site-ul Fundatiei www.fpmr.ro sunt publicate criteriile de admitere, etapele de selectie, continutul dosarului de aplicatie si stiri despre selectie.

2848
shutterstock_ciocolataBEAUTY: Masca cu cafea, cacao si lapte

BEAUTY: Masca cu cafea, cacao si lapte

stiu ca suna ca o prajitura, dar… e incredibila pentru piele : curata, e antirid si da luminozitate.

eu am ajuns sa -mi fac aceasta masca pentru ca am primit … mult lapte… prea mult lapte. ( 4 sticle de 1 litru, ce-i drept aduse de doi tineri f simpatici)

am primit darul de la Olympus care voiau sa ma anunte ca au un lapte bio nou si bun, ca la mamaie acasa, pentru ca e colectat din ferme bio autohtone. culmea e ca laptele se comporta ca la mamaie acasa pentru ca, la fierbere, face pojghita de smintina la fel ca laptele de la tara:) (are 3,5 % grasime)

l-am baut cald la micul dejun, am facut cu orez cu lapte, am facut si gris cu lapte, am dat si la o vecina de pe palier, dar cum mai detineam lapte in frigider si are timp de expirare (iar eu urasc sa arunc mincare), m-am gindit ca in week endul asta, la partea de reconditonare beauty sa-mi fac o masca cu lapte.

asa am ajuns la cacao, cafea si lapte in urmatoarele cantitati 2 lingurite cafea, 2 cacao, 6 lingurite lapte, se face o crema ca o ciocolata topita, se aplica pe fatza si se lasa 30 de minute, apoi se indeparteaza cu apa calduta.

efectul e de super luminozitate, de retragere a cearcanelor (de la cafea), anti rid de la oxidantii din cacao, iar tenul devine foarte fin si curat in combinatia cu laptele.

singurul disconfort pe care-l aveti e ca se intareste f mult dupa 30 de min (ai ca o scoarta de copac pe fatza) si trebuie indepartata cu grija pentru ca e foarte aspra cind s-a uscat. dar merita.

de fapt, ca sa fiu sincera, dupa o jumatate de ora am mai preparat o tura de crema de cafea cu cicolata, intr-o cantitate mai mare, pe care am aplicat-o si pe corp.

sunt sigura sigura ca cei de la Olympus nu s-au gindit in vecii vecilor ca voi folosi laptele lor si pentru beauty routine:), dar trebuoe sa recunosc ca daca nu avea gust ca de la mamaie de acasa, nu m-as fi gindit la o asemenea intrebuintare.

 

7362

adevaratele structuri umane de calitate vs discretia si bunul simt rasadite peste noapte

Am o mare pasiune pentru domnul Sergiu Celibidache pentru ca rezonez foarte bine cu ceea ce spunea domnia sa despre muzica clasica. Inteleg din scrierile domniei sale mai usor decit de la oricine altcineva explicatiile despre teorie muzicala. Poate pentru ca era doctor in matematica si in filosofie.

In week end-ul asta am sa recitesc corespondenta sa catre Eugen Trancu – Iasi (am avut cartea, am dat-o cuiva si cind am revazut-o  la tirg, mi-am dorit sa o mai citesc o data, asa ca am cumparat-o din nou).

Pina sa o citesc, m-am reintors in aceasta dimineata la doamna Ioana Celibdache, sotia maestrului, cea mai rafinata femeie dintre toate cele despre care am citit sau le-am intilnit. Doamna Ioana Celibidache era pictorita si isi semna picturile doar cu numele de Ioana ca sa nu beneficieze artificial de expunere, fiind sotia Maestrului.

O femeie de o cultura, un rafinament si o discretie incredibile. Am scris de multe ori despre dinsa pe blog, iar unul dintre cele mai cautate si mai citite articole de aici este cel de la moartea domniei sale, in 15 ian 2012.

Daca aveti timp astazi, luati-va 8 minute de vazut filmul de mai sus. Doamna Celibidache vorbeste despre geniul sotului domniei sale, dar si vorbeste despre dinsa cu elegantasi fermitate, cu bun simt si multa discretie, reusind sa contureze un portret minunat al cuplului lor.

Zilele astea cind toata lumea flutura bunul simt si discretia ca valori publice (stiu e un oximoron in limbaj, si o absurdite in comportament) e bine sa stim adevaratele structuri umane de calitate.

*

Discretia si bunul simt se cultiva, dar trebuie sa fie in om, nu se capata peste noapte ca si cum ti-ai fi cumparat o rochie noua si iesi cu ea la bal. Eleganta umana, a caracterului inainte de cea a comportamentului, nu se copiaza, e continuta in esenta personala.  Caracterele oamenilor nu se schimba, doar nevoile lor. (“Curva – ca profesie sau caracter – ramine curva chiar si cind a dat de liniste pentru o vreme”, zicea un politician acum aproape 100 de ani)

“In urma unor idioate evenimente tragice multi prieteni de-ai mei, in chip de doliu si-au vopsit piesele albe de la sah in negru, si drept sa-ti spun ii inteleg“, Sergiu Celibidache intr-o scrisoare catre prietenul sau, Eugen Trancu- Iasi, in 28 noiembrie 1939.

In noiembrie 2014, in urma unor frumoase si fericite evenimente, tot mai multi oameni simt nevoia sa faca albe piesele negre. Pina la urma o sa crape vopseaua.

2632
chinese_princessIn mod normal o inima nu ar trebui sa fuga…

In mod normal o inima nu ar trebui sa fuga…

In mod normal o inima nu ar trebui sa fuga…
Inimile, daca ne luam dupa manualul de anatomie, sunt facute sa stea linistite in custi si sa bata. O inima este o pompa cu singe nu incape indoiala.
(…)

Deci iata de ce eu nu inteleg deloc, doamna, dar chiar deloc, de ce, de fiecare data cind ma gindesc la dumneavoastra, aceasta pompa caraghioasa incepe sa se framinte, sa bolboroseasca, sa se balbiie, sa moara, sa se resusciteze, sa se prosteasca, sa se piarda cu firea si sa regrete apoi, sa improvizeze clovnerii si sa isi ceara iertare apoi…

Iar data trecuta, doamna, in timp ce imi trimiteati o bezea prin evantai, parfumul buzelor dumneavoastra a patruns atit de brusc in singele meu, incit inima mea a explodat. Inima mea era peste tot, in gura, in plamini, in burta… Au avut loc explozii in toate arterele, in toate moleculele mele, in toti atomii… Am avut nevoie de un an intreg de singuratate pentru a-mi reconstitui inima, pentru a pune laolalta totul…

Iata de ce, doamna, prefer acum sa imi pun inima pe masa, in fata dumneavoastra, intre noi, la vedere… Daca vreodata mai explodeaza, cel putin veti purta si dumneavoastra urmele.

*
Matei Visniec , Scrisori de dragoste catre o printesa chineza, Editura Humanitas.

Daca ajungeti la Gaudeamus, va rog sa nu plecati fara cartea asta. O cititi intr-o dupa amiaza, are 90 de pagini, dar toate sunt o caligrafie a structurii si a tehnicilor de a spune lucruri fine si minunate, fara sa fie ceva prea dulce sau prea mult.

O carte pe care o cititi intr-o duminica, am mai spus-o, cu placinta de brinza, calda (sau orez cu lapte si scortisoara), plus o cafea alaturi/ sau un vin. Cind ati terminat delicatesele, ati incheiat si cartea. Doar ca o sa vreti sa recititi cartea curind.

Mi-ar placea foarte tare sa fie dramatizata intr-un onemanshow. Stiu un actor care ar da noi dimensiuni textului asta de o finete rara.

3977
163vorbeScrisoarea catre Mos Craciun a lui Corneliu Coposu

Scrisoarea catre Mos Craciun a lui Corneliu Coposu

Scrisoare catre Mos Craciun,

Dar cine ma asteapta darurile de la tine, hoinar ceresc si fara putere? eu nu vreau sa te vad, de-acum incolo nici macar in vis. Mi-oi fauri, din asteptarile inselate, un Mos Craciun mai tare, mai crincen, mai vrednic de infringerile mele. Il voi imodob cu spada. In dreapta lui voi implinta secure, si-l voi unge cu drapelul romanesc.

*
fragment din cartea Corneliu Coposu 163 de vorbe memorabile (aparut la editura Vremea), mai jos alte 5 citate din carte.

*
Sufletele mici nu se pot ridica niciodata la gindurile mari.

Oamenii care nu au avut niciodata curajul unei atitudini se imbulzez sa vorbeasca despre virtutile lor.

N-am nicio consideratie fata de oamenii care se cred mai presus de Dumnezeu.

As fi putut sa ma asez pe o adunare de bani, am avut conditii, dar nu m-au interesat. Cred ca sunt cel mai sarac om din Romania, neavind niciun metru patrat de pamint, neavind nicio actiune, neavind nicio casa proprie si nciun fel de proprietate. Asa ca nu o sa am probleme testamentare pentru ca nu am ce testa.

In puscarie, obsesia foamei transforma oamenii in animale. Dar am intilnit si spirite alese care au renuntat la propria hrana pentru a salva vietile semenilor in suferinta.

2966
coco chanel Horst P. Horst micIn the mood for Horst P. Horst

In the mood for Horst P. Horst

Horst P. Horst a fost un fotograf american de origine germana care, prin anii 40 – secolul trecut, a inceput sa faca fotografii pentru Vogue.

a inceput sa fie interesat de arta cind , in copilarie, in casa matusii sale l-a intilnit pe un mare dansator al vremurilor,  Evan Weidemann , si-a fost uimit de gratia si eleganta lui. a studiat arhitectura la paris, si-a inceput sa expuna fotografii inca din primii ani de facultate.

la sfirsitul anilor 30 a intilnit-o pe Coco Chanel la New York si a ramas fotograful colectiilor ei timp de 40 de ani.

[caption id="attachment_30258" align="alignnone" width="366"] Coco Chanel in 1939[/caption]

Madonna s-a inspirat pentru clipul piesei Vogue din fotografiile  lui Horst.

 

 

 

si o coperta vogue din 1940 realizata de el.

2275
IDSarrieri-SS14 mic1veste buna pentru femei de care trebuie sa stie barbatii #IDSarrierivolume7

veste buna pentru femei de care trebuie sa stie barbatii #IDSarrierivolume7

nu-mi plac reclamele care spun ca vinul rosu e bun pentru barbati ca sa se bucure femeile.

si femeilor le place vinul rosu si e la fel de bun ca si pentru barbati (si) in acele momente la care face trimitere reclama.

dar de data asta, vestea e buna pentru femei iar domnii trebuie sa fie gentlemen si sa le faca o bucurie, pentru ca isi fac si lor o bucurie.

de miine pina simbata inclusiv,  e din nou boutique efemer ID Sarrieri –  piese de colectie din arhiva ID Sarrieri cu discount de pina la 75%.

adica inclusiv colectiile din piese din dantela Chantilly croite impecabil care nu trebuie sa ascunda incapacitatea unui tipar – design perfect in alte artificii, asa ca  totul e simplu, cu structura,minimalist. plus ca unele dintre piese nu s-au aflat niciodata in magazinele din ro, au fost pentru colectiile externe:)

 

aceste piese (cele de sus) sunt toate din colectia din 2012 si sunt un exemplu bun ca, daca ai un concept si faci lucruri de calitate, dupa niste reguli, ele rezista trendurilor indiferent de moda. la momentul respectiv 50 shades… nu era la moda

piesele de mai jos sunt din colectia din 2010

 

din experienta din anii trecuti ( e editia 7, sunt doua editii pe an) stiu ca vor fi si costume de baie si, daca nu se cade sa spun care dintre piesele de mai sus se afla in garderoba mea, pot sa va arat cel mai frumos costum de baie din lume care – desigur – se afla in garderoba mea:)

eu am versiunea bleumarin care mi se pare si mai rafinata decit aceasta. e din colectia 2012, unul din anii cei mai pe gustul meu in creatiile ID Sarreri.

 

L’hôtel particulier I.D. Sarrieri este deschis, Gaia Boutique Club,  in perioada 20-22 noiembrie, joi si vineri, intre orele 12:00 si 21:00 si sambata, intre orele 10:00 – 17:00.

Domnilor, daruiti-le doamnelor voastre cardul si lasati-le sa se bucure pentru citeva ore in L’hôtel particulier I.D. Sarrieri

 

Piesele din fotografia de cover sunt din colectia 2014-2015, nu vor fi in boutique-ul efemer, dar imi plac mie 🙂

 

2293
shutterstock_cartirecomandare: 23 carti de cautat la Gaudeamus

recomandare: 23 carti de cautat la Gaudeamus

daca tot incepe astazi tirgul Gaudeamus, m-am gindit sa scriu aici citeva dintre cartile care stiu sigur ca o sa va faca bine daca le cittiti (emotional sau profesional), poate va ajuta in cautarile de noi achizitii de la standurile editurilor.

incep cu autorul care se numeste J.R. MOEHRINGER. e jurnalist si cistigator de premiu Pulitzer si e unul dintre cei mai rafinati scriitori pe care i-am descoperit in ultimii ani. E domnul care a scris biografia lui Andre Agassi – Open – o gasiti la Editura Publica si daca n-ati citit-o va rog din inima sa o faceti; nu e doar o poveste despre tennis, e despre greselile pe care le facem in viata din incapatinare si prea multa pasiune, despre perseverenta si iubire. o sa plingeti si o sa rideti.

tot la Publica gasiti autobiografia lui J.R. MOEHRINGER, Dulcele bar. O capodopera de carte despre formarea unui barbat, dintr-un baiat fara tata care isi construieste modele si afla povesti de la clientii barului din coltul strazii. e pur si simplu o capodopera, de o finete incredibila a surprinderii unor stari pe care le proiecteaza apoi in concluzii care te lovesc in stomac pentru ca intelegi ca e si despre tine, sau despre oamenii din jurul tau. nu stiu daca va ajuta in luarea deciziei, dar J.R. MOEHRINGER este autorul preferat al unuia dintre cei mai rafinati scriitori romani, un domn pe care eu il iubesc foarte foarte tare, Filip Florian (de la Filip sa cititi Degete Mici si Zilele Regelui, ambele la Polirom. Degete mici e una dintre cele mai traduse carti romanesti peste hotare)

si tot J.R. MOEHRINGER ( o sa merite intilnirea, credeti-ma, o sa fiti profund indragostiti de el ca toti cei care i-au citit vreo carte), la Editura Trei apare la tirg Sutton – povestea unuia dintre cei mai celebri infractori ai Americii, urmarit de FBI si toate serviciile, dar iubit imens de public.

N-am citit inca J.R. MOEHRINGER – Sutton (editura Trei) pentru ca abia acum a iesit din tipar, dar e trecuta si pe lista mea de cumparaturi pentru vizita de miine de la tirg.

*

acum ca am terminat cu noua si puternica mea iubire pentru J.R. MOEHRINGER  ( o sa-l iubiti si voi, sunt sigura) si pe care sper sa-l intilnesc cindva in viata asta (ne-am conversat pe facebook, multumesc domnului zuckerberg) am sa pun , orinduite dupa edituri ca sa va fie usor sa le gasiti la rafturi, citeva dintre cartile pe care mizez cu inima deschisa ca o sa va impresioneze.

la Humanitas:

Nikos Kazantzakis, Căpitanul Mihalis. Libertate sau Moarte

Dan C. Mihăilescu şi Ciprian Măceşaru în dialog epistolar; Despre nerăbdarea de a fi răbdător

William Golding, Beznă clară (domnul cu Imparatul Mustelor, pe care vi-o recomand din inima) a scris aceasta poveste emotionanta despre un baietel Matty care supravietuieste unui bombardament din cel de-al doilea Razboi Mondial, fiind insa grav mutilat. E o poveste despre a vedea dincolo de chip si a simti dincolo de ceea ce vezi. Mi-nu-na-ta.

si daca tot ajungeti la standul Humanitas, va rog va rog va rog sa cautati cartea lui Matei Visniec, Scrisori de dragoste catre o printesa chineza. despre rafinamentul cuvintelor asezate nu doar ca sa transmita emotie, ci ca sa-ti spuna lucruri (despre viata si despre iubire) pe care sa le pricepi – profund, dar diferit – si la 20 si la 50 de ani. o carte ca o dupa amiaza de iarna petrecuta intr-un balansoar, cu o patura de casmir, o cana cu lapte si o placinta cu brinza, calda, alaturi.

*

Editura Publica.

o carte care mi-a schimbat fundamental modul in care privesc comunicarea, ca business, in showbiz si in ceea ce am eu de anuntat in spatiul public. stiam partea de teorie pe care o expune autorul, dar… vazind studiile de caz si analizele pe care le face, pur si simplu, mi s-au aprins lumini puternice pe drumul din mintea mea.

o recomand din inima oricarui om care are treaba (business) in spatiul public.

MARTIN LINDSTROM – Brand Washed . Stiu ca e lansata de anul trecut, dar eu abia anul acesta m-am intilnit cu ea, gratie vizitei domnului Lindstrom la Bucuresti. Acelasi autor mai are publicata in Romania o carte Buyology, tot la Publica, pe care n-am citit-o inca, dar e pe lista de cumparaturi pentru aceasta editie de Gaudeamus.

JONY IVE. GENIUL DIN SPATELE CELOR MAI IMPORTANTE PRODUSE APPLE  -studentul dislexic de la Arte care a devenit unul dintre cei mai celebri designeri ai generatiei noastre, unul dintre cei mai discreti oameni din compania Apple, dar si singurul caruia niciun sef nu ii poate spune ce sa faca, intr-o biografie pe care o vor iubi si oamenii care nu-s fani Apple (eu intru in categoria asta). Cartea se lanseaza acum la tirg si e si pe lista mea de cumparaturi.

SUCCESUL REDEFINIT – Arianna Huffington – o carte cu invataminte despre cum sa-ti faci ordine in viata profesionala. M-a surprins putin cind am citit-o pentru ca are un capitol in care recomanda aplicatii care blocheaza accesul la site-uri care iti consuma mult timp, spunind ca oamenii au creat dependenta de anumite site-uri. Mintea mea nu pricepe de ce, daca agreezi ca e ceva care iti face rau, mai perseverezi in directia respectiva. Dincolo de asta sunt citeva fragmente care iti aseaza putin prioritatile sau iti valideaza niste alegeri si, uneori, avem nevoie de asa ceva.

Daca sunteti fani ai serialului Orange is the new black, cartea care a stat la baza filmului e tradusa la Publica – Portocaliul este noul negru. (si are prefata scrisa de mine:) )

(la Publica, v-am zis de J.R. MOEHRINGER, da?  – cu Open Andre Agassi si Dulcele Bar. va mai zic o data, pentru ca e important:) )

*

Polirom

Shahrnush Parsipur – Femei fara barbati, o carte interzisa de cenzura iraniana

Sandra Pralong – Cum schimbam mentalitatea? De 25 de ani in Romaniao carte care se lanseaza acum si e si pe lista mea de cumparaturi

proaspatul laureat al Nobelului pentru literatura, Patrick Modiano, Bulevardele de centura si Calatorie de nunta – care se lanseaza acum, si le am si eu pe lista:)

si una dintre bijuteriile pe care le puteti descoperi la Polirom la aceasta editie de Gaudeamus, Mircea Mihaies –  Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist si visator – o incursiune in lumea benzilor desenate europene de la inceputul anilor ’70, cu prefata de Horia-Roman Patapievici. asta e o carte pentru colectionari, nu doar pentru cititori.

*

CURTEA VECHE

am pastrat la urma editura  Curtea Veche pentru ca vreau sa mai salut inca o data perseverenta lor de a promova arta si oamenii de calitate.

la Curtea Veche e publicata biografia noului presedinte al Ro, Klaus Iohhanis – Pas cu pas, care banuiesc ca va fi best seller-ul tirgului (si eu am cartea pe lista de cumparaturi), dar si albumul de arta al maestrului Stefan Caltia – Locuri – o carte pe care vi-o recomand din inima. e primul pas in a face accesibile pentru tineri albumele de arta, e publicat in conditii grafice exceptionale, dar e vindut la pret de carte de beletristica.

tot la Curtea Veche – trei carti despre bun gust, bun simt si normalitate, ambele strins legate de Casa Regala – “Eticheta regala” de Sandra Gătejeanu Gheorghe (sef de protocal la Casa Regala) si Calendarul regal” / “Crăciunul regal” de Principesa Margareta a României, Principele Radu al României .

*

sunt sigura ca miine cind ma duc la tirg voi mai descoperi alte multe carti – mai ales ca placerea mea este sa merg pe la editurile mici si sa descopar carti care nu sunt mediatizate, dar pe acelea am sa vi le arat zilele viitoare.

va doresc experiente frumoase la Gaudeamus si descoperiri minunate printre carti (recomandate de mine, sau nu)

4795
King Edward VIIerotism: scaunul pentru amor al regelui Edward al VII-lea

erotism: scaunul pentru amor al regelui Edward al VII-lea

A fost gazduit de unul dintre cele mai celebre bordeluri pariziene, Le Chabanais, un loc pe care l-au vizitat de-a lungul timpului si Humphrey Bogart sau Cary Grant.

Ma rog, i se spunea casa de toleranta pentru ca “bordel” nu era chiar un cuvint atit de simpatic si-a functionat pina in 1946.

Dar in 1880 era locul preferat al viitorului rege Edward al VII-lea care, dintre cele 30 de camere cu teme diverse, o prefera pe cea HINDU.

Fotoliul acesta a fost creat special pentru el ca sa ii fie mai usor sa se poata bucura de serviciile a mai multe prostituate simultan.

O replica a acestui fotoliu se afla intr-un muzeu din Praga, originalul insa…

Scaunul pentru amor al Regelui Edward a fost cumparat de un industrias la licitatie imediat dupa ce bordelul a fost inchis, ca sa fie revindut unei alte case de licitatii in 1996 pentru a fi cumparat de Herve Poulain, un fost pilot de curse.

Poulain are 73 de ani este mare colectionar de arta si, cind  a fost intrebat daca scaunul pentru amor al regelui Edward al VII-lea mai este functional, a raspuns zimbind : “Naturellement.”

 

 

5785
cirligCadou: simpatici dansatori pe sirmele de rufe

Cadou: simpatici dansatori pe sirmele de rufe

stiu ca toti avem uscatoare si ca exista si masini de uscat hainele, dar…

iata un cadou simpatic care pot aduce zimbete: un grup de 5 acrobati care fac tumbe pe sirmele rufelor voastre.

 

costa 18 dolari setul cu 5 acrobati pe sirma care pot inveseli zilele oricarei femei care gospodareste. il gasiti pe amazon la 18 dolari (dar tre sa vi-l aduca vreun prieten care sta prin vecini pentru ca nu se face shipping in ro pentru acest produs) dar si pe alte site-uri unde desigur are un adaos comercial si ajunge cam la 40 de dolari.

2154
povesti Christo Dagorov 1incredibile desene care spun povestile buzelor

incredibile desene care spun povestile buzelor

spun povestile noastre cind folosim cuvinte; spun emotiile noastre cind tacem; vorbesc despre virsta si sanatatea noastra dintr-o privire; cum vorbesc despre dorintele noastre.

*

un minunat artist  bulgar (adica, cu minunat singe slav), Christo Dagorov pe numele lui a desenat in creion povestile pe care le spun buzele oamenilor. imagini suprarealiste despre emotii, cuvinte, virste, dorinte.

un proiect absolut genial si f f f emotionant. priviti desenele cu atentie.

 

mai multe dintre desenele domnului Christo Dagorov puteti gasi aici. imi doresc foarte tare sa-l intilnesc cindva in viata asta pe domnul Dagorov sa-i spun ca este minunat. cred ca stie, simte asta, dar… intotdeauna e frumos sa stii ca te apreciaza lumea.

4273
masajcel mai tare cadou pe care-l puteti face unei femei: Orgasmatron

cel mai tare cadou pe care-l puteti face unei femei: Orgasmatron

stiu ca si-au pus un nume bun, foarte bun pentru vinzari, dar…
e super inventia relaxarii si pentru orice femeie care a platit bani grei pentru un masaj al scalpului, acest cadou o sa fie o mare bucurie.

costa mai putin de 20 dolari si-l puteti cumpara de aici. habar nu aveti cita liniste v-ati cumparat cu banii astia.

(bine exista si fake-uri pe ebay la mai putin de 2 dolari, asa dupa cum va lasa inima si va tine buzunarul)

2263
nuala-1DESIGN: creatii uimitoare din portelan

DESIGN: creatii uimitoare din portelan

o artista irlandeza pe nume Nuala O’Donovan realizeaza aceste creatii incredibile din portelan.
ea spune ca se inspira din corali si ca e un studiu al geometriei fractale.

pentru putin context, dincolo de aceste creatii uimitoare, matematicianul Benoit Mandelbrot a inventat cuvintul fractal pentru a avea o denumire pentru acele corpuri ale caror forma nu putuse fi incadrata in formule matematice. se intimpla in anii 70.

fractalii au ajuns in arta prin artisti matematicieni care au realizat peisaje uimitoare generate de computer, prntre ei un prieten al domnului Mandelbrot, Alan Norton.

mai multe dintre creatiile doamnei O’Donovan puteti gasi aici

1973