se redeschide fotocabinet. pe lipscani.
si incepe cu o expozitie foarte speciala, un proiect patronat spiritual de andreea berecleanu. vernisajul miine la ora 20.00
see you there
elena mihaila – internship la tabu – sapt 7
stiu, lipseste o saptamina din jurnalul elenei. este saptamina de dupa predarea numarului de aprilie, saptamina in care eu am avut o mini vacanta… cum ea sta om la om pe tot terenul cu mine, a fost libera.
saptamina care tocmai s-a incheiat a fost una scurta… din “cauza” de vacanta de Paste. dar de marti, muncim cu drag. miercuri facem coverul de mai si stiu ca ei ii plac momentele astea.
Duminică 11 pm – am realizat că după o săptămână chiar mi s-a făcut dor de agitaţie, telefoane, printuri, editări peste editări şi tot ce implică redacţia Tabu.
Luni 11 am – cu emoţie mi-am urmat rutina de sfârşit de lună şi m-am dus la standul de ziare să cer numărul de aprilie. Nimic nu se compară cu bucuria de a întreba dacă numărul curent a apărut şi cu zâmbetul calm al vânzătoarei care se bucură sincer de noi clienţi.
Ajunsă la redacţie am observat că au apărut două afişe ce indrumă lumea spre Tabu. (dacă erau şi acum o lună se pierdeau poveştile mele) Am desfăcut revista imediat şi, după ce am citit intro-ul, m-am repezit cu poftă la interviurile de suflet de la dosar, ca după să mă bucur de ce era scris la cover story.
Ţrrr…gata. Revenind cu gândul la treabă am aflat subiectele numărului de mai, care este unul tres fashionable, începând cu ideea mai boemă de cover. Apoi am văzut flat-ul revistei şi am discutat despre fiecare subiect în parte, dar în special despre dosar, care o să dezvăluie poveşti din sfera “frumosului” unor femei.
După update-urile de rigoare, mi-am primit sarcina migăloasă a săptămânii, la care nu pot spune că nu m-am distrat. Era totuşi normal că urma să mă folosesc de tehnologie, lăsându-se cu ‘am nevoie de o pauză’ după prima oră de stat cu ochii în calculator. Can I get a “Friday I’m in love” to go?
Pe sfârşit închei cu o veste drăguţă pe care am primit-o, aceea că luna mai este şi una aniversară. Tabu se face mare şi trece clasa a II-a, la cei 8 anişori ai săi. La cât mai mulţi ani de acum încolo!
Elena Mihaila, 4 aprilie 2010
restul jurnalului de intern la tabu il puteti citi aici
P.S. va rog sa cititi dosarul de aprilie din Tabu. e si munca Elenei acolo.
stire: “elena udrea divorteaza” – ajutor pt colegii jurnalisti
stirile despre divortul (posibil, speculativ etc) al elenei udrea sunt ilustrate pe net cu fotografii dintr-un pictorial tabu, din februarie 2008. (la link gasiti si un interviu care la vremea respectiva a facut multe valuri)
pentru buna informare a colegilor mei jurnalisti iata creditele acelui pictorial (adica oamenii care au muncit pentru realizarea acelor fotografii). ma gindesc ca e un prim pas sa invatati sa citati sursa
pictorial: Adriana Tudorache
fotografii: Cosmin Gogu
machiaj: Doinel Ungureanu
coafura: Adrian Perjovschi
productie: Cristian A. Petrescu
iata si fotografiile ca sa le recunoasteti cind vi le ofera vreun editor foto drept new entry-uri.[gallery]
Erykah Badu Window Seat – naked:)
pentru ca tot pregatim un mega concurs /eveniment ( a inceput un teasing in care va intrebam daca aveti curajul sa va expuneti pielea in public), iata un minunat clip cu Erykah Badu care isi da jos hainele… cu mesaj.
are 3 copii acasa, niste multi ani in dotare si s-a dezbracat intr-un videoclip.
mi se pare f f cool.
abia la sfirsitul videoclipului intelegeti de ce s-a dezbracat la locul unde a fost omorit Kennedy… dar merita sa va uitati pina acolo:)
Erykah Badu – Window Seat (Official Video) She Gets Butt Naked In The Video!
tandrete
stiu ca ma repet si ca nu are legatura cu vremea de afara, dar…vine primavara.
e in aer.
mike, pisoiul minune, vedeta intr-un tabu acum citeva luni, si-a gasit o iubita. kitty.
mike a ala tarcatul, sa fim intelesi.
daca isi largeste familia, ma inscriu pe lista pentru un pui.
chiar daca stiu ca nu mai am voie la niciun pet pentru ca… i-am chinuit pe toti cei pe care i-am avut in dotare:P
Tabu de aprilie, Iulia Vintur – Avatar
iata de ce cred ca Tabu de aprilie e cea mai buna editie de revista de cind lucrez aici (btw, in aprilie se fac 5 ani)
*
tabu de aprilie e editie eco (al patrulea an consecutiv), iese din nou in format lat ca un album de arta.
cover story-ul este cu Iulia Vintur transformata in Neytiri, personajul feminin principal din Avatar.
doar ca revista nu are o singura coperta, ci DOUA!
cind intorci revista, cealalta coperta ti-o arata pe Diana Dumitrescu lookalike Marilyn Monroe in The Seven Year Itch.
in plus, pentru fanii Mad Men avem un pictorial fashion vintage f f special: Publicitarii romani in Mad Men (Diana Flutur, Manuela Necula, Veronica Savanciuc, Andrei Bortun, Teddy Dumirescu, Radu Florescu)
(aici Radu Florescu, Veronica Savanciuc si Manuela Necula, restul in revista:) )
despre story-urile minunate si exclusivitatile din revista intr-un blog viitor.
acum doar aceste 10 transformari care stiu sigur ca vor fi memorabile si un bonus track: revista are cadou o bentitza foarte chic, unul din must have-urile sezonului.
sa va vad pe la chioscuri, zic:)
Elena Mihaila – internship la Tabu – sapt 5
Draga mea interna, Elena Mihaila, a muncit greutz si saptamina asta.
Partea buna e ca a vazut cum va arata in revista o parte din munca ei, ca a invatat sa compare stilul editorial al revistelor “pentru tineri” fata de cel al revistelor “mature” si ca acum poate intelege contentul in varianta transmedia: nevoile aceluiasi gen de public tinta in print/radio/internet.
aaa, si si-a facut lectiile foarte bine. dupa 4 saptamini, stie asa de bine structura editoriala Tabu incit a plasat foarte corect in flatplan (desfasurarea pe rubrici vs. pagini a revistei) doua rubrici noi. plus ca, acum poate sa genereze din acelasi eveniment subiecte diferite in functie de targetul si specificul revistelor, indiferent daca sunt young, fashion, social, people.
are teme multe pentru saptamina viitoare, dar ne pregatim curind pentru una dintre cele mai importante lectii: cum se face un pitch pentru o revista, cum propui un subiect unui redactor sef/editor coordonator. pentru asta exista insa zilele saptaminii viitoare.
iata cum s-a vazut saptamina numarul 5 din perspectiva Elenei
Am început săptămâna cu a 3-a transcriere de interviu, cel despre care ziceam că s-a dezvoltat ca un ghiocel acum ceva timp. Totuşi cum era cu intern(area) după o lună? (glumesc, glumesc). Mi-a prins bine, pentru că am de făcut o mică aplicaţie care are legătură cu acel interviu.
Marţi a fost o zi uşoară, am încercat să fac o mini-corectură pe textele deja paginate. Virgule, căciuliţe, spaţii prea mari, migăleală serioasă pentru cele două perechi de ochi care vor ajunge să facă asta pe tot numărul de aprilie. Apropo de numărul acesta, am văzut print-ul cover-ului, la care am făcut ochii mei mari de copil. (you think you know, but you have no idea de munca din spate).
După, am primit draft-urile de la interviurile cele mai drăgălaşe de săptămâna trecută, am mai aruncat câte un ochi la ce lucra echipa de la D.T.P. şi am realizat ce înseamnă cu adevărat amprenta lăsată de jurnalist în textul final. Este binecunoscut faptul că în cele din urmă nu se folosesc toate datele din interviul propriu-zis.
Pe sfârşit de săptămână am văzut paginarea dosarului, am discutat despre mai multe reviste „young vs. old”, despre conceptul de „book of the brand” şi mi-am primit „temele”. Lucruri practice din care se învaţă cel mai repede şi, în plus, sunt şi creative. Am discutat în paralel despre radio şi presa din lumea virtuală, pentru care am reţinut în mod special că cititorul alocă mult mai puţină atenţie. Pe acelaşi principiu se merge şi când este conceput un text pentru un site, sau când se aleg melodiile care vor intra în „heavy rotation”…atenţia oamenilor este feedback-ul mult preţuit (*my precious*).
Elena Mihaila, 20 martie 2010
elena mihaila – internship la tabu – sapt 4
saptamina asta a sfot una hardcore pentru mine, iar elena care sta om la om pe tot terenul linga mine, a resimtit-o din plin: doua sedinte foto, interviuri, coordonare pentru un alt shooting.
la ora la care scriu acest post, e inca un shooting – ultimul pentru numarul de aprilie.
cred ca una dintre cele mai importante lectii ale acestei saptamini a fost : cum sa dealuiesti cu stress-ul si sa urmaresti obiectivul stabilit, indiferent de bruiajele externe.
iata cum s-a vazut aventura acestei saptamini din perspectiva Elenei.
(Ziua femeii. 3 ore de somn. Oscaruri. Muultă cofeină. Cover story. Mi-am împrumutat capul la propriu. Am devenit expertă în făcut cafea şi pot să o ţin în fraze scurte până la final, însă ziua de astăzi merită mult mai mult.)
• Am început ziua cu Oscarurile, aflând despre prima femeie care a luat premiul pentru cel mai bun regizor în cei 82 de ani de când se decernează aceste premii.
• Am admirat răbdarea mai multor specimene ale sexului frumos şi deloc slab când vine vorba de făcut ceva ce le face plăcere.
• Răbdarea unora de a transforma şi a altora de a se lăsa transformate este ceva de care să te simţi mândru şi asta o să se vadă pe coperta de Aprilie.
• Nu în ultimul rând am învăţat din siguranţa unei femei care ştie că totul o să iasă bine în final, pentru că *trebuie* să iasă bine.
• Nu vreau să se creadă că bărbaţi nu au fost, pentru că s-au afirmat şi ei prin muncă meticuloasă, răbdare şi adusul a câte unui zîmbet din când în când pe buzele noastre.
(Aşa mai merge să descriu cover shooting-ul de azi şi sărbătoarea fiinţelor frumoase – 8 martie.)
Ziua însă s-a terminat într-un mod plăcut cu un interviu mic într-o lume lăsată uitării de majoritatea bucureştenilor, din păcate. Acesta a fost primul interviu dintr-o serie de mini-interviuri, la a căror transcriere lucrez eu acum, cu pauze destul de dese, trebuie să recunosc.
Astăzi, cineva mi-a zis ceva simplu şi frumos care m-a pus pe gânduri – că îi place să muncească aici, pentru că în fiecare zi se întamplă ceva inedit. Aşa este, cu monotonia nu cred că te prea întalneşti în mediul acesta, mereu faci cunoştinţă cu persoane originale. Peste tot se ivesc dificultăţi, oamenii creativi intră des în conflict, însă, când vezi varianta finală, te bucuri enorm şi treci peste. Aştepţi următoarea aventură în lumea: interviurilor, articolelor, fotografiilor, stiliştilor, hainelor etc.
Ceea ce vedeam eu până acum în reviste, la pictorialele de fashion era doar o schiţă de “imagine-idee-fortă”. Regret că nu multă lume vede munca din spate şi faptul că acele fotografii sunt mai mult decât un print frumos colorat.
După aproape o lună, în care încă nu am ajuns “intern(ată)”, cum glumea cineva pe seama mea, pot spune “this season everything goes”. Un lucru pe care poţi să te bazezi în meseria de jurnalist este reportofonul. Cred că ştiu ce o să-mi achiziţionez de la Mister Iepuraş.
(note to self: în acest haos al frumosului, somnul este cel mai de preţ lucru la sfârşitul zilei).
elena mihaila, 13 martie 2010
when you’re in love…
mi-am adus aminte tangential de asta.
spectacolul s-a jucat anul trecut la londra si in alte 5 capitale si nu s-a chemat when you’re in love, ci IN-I. dar e f f misto, si real, ce explica ei.
apropo, pe khan l-as lua acasa oricind, mi-l da oare cineva?:)
pentru cei care stiu de unde vine pasiunea mea pentru juliette binoche, care dateaza cu muuult inainte de show-ul asta:)
Elena Mihaila – internship la tabu – sapt 3
Saptamina nr 3 a fost una in care a fost loc si de putina teorie pentru intern-ul meu, Elena Mihaila.
A fost o saptamina in care am vorbit despre structuri de reviste, targeturi, pozitionari. Am plecat de la citeva publicatii pe care am invitat-o sa le descompuna structural si am ajuns, aproape fara sa simta, la cum acelasi subiect e declinat diferit de la o publicatie la alta in functie de targetul/formatul revistei.
Revistele analizate saptamina aceasta au fost din targetul 25-35 de ani, locale si internationale. Saptamina viitoare comparam reviste din targeturi diferite de virsta:)
Deja stiu care sunt lucrurile care-i plac pentru ca ii sclipesc ochii mari cind intilneste ceva care o uimeste (noi oportunitati de business care vin de la idei ca de niciunde, aparitia/crearea unei rubrici etc) si e amuzant sa o vad cum descopera lumea din spatele unei reviste.
Dar e si foarte motivant pentru mine, pentru ca e un aer proaspat, o uimire si o bucurie fata de lumea frumoasa pe care o creem, detalii pe care le mai uit uneori, grabita sa rezolv punctual problemele revistei.
Munca de internship din saptamina asta a avut si ceva lucruri spectaculoase (un interviu simpa si o negociere pentru cover), dar si ceva lucruri nashpa.
Iata cum se vede din partea Elenei saptamina nr 3:)
*
Ghiocelul a venit cu „dureri de cap”, hapciuri, ploaie, dar şi cu teme pentru mine. Pot spune că am început să învaţ mai în detaliu despre structura lunară a unei reviste şi acum, că am văzut ultima săptămână înainte de trimis la print, să vedem si începutul…Prima mea temă are legătură cu un market research – să analizez structura mai multor reviste, atât de la noi, cât si din alte ţări. O zi de luni structurată, am primit şi un program pentru săptămâna asta, dar şi cam ce o să se întâmple de-a lungul următoarei săptămâni, nu pot decât să mă bucur de ce va urma.
Ce a urmat a fost mai mult decât drăguţ, am asistat la un interviu primăvăratic, dar nu lipsit de consistenţă, ca un boboc de floare ce s-a dezvoltat în câteva ore. Interviurile sunt o parte plăcută a acestui job, cred eu, contează foarte mult şi felul în care îl dirijează un jurnalist cu experienţă, ca informaţia să curgă de la sine. Acum că am văzut cum a decurs unul, nu-mi rămâne decât sa aştept varianta finală. Am asistat şi la un mic shooting şi am primit a doua temă la care toată lumea a avut glume „încurajatoare” – transcrierea unui interviu (and here I go again on my own). S-ar putea să-mi revizui ideea cu „interviurile sunt o parte plăcută” după această experienţă. (glumesc)
Negocierile pentru inserturile din numerele viitoare au decurs destul de bine, iar mini-brainstormingul de idei pentru un „bonus” a fost mult mai productiv ca aparenta revenire a iernii. (cred că ar trebui să încetez cu aceste comparaţii)
Săptămâna s-a încheiat cu o discuţie despre tema de la început, am definitivat termenii de front of the book, core si back of the book. Am făcut ochii mari la mai multe detalii despre revistele glossy şi piaţa românească, pe care nu cred că le-aş fi aflat prea curând din alte „surse” şi care în acelaşi timp mă vor face să văd şi să citesc o revistă complet diferit de acum înainte.
Pe final de a treia săptămână sunt măndră să mă prezint „Elena – internul” şi că am început să dau si eu direcţii către biroul redacţiei: „urcaţi, la dreapta şi mergeţi drept înainte”.
Elena Mihaila, 6 martie 2010
aici jurnalele din saptamina nr 1 si saptamina nr 2
Party de Oscar 2010
Duminica seara, pentru al patrulea an consecutiv, vedem ceremonia premiilor Academiei Americane de film intr-un cadru ca de Oscar:)
Party super simpa, cu multe vedete si…. exact ca la Oscar, cu cadouri super tari pentru cistigatori.
In cazul nostru cistigatorii pariurilor legate de nominalizatii care iau acasa statueta.
Dupa modelul organizatorilor ceremoniei de la Oscar (unde – pentru ca nu-i pot plati pe cei care participa ca invitati speciali care anunta nominalizatii, cinta etc – le dau cosuri cu cadouri super scumpe) si noi avem cosuri cu bunatati.
anul asta avem asa, per cos de cistigator:
una bucata item din colectia Stella McCartney pt Adidas
un parfum de la parfumeria Beautik
o cana Rosenthal (My house)
un accesoriu editie limitata de la The Muse concept store The Mews Boutique
spa la DEL MAR MEDICAL SPA
tratament La Prairie la Blues Line
iar pentru cel care nimereste cei mai multi dintre cistigatorii Oscarurilor, un cadou in plus – Samsung ST 500 – Noua Jucarie.
petrecerea are loc duminica seara, spre noapte/ dimineata, la IDELIER.
sunteti invitatii mei; cu un comentariu aici pe blog, va trecem pe lista de intrare la party.
si pentru ca eu n-am voie sa particip la concursul pentru cosurile cu cadouri, va pot sfatui pe voi ce sa votati:)
Elena Mihaila – internship la Tabu- sapt 2
Saptamina asta eu am fost plecata din tara mai mult de jumatate. Elena Mihaila – intern-ul de la Tabu – a avut insa treaba de research pentru dosarul tabu de aprilie. iata cum s-a vazut saptamina dinspre partea ei
A doua săptămână a fost mai lejeră, dar asta nu înseamnă că nu am învăţat nimic. Pot spune că de acum lucrurile vin treptat, perfect cât să le pot asimila mai bine, ca mai apoi să le pot implementa*.
Primul lucru de care mi-am adus aminte săptămâna aceasta este că mereu mi-au plăcut stadiile de predocumentare, respectiv documentare. Acestea sunt momentele când învăţ cel mai repede despre un anumit subiect.
Să întocmeşti o listă care până acum trebuia să existe peste tot în „universul virtual” (într-o ţară membră U.E.), dar nici urmă de ea, nu este deloc uşor. Asta se întamplă pentru că din păcate multe informaţii se contrazic. Scrii ceva, dai peste o informaţie complet opusă, ştergi şi o iei de la capăt. Frustrat, realizezi că tot mai uşor este să primeşti o informaţie stocată mai simplu, dar corectă, de la un om.
Săptămâna aceasta lecţia cea mai importantă pe care am invaţat-o: Este absolut necesar să cunoşti lumea potrivită. Ca viitor jurnalist trebuie să-mi sădesc cunoştinţe în toate domeniile posibile, chiar şi în cele mai ciudate, nu se ştie niciodată când voi avea nevoie de ele.
Zilele trecute eu şi Internetul ne-am ajutat, dar ne-am şi dezamăgit. Îl las să se hrănească în continuare cu publicitate, publicitate, publicitate. Că doar publicitatea este „arta de a crea minciuni din semi-adevăruri”.
Elena Mihaila, 28 feb 2010
tabu de martie – cu 15 special guests star:)
tabu-ul de martie sper sa va surprinda.
mai intii ca incalca inca o regula si deschide un nou drum: e prima revista glossy din romania care iese pe hirtie mata. (termenul de revista glossy vine fix de la hirtia pe care sunt tiparite publicatiile de femei up market). noi va aratam ca putem fi eleganti, distincti, rafinati si foarte up market incalcind aceasta regula:)
apoi toata revista este scrisa de special guests star, femei vedeta care fac cu totul altceva decit jurnalism:) printre ele silvia serban, camelia sucu, paula seling, loredana, ana ularu iar in pictorialul de fashion nu avem modele ci vedetele handbalului feminin: adina meirosu, ada nechita si narcisa lecuseanu
coperta o are drept protagonista pe doamna Angela Gheorghiu a carei transformare din fotografii va va duce cu gindul la divele hi tech.
pentru fanii dinsei, foarte multi si in romania, dar si in toate colturile lumii, povestea care insoteste fotografiile va fi o mare surprinza. am intrat in dormitorul Angelei Gheorghiu:)
Am desfăcut rochiile pe patul mare, lăsându-le să acopere cuvertura de un violet regal. Am înşirat pantofii pe covorul moale. Am zâmbit la vederea colecţiei de filme cu Toma Caragiu de lângă televizor, am admirat patefonul expus cochet pe o coloană de marmură lângă uşa de la balcon, am zâmbit la vederea unor papuci pufoşi cu chip de ursuleţ, aşezaţi la perete, lângă o cutie de chitară decorată cu multe etichete.
Chiar dacă n-ar fi fost comoda din lemn masiv pe care se aflau cutiuţe misterioase şi suveniruri de peste tot din lume, şi chiar dacă n-am fi zărit partiturile cu însemnări de pe scaunul de lângă pat, tot am fi ştiut că suntem în dormitorul unei dive. De la draperiile bej şi până la pernele de pe fotoliile de lângă pat totul transmitea voluptate şi răsfăţ.
„Probăm?” ne-a întrebat simplu când a intrat în dormitor şi a văzut zecile de haine.
Laura a sugerat politicos că le poate proba doar dacă simte că e necesar.
„O, nu, probăm, dacă tot trebuie să alegem”, a aruncat căciuliţa cu ciucure în mijlocul patului. Cu acest gest jucăuş, Angela Gheorghiu era pregătită de prima rochie.
Angela Gheorghiu in tabu martie 2010
(mai sunt citeva subiecte f f tari si un dosar emotionant, dar despre ele scriu miine)
Jurnalul Elenei Mihaila – internship la Tabu – sapt 1
Elena Mihaila, cea care face un internship la Tabu in postul de asistent al redactorului sef, a trecut de prima ei saptamina: cea de acomodare.
iata cum s-a vzt aceasta saptamina din perspectiva ei
Am căutat strada respectivă pe hartă, am strâns din dinţi în trafic, locul de parcare a venit mai greu şi, făcându-mi curaj, am păşit în curtea redacţiei. Timid am întrebat mai exact pe unde se ajunge la birouri. „Urci scările, apoi dreapta şi drept înainte”. A sunat uşor. Am urmat îndrumările, am intrat în prima încăpere, nimeni…Bun până aici. Recapitulez, mă uit în stânga sus pe scări, în dreapta şi continui „drept înainte”. Apăs pe clanţă, „Bună ziua, sunt Elena, internul.” Şi de aici…
agitaţie, oameni vorbind, telefoane, computere, colaboratori, vicii, mouse, jucării, 5 minute de linişte când doar sunetul tastelor şi ploaia de afară se mai auzeau, nume nereţinute, planuri, printuri, corectări si „vreau acasă” – uri.
Aşa pot rezuma prima mea zi. Mă simţeam ca un caţeluş care este fascinat de tot ceea ce vede şi nu ştie mai exact încotro să se îndrepte prima dată.
Următoarea zi, la fel de timid, am asistat la o joacă de oameni mari. „Joaca” de-a brainstorming-ul de idei pentru numerele viitoare mi s-a parut ca o partidă de tenis. Cineva lansează o idee care este preluată mai departe de altcineva şi tot aşa. Pot aplica această comparaţie şi la mine; aflându-mă în exterior, privirea mea fugea la fiecare în parte de fiecare dată când se lansa o idee nouă.
Încep să asociez din ce în ce mai bine numele fiecărui membru al echipei cu figura sa, dar în special cu ceea ce face, acomodându-mă şi cu termenii de specialitate. Sunt mândră când ţin minte un nume nou, pentru că nu-mi este deloc uşor să o fac, fapt cam trist pentru un viitor jurnalist.
Treptat încerc să las emoţiile în colţul lor şi să profit să invaţ cât mai multe lucruri. Am văzut cum se transformă un text până la varianta finală, cum este nevoie de mai multe perechi de ochi pentru a verifica un text şi a-l corecta. Am observat răbdarea cu care se editează pozele şi cu care se paginează articolele. Am avut posibilitatea de a lua parte la susţinerea unui proiect viitor din a cărui dezvoltare am multe trucuri de invăţat. Pe de altă parte încep să înţeleg din ce în ce mai bine relaţia Echipă vs. Idei vs. Costuri vs. Oameni, care implică destul de multe compromisuri.
Toate acestea pe „fast forward”. Aştept cu nerăbdare să descopăr ce surprize sunt în planul saptamânii următoare.
Elena Mihăilă
we are the world haiti 2010
milioane de furnici sub piele
de la shootingul de cover de astazi:)
citeam intr-o zi la londra un ziar si vad un barbat dezbracat pe prima pagina. dar cu tot ce l-a lasat mama natura, la vedere. ma uit bine si spun “vaaai, e fotograful care mi-a facut poze saptamina trecuta”
era helmut newton.
doamna care va fi pe coperta de martie care ne-a spus la sfirsitul sedintei foto: “astazi am facut cele mai curajoase fotografii din toata cariera mea”
smiley nud pe coperta tabu februarie 2010
asta e coperta care va fi luni la chioscuri.
pictorialul e incendiar si suuuuper pasional.
aici puteti gasi o selectie dintre fotografiile care n-au intrat in revista.
pentru fanele lui smiley, ceva birfe: da, e foarte simpatic. e foarte misto, si ca om si ca profesionist. si o iubeste pe laura f f mult.
de ce imi place mie f mult laura, aflati in editorialul revistei de februarie.
Emotions Haute Couture – Povesti despre Noi
24 ianuarie. spectacol experiment, un proiect unic in romania: Emotions Haute Couture
*
te-ai intrebat vreodata de ce aceeasi melodie tie iti inspira iubire si altuia furie?
doua compozitoare Mihaela Vosganian si Irinel Anghel, cu participarea unui psiholog, se vor juca pe note cu emotiile noastre, rezultind ceea ce ele numesc “o parada a hainelor muzicale ale emotiilor noastre” – Emotions Haute Couture.
*
in traducerea mea Emotions Haute Couture = sentimentele pe care ni le inspira anumite muzici vs nevoile si caracterul nostru.
*
“Emotions Haute Couture” deschide seria “Povestilor despre noi” prilejuind publicului contactul cu totalitatea fiintei noastre complexe, cu intregimea ei. Bucuria, tristetea, fericirea, nostalgia, furia, iubirea isi gasesc intruchipari artistice oferind teme de lucru participantilor prin reactiile pe care le declanseaza.
Haine muzicale, o parada a emotiilor precedata de o introducere in misterele “umbrei” psihicului uman oferita de psihologul Madalina Groseanu sunt primele oferte ale acestui proiect ce se adreseaza tuturor oamenilor ce doresc sa-si dea intalnire cu ei insisi, interesati de dezvoltare personala si de evolutie spirituala.
Centrul Cultural Nicolae Balcescu, 24 ian, ora 19.
Un proiect semnat de Mihaela Vosganian si Irinel Anghel.
pentru primul spectacol, cel de pe 24 ian, intrarea e libera.
(Multzu Oana Tinu ca mi-ai pove de asta)