Tag : scientific american

masina printataPrima masina functionala (!!!) creata cu o imprimanta 3D !!!!!!!!!!

Prima masina functionala (!!!) creata cu o imprimanta 3D !!!!!!!!!!

stiu ca suna a nebunie: sa faci o masina cu o imprimanta 3D si ea sa mai si mearga, sa poti sa o folosesti ca pe oricare alta masina.

dar e adevarul adevarat. s-a intimplat acum 2 zile.

Masina a fost numita The Strati – dupa cuvintul italian care inseamna strat (layer) – , iar caroseria ei a fost printata in putin peste 44 de ore folosindu-se un procedeu numit “manufactura digitala directa”. Este pentru prima data cind aceasta medtoda a fost folosita pentru a fi fabricata o masina.

The strati este o masina electrica, iar toate componentele mecanice – baterie, motor si suspensii – au fost obtinute din alte surse, cele mai multe de la Renault , fiind asemanatoare cu cele pe care le foloseste compania franceza pentru masina electrica Twizy.

Ieri, 12 sept, o echipa de tehnicieni a montat in timp record toate componentele masinii, iar astazi va fi test drive-ul istoric.

Daca masina va raspunde corect la toate testele vom fi martori la istorie: s-a descoperit un nou mod – incredibil – prin care poate fi fabricata o masina.

Producatorul – Local Motors, companie din Arizona – spune ca va vinde aceste masini cu pret intre 18 si 30.000 de dolari.

*

va mai amintiti de inelul Arabelei din serialul copilariei noastre, inelul magic care producea rapid tot felul de obiecte in fata protagonistei ?

viata bate orice film.

*

detalii despre The Strati in Scientific american

 

1736
shutterstock_brainHa! s-a demonstrat stiintific ca frumusetea matematicii e receptata in creier in acelasi loc ca si arta!!!

Ha! s-a demonstrat stiintific ca frumusetea matematicii e receptata in creier in acelasi loc ca si arta!!!

yeap. s-a demonstrat stiintific ca frumusetea matematicii e receptata in creier in acelasi loc ca si arta!!!

ani de zile le-am spus prietenilor mei artisti ca e o frumusete in a gasi cea mai rafinata solutie la o problema de matematica si ca,  in fata unei probleme minunate, simti o bucurie comparabila cu cea din fata unui tablou care te emotioneaza sau a unui spectacol care-ti transmite emotii multe.

s-au uitat la mine ca la o nebuna, pentru ca matematica e o stiinta abstracta si nu utilizeaza emotiile, iar eu desigur i-am ignorat replicind: “vedem lumea diferit”

pe de alta parte, multi dintre prietenii mei cu minti exacte – matematice – ma intreaba de ce am atit de multi prieteni artisti si sunt adesea ironici cu faptul ca nu am vrut sa profesez in matematica (sa-mi folosesc creierasul care e nativ dotat pentru asa ceva) si-am ales o cale mai soft, poate chiar mai superficiala, pentru reperele lor. si lor le-am zis cu acelasi ton: “vedem lumea diferit”

ei bine, s-a facut dreptatea divina. s-a demonstrat stiintific ca pentru cei pasionati de matematici, in fata unei probleme frumoase creierul primeste stimul de placere si e activat in zona  orbito-frontala, care conform altor cercetari, e stimulata cind e vorba de emotii.

adica artistii si matematicieni folosesc intensiv aceeasi parte din creier si-au mai multe lucruri in comun decit banuiau.

info despre cercetarea in cauza a aparut in scientific american, iar informatia (si link-ul) am primit-o de la o prietena care sta in Elvetia si care mi-a facut indirect nu doar ziua foarte frumoasa, ci si un mare compliment cind mi-a zis “am citit asta si m-am gindit imediat la tine”.

cum eu ma gindesc la prieteni – matematicieni sau artisti – care stiu sigur ca, in alta viata, ar putea face switch in meseriile lor si ar simti genul asta de bucurie asa cum o simt in ceea ce fac acum.

ha! intr-un fel, dar doar intr-un fel, suntem la fel.

🙂

2693
soarece shutterstockOameni si soareci – sau de ce vor disparea ghertoii si pitipoancele

Oameni si soareci – sau de ce vor disparea ghertoii si pitipoancele

In 1956, James Olds unul dintre cei mai mari fiziologi din lume a scris un articol pentru Scientific American care se numea “Centrul placerii in creier”. In articolul asta descria un experiment pe care-l facuse cu un soarece pe care-l tinuse nemincat timp de o zi. Cind i-a dat in sfirsit mincare, a amplasat pe drumul catre hrana  o pedala care declansa un soc electric in creier in zona centrilor placerii. Soarecele n-a mai ajuns niciodata la mincare, a ales deliciul placerii electrice si s-a reintors la pedala care-i stimula placerea. In cele din urma a murit de foame.

Povestea asta, reala – aici puteti citi textul integral al studiului lui Olds – traduce limbajul celor pentru care se adreseaza statiunea Mamaia, asa cum am vazut-o in acest week end.

Atita timp cit omul se afla la nivelul intelectului unui soarece, si alege placerea inaintea oricarui alt lucru care l-ar putea ajuta sa progreseze, va muri de “foame”.

Vestea buna din perspectiva mea este ca acest gen de om – care alege placerea, inaintea oricarui alt beneficiu – nu se va schimba. Il ajuta mediul in care creste astazi, in care ego-ul se dezvolta tot mai mult, sa ramina asa si sa apese pe pedala placerii uitind sa se mai incarce si din altele, sa se mai hraneasca. Iar asta inseamna ca o sa dispara ca specie, in cele din urma.

Deci, sa nu ne straduim sa-i schimbam, e doar o chestiune de timp pina cind piere pe limba lui.

Oricit ar fi de mare sobolanul.

cover foto : shutterstock

 

1620
shutterstock_lavandaserendipity – again

serendipity – again

serendipity – intimplarile cu un timing perfect si pe alocuri magic  sunt parte din lumea mea.

cea mai recenta intimplare:)

ma trezesc dimineata pe la 5 dintr-un vis care stiam ca vine din concentrarea pe o tema in ziua de ieri. mai ales ca eu visez f rar pt ca dorm f putin.

nu mai pot adormi, asa ca iau Scientific American sa citesc in liniste si primul lucru pe care-l descopar este despre “answers while you sleep” si despre un matematician faimos, Don Newman, care a rezolvat o problema foarte complicata avind solutia in somn. Zimbesc cu gindul la cite probleme de matematica am rezolvat in somn cind eram la scoala, spre disperarea surorii mele care se enerva ca ma trezeam la ore mici ale diminetii, aprindeam lumina si transcriam solutii ale problemelor cu care ma confruntam in intrecerea mea cu proful de mate.

***

the act of dreaming is simply thinking about our usual concerns in a different state of consciousness.

dreams can be especially helpful for problems that require creativity or visualization to solve

by thinking about specific dilemmas before bed, we can increase our chances that we will dream a solution.

(astea sunt fast facts din textul cu visele)

***

cind am inchis revista s-a indoit o pagina asa ca am redeschis-o ca sa o asez frumos.

in coltul din stinga sus scria “Cognitive disinhibition, higher intelligence and greater working memory may constitute the basis for serendipity.”

 

 

1290
shutterstock_creativitateso you want to be a genius

so you want to be a genius

* Artistically gifted children may see the world differently than other youngsters do. They are able to discover advanced compositional techniques many years before their peers.

* These precocious children tend to be selfmotivated and deeply interested in horning their skills.

*These early signs and others are helping researchers to predict witch children are likely to pursue art as adult.

***

When it comes to cultivating genius, talent matters, but motivation may matter more.

Psychologist have identified three critical elements that support motivation, all of which you can tweak to your benefit.

autonomy – whether you pursue an activity for its own sake or because external forces compel you, psychologist argue that you gain motivation when you feel in charge. In evaluations of students, athletes and employees, the researchers have found that perception of autonomy predicts the energy with which individuals pursue a goal.

value – motivation also blossoms when you stay true to your beliefs and values. Assigning value to an activity can restore one’s sense of autonomy, a finding of great interest to educators.

competence – as you denote more to n activity, you notice your skills improve, and you gain a sense of competence. (…) Carol S Dweck,  a psychologist at Stanford University, has shown that competence comes from recognizing the basis of accomplishment. In numerous studies, she has found that those who credit innate talents rather than hard work give up more easily when facing a nvel challenge because they assume it exceeds their ability. Believing that effort fosters excellence can inspire you to keep learning.

 

dintr-un numar genial Scientific American Mind – The mad science of creativity.

de citit pentru toti cei care cred ca inspiratia vine din cer, iar geniile nu mai trebuie sa faca nimic pentru ca oricum sunt destepti. de citit pentru parintii care nu inteleg cum sa le vorbeasca copiilor care au o lume interioara mai puternica decit cea pe care o exprima prin cuvinte.

de citit in general. e la chioscuri. pe net nu gasiti articolele din print.

foto via shutterstock

1687
mind_scientific americanstiinta pacatelor – care e explicatia psihologica a pacatelor capitale

stiinta pacatelor – care e explicatia psihologica a pacatelor capitale

in fiecare dintre cele 7 pacate capitale, asa cum le clasifica biserica, exista astazi gratie psihologiei explicatii stiintifice.

de ce invidiem, de ce suntem lacomi, de ce preacurvim, de ce ne ghideaza mindria, vanitatea.

cel mai recent numar din Scientific American intitulat Science of Sin ia pas cu pas fiecare dintre cele 7 pacate si le desface despicind mintile multora dintre noi. si sufletele.

revista vine si la noi, via Imedio, asa ca va recomand sa o cumparati, este o editie de colectie.

despre invidie:

  • Feelings of inferiority and desire can spur us to bring down our competitors—or to better ourselves.
  • Our ability to successfully control envy impulses is hampered by outside factors such as stress, exhaustion and inebriation.
  • Transforming malicious envy into its more productive cousin, benign envy, may be a way to harness the emotion’s power to motivate.

despre mindrie

  • Pride is a pleasurable emotion that arises when people feel good about themselves; it can bring out both the best and worst in human nature.
  • It appears to manifest as one of two types: hubristic pride and authentic pride.
  • Both types appear to facilitate the attainment of power and high status. Hubristic pride can harm mental health and damage friendships, however, whereas authentic pride can motivate achievement and concern for others.

despre lacomie

  • Eating for pleasure, rather than out of hunger, can prime our brain to want that hedonistic experience more and more.
  • Humans who tend to overeat may develop the same patterns of neural activity in reward areas as drug addicts do; data suggest that eating high-sugar or high-fat diets can lead to cycles of craving and withdrawal.
  • Although the concept of food addiction is controversial, lessons from recent research can put us on a fitter path. Regulating the amount of food choice we give ourselves, for example, and avoiding situations where we are conditioned to eat can help us consume less and feel better.
despre tentatia/dorinta sexuala
  • Brain imaging is revealing the distinct but interlocking patterns of neural activation associated with lust and love.
  • Lust is most likely grounded in the concrete sensations of the given moment. Love is a more abstract gloss on our experiences with another person.
  • Imaging is also helping to decipher the disorders of lust, including anorgasmia. Dozens of discrete regions across the brain fire at the point of orgasm—suggesting many different ways to develop anorgasmia.

 

daca sunteti mai degraba cititori online decit print, puteti sa va faceti abonament aici.

1655
Cameron-BayDemnitatea unui star porno

Demnitatea unui star porno

e un articol in Scientific American despre un star porno care a fost diagnosticat cu HIV scris cu o perspectiva inedita, mai ales ca vine intr-o perioada cu mult scandal pe aceasta tema in America. vedeta porno in cauza – Cameron Bay (in foto) – a creat un asemenea haos cu diagnosticul incit industria de profil din California e “on hold” in acest moment. nimeni nu mai lucreaza, toata lumea isi asteapta diagnosticul.

articolul din Scientific American e scris de Tim Lahey care e nu doar un reputat medic, ci si un profesor foarte apreciat. Lahey povesteste despre inceputurile sale in medicina cind a intilnit un alt star porno diagnosticat cu HIV in spitalul in care lucra. si descrie prietenia speciala care s-a creat intre ei prin felul in care Jose (cum il numeste pe starul porno, desi spune ca nu e numele lui real) a ales sa-si traiasca ultimele zile de viata.

e in povestea asta atit de multa umanitate si e o forma atit de frumoasa de a arata o alta fata a lucrurilor, incit mi se pare o lectie de jurnalism. nicaieri in articolul lui Lahey nu exista o acuza la adresa lui Jose sau a vedetei porno care a fost acum diagnosticata; pur si simplu, el a ales sa se uite la fata umana a lucrurilor si sa vorbeasca cu demnitate despre staruri porno.

When breathing became difficult, Jose cut back to part time work. He didn’t want to quit entirely; he said he liked helping patients get oriented to the hospital, especially the ones who were there for the first time. He knew it could be a scary place. Throughout, Jose was resolute and cheerful. He enjoyed board games with his nieces. He traveled. He slept. And he waited.

When Jose went on hospice I had been a physician for ten years. I had seen many people die. But I had never seen someone face death so unflinchingly, so calmly. Jose was afraid, absolutely. But Jose was also courageous and determined to hold his head high to the end.

intregul text e aici.

mi-ar placea sa avem si noi relaxarea, bunul simt si intelepciunea sa vorbim/ scriem astfel in mijlocul scandalurilor – pe orice tema ar fi ele.

2077
tilda2sunt androginii mai creativi decit restul?

sunt androginii mai creativi decit restul?

asta e o veste care o sa-i fericeasca pe prietenii mei care “joaca in echipa cealalta”, cum imi place mie sa zic. adica pe prietenii mei gay.

scientific american publica un articol in care arata ca androginitatea psihologica – nu cea in look promovata in moda sau in muzica – e un semn al creativitatii.

The famous creativity researcher Ellis Paul Torrance published a paper in 1963 showing that creative boys possess more feminine characteristics than their peers, and creative girls are perceived as more masculine than other girls. Torrance said “creativity, by its very nature, requires both sensitivity and independence.”

Helson (1967) found that the more creative the female mathematician, the more she displayed a combination of the following traits: “individualism, originality, concentration, artistry, complexity, courage, emotion, fascination, and self-orientation.” Clearly a mix of both traditionally “masculine” and traditionally “feminine” traits.

(…)

More recently, Jonsson and Carlsson (2001) found that participants high in both feminity and masculinity (androgynous) and low on both scales (undifferentiated) scored higher on a measure of creativity than stereotypically female and stereotypically male participants. Interestingly, and similar to the Harrington and Anderson study, they found that men alone accounted for this interaction. In other words, increased masculinity in creative women was weaker than increased femininity in men.

e foarte interesant articolul si cind nu faci parte din echipa asta, pentru ca te ajuta sa se mai faca putina curatenie printre prejudecati. il puteti gasi aici

***
Virginia Woolf despre cum ar trebui sa fie un scriitor:)

“woman-manly or man-womanly… Some collaboration has to take place in the mind between the woman and the man before the art of creation can be accomplished. Some marriage of opposites has to be consummated.”

1775
happy old peopleimbatrinirea aduce fericirea

imbatrinirea aduce fericirea

e o stire minunata in Scientific American despre cum cercetatorii au descoperit ca odata ce inaintam in virsta suntem mai fericiti.

n-are legatura nici cu operatiile estetice, nici cu cremele anti ageing, nici cu banii pe care-i cistigam…

are legatura cu ritmul interior, cu faptul ca ni se mai limpezeste mintea.

cercetariile au aratat ca indiferent de variabile precum sanatatea, bogatia, locul in care te-ai nascut, sex sau educatie, o persoana comparata cu sine este mai fericita, multumita pe parcurs ce imbatrineste.

deci gata, am rezolvat-o si pe asta. nu ne mai pare rau ca imbatrinim.

 

1533

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!