Cu Razvan Ciobanu m-am intilnit o singura data inainte de a agrea acest interviu, la festivalul de film de la Cannes, acum 2 ani, unde am vazut amindoi filmul lui Almodovar.
Tabu n-a avut niciodata o colaborare cu el, desi a platit publicitate in alte publicatii.
Si cu toate astea noua ne-a acordat interviul in care vorbeste pe bune despre problemele prin care trece.
As putea zice, fara modestie, ca mie mi-a acordat acest interviu. Asta pentru ca, inainte de a accepta s-a consultat cu o prietena, jurnalista, care i-a spus “daca e sa treaca cineva dincolo de ce se intimpla si sa faca un interviu serios, bazavan e aceea”. A fost cel mai frumos compliment pe care l-am primit in ultima vreme.
*
Miza pentru mine cu acest interviu a fost “cum vorbim despre sex pe bani, droguri, pierderi masive de bani fara sa fim tabloid, fara sa acuzam, fara sa privim de sus si fara sa judecam pe cineva, dar in acelasi timp oferind cititorilor nostri o imagine (cit puteam noi de) completa asupra evenimentelor”
Solutia a venit de la proverb japonez: “exista adevarul meu, adevarul tau si Adevarul.”: am pus fata in fata “adevarurile spuse de presa in ultimii doi ani” cu adevarul lui Razvan Ciobanu (povestea relatata de el)
Asta a implicat o vizita la biblioteca din partea colegilor mei Cristi Hertza si Alex Dascalu ca sa fotografieze ziarele din anii trecuti pentru a realiza in revista un colaj de fotografii, dar si un research amplu facut de Andreea Vasile si Ina Taranu Hofnar.
n-a fost de la inceput ideea de cover story. In prima faza a fost dorinta de un interviu de interior, numai ca lucrurile au evoluat pe parcurs.
Stiam ca, tehnic, nu era eficient sa realizez un story cu “comentarii”, pentru ca informatia trebuia sa ramina in forma ei bruta ca sa nu existe ideea ca am taiat si speculat in context. Asa ca solutia era “interviu publicat sub forma intrebare raspuns”.
Razvan a fost de acord sa si filmam interviul si, din acel moment, miza a fost si mai mare.
I-am solicitat 2 intilniri. Un preinterviu in care sa-mi spuna povestea cap coada ca sa-mi pot face o structura pentru interviul care urma sa fie inregistrat.
Dupa ce am aflat povestea, am vrut coperta. E o poveste de film: despre marire si decadere, despre o singuratate incredibil de trista, despre orgolii. Sigur ca are si sex si droguri si alcool, dar asta e doar virful icebergului.
Am publicat interviul asa cum a curs el dar, daca n-ar fi fost si o versiune filmata, as fi reasezat ordinea intrebarilor pentru ca unele sunt un fel de tampon pina am trecut la un alt capitol greu. (Daca as fi insiruit intrebari despre toate acuzatiile legate de viata lui ar fi fost un fel de inchizitoriu)
Sper ca mi-am respectat miza si ca tot ceea ce veti citi in revista nu vi se va parea tabloid.
Despre cum a fost cu coperta e alta poveste pe care am sa o spun…curind☺
De luni pe tabu.ro/video veti putea vedea in serial principalele momente din interviu.
Bravo, Cristina! Acum nu-mi vin in cap decat cuvintele astea tampitele, care nici macar nu-mi apartin (dar care – culmea – exprima cel mai bine ce vreau sa spun :D): Cristina, scrii foarte, foarte, foarte… misto, misto, misto! La cat mai multe articole faine!
Nu m-a interesat niciodată persoana lui Răzvan Ciobanu, dar abia aștept să citesc interviul, pentru că ai darul de a face poftă de lectură – de fapt, de a lectura ceea ce a si scris tu – celor care trec pe aici, pe Facebook sau chiar și pe Twitter.
Pe mine m-ai convins! 🙂
interviul mi s-a parut unul dintre cele mai bine gandite/scrise din ultima vreme. cu siguranta ti-ai atins miza.
mi-a placut ca l-ai facut sa se simta comfortabil si sa inteleaga faptul ca intereseaza adevarul lui si ca nu i se cer explicatii pt niste acuzatii care circula prin presa/industrie.
si mi-a mai placut foarte mult ca i-ai lasat forma asta de intrebare/raspuns pt ca fiecare sa traga concluzia lui, mi-a placut ca nu ai emis judecati. mai rar apar in presa romaneasca materiale atat de profi. deci felicitari! 🙂
De acord cu Denisa, nu m-a interesat niciodata povestea lui, dar acum sunt foarte curioasa.
se numeste interogatoriu
[…] Interviul cu Răzvan Ciobanu- pentru că îl lasă să-şi spună “adevărul lui” (citiţi despre bucătăria textului tot la Cristina Bazavan) […]
foarte bun si inteligent interviul dar pozele nu arata bine deloc. par artificiale 100% nu emana nici un pic de umanitate. au fost photoshopate in exces iar rezultatul este cartoonish
atlas, asta a fost brief-ul “fa-le de plastic, du-le in zona manechin de plastic”, ca sa sugeram artificialul din moda:)
pe cit ca va fi cenzurat comentariul ?
http://cache.gawkerassets.com/assets/images/1/2006/02/340x_VF-hollywood06.jpg
Păstrând proporţiile l-aş compara pe Răzvan Ciobanu cu Boy George, de altfel un om admirabil. Apreciez la Răzvan sinceritatea …fie ea chiar şi programată. Frumos. felicitări!
[…] Razvan Ciobanu […]