Astazi am trait o intimplare parca scoasa dintr-un film. (Anca Romanescu – care crede ca eu atrag cumva aceste povesti – va fi fericita sa afle ce mi s-a intimplat)

Mi-am cumparat din bazarul de linga Peles o carte despre Sinaia, scrisa de un localnic. Pe aleea catre terasa care mi-e loc de relaxare si punct terminus pentru orice deplasare, am deschis-o la nimereala: sectiunea Sporturi si amuzament.

Timplarul care a confectionat primele schiuri (din fag fiert) dupa modelul unor schiuri de la Palat, fiind si el printre primii schiori, a fost Toma Calista, care stia si o istorioara a acestora: “ Cind au venit primele doua perechi de schiuri din strainatate pentru principii Carol si Nicolae, la vama, nestiind nimeni ce sunt aceste obiecte, le-au vamuit ca pe Instrumente Muzicale.”

Cind am ajuns la terasa am continuat sa citesc amuzata despre vremurile de dinainte de razboi din Sinaia, povesti minunate. Dupa o vreme, un pusti mic al carui mers arata ca e inca in descoperirea echilibrului biped s-a indreptat catre scaunul meu plin de zimbet.
– Cum te cheama?, l-am intrebat eu.
Mi-a zimbit, s-a rusinat si s-a ascuns dupa scaun. Bunicul care a aparut din spatele lui a raspuns:
– Ioan, are 1 an si 5 luni.
M-am mai jucat un pic cu Ioan, iar bunicul m-a intrebat:
– Ce cititi?
– O carte despre Sinaia, am luat-o de jos, de la intrarea pe alee…
Am intors paginile ca sa-i arat politicoasa coperta.
– A, e cartea scrisa de Gicu Nistorescu, am fost vecini.
Mi-a spus ca autorul a murit, apoi mi-a povestit ca dinsul – bunicul lui Ioan – vine aici din mai in fiecare an pina in septembrie, ca sa stea la racoare, ca e nascut in Sinaia.

Si dupa ce a mai alergat un pic dupa Ioan care plecase sa se imprieteneasca si cu domnii de la alte mese, a revenit linga mine si mi-a spus:
– Stiti Ioan e stranepotul unui mare campion de ski despre care scrie si in cartea asta. Constantin Ciocoiu, o sa-l gasiti in carte.
– Tocmai am citit despre Toma Calista si primele schiuri, i-am raspuns eu surprinsa.
– Da, el i-a facut schiuri si tatalui meu.

Ce probabilitate exista sa citesc o poveste despre Sinaia anilor 1920-30 si sa ma intilnesc imediat cu cineva care e ruda cu un personaj din poveste?! Si cu cita gratie si discretie Ciocoiu jr mi-a povestit despre tatal sau “Ioan e stranepotul unui mare campion”.

L-am cautat pe tatal dlui Ciocoiu in carte: a fost campionul Romaniei inca de la 16 ani, a cistigat 4 campionate nationale si a fost vice campion mondial.

N-am facut nimic special pentru a primi in dar aceasta poveste. A venit ea catre mine, dar mi-a umplut sufletul de bucurie.