oameni care lasa urmeoameni care lasa urme

Oamenii care lasa urme in sufletul tau

Sunt oameni care, pur si simplu, de la prima intilnire lasa urme in sufletul si-n mintea ta. Zic ceva care pare ca aprinde o lumina in labirintul din mintea ta, fac ceva care – indirect – e o validare pentru ceva ce ai facut si tu, sau un imbold ca poti face, ca nimic nu e imposibil.

Spun mereu ca nu cred ca un om se poate schimba pentru ca ii cere cineva, ci doar pentru ca vrea el, insa sunt oameni care, fara sa vrea, te ajuta sa te schimbi sa devii mai bun. Oameni care nu-si propun asta dar intilnirea cu ei, fie si pasagera, lasa urme in sufletul tau si te schimba fundamental.

Anul trecut am intilnit citiva dintre acesti oameni magici.

Mihai Pohontu – era la vremea cind l-am intilnit la o cina, Vicepresedintele Disney Company si ajunsese in pozitia asta dupa un parcurs spectaculos in antreprenoriat. Plecase din Romania in America imediat dupa liceu, parintii vinzindu-si apartamentul ca sa aiba bani de primul an de studii. Zilele astea Mihai Pohontu a fost numit vicepresedinte Samsung (a scris Victor Kapra aici detalii). El a fost pentru mine lectia neadaptarii sistemului nostru de invatamint la inteligenta speciala a unor copii. In Ro, Mihai nu era recunoscut ca o minte brilianta ceea ce se dovedeste de multi multi ani ca este. A fost lectia despre “nu nota e importanta la scoala, ci felul in care copilul rezolva problema pe care o are” si m-a ajutat sa invat sa evaluez altfel performantele oamenilor din jurul meu, sau performantele mele. (am facut un interviu cu Mihai pe care-l gasiti aici, unde ii descoperiti povestea demna de un film)

Tot anul trecut am intilnit-o pe Andreea Badala – designerul care e cunoscut pentru ca a imbracat-o pe Madonna sau pe Beyonce – dar care pentru mine a fost o lectie despre discretie si bun simt, puse la un loc cu fermitatea de a-ti urma cu credinta visul. Andreea apare rar in public, munceste imens pentru fiecare detaliu al business-ului ei , acum international, si invata in fiecare zi cite ceva nou din domenii care sunt conexe cu meseria ei pentru a se dezvolta coerent si armonios ca business. Pentru mine ea a fost lectia discretiei si elegantei si imi aduc aminte ca dupa intilnirea noastra ma gindeam ca daca discretia s-ar invata la scoala, precum se invata alfabetul, oamenii ar trai mai frumos. Aici interviul rezultat din intilnirea cu ea.

*

Dar povestea care m-a marcat cel mai mult anul trecut si care m-a facut sa-mi schimb felul de viata, sa fac curatenie pe cit posibil si in ce maninc si in ce traiesc si cu cine ma insotesc pe drum, e a unui domn pe care l-am intilnit in tren catre Cluj.

Olch Lemnij se numeste domnul care mi-a schimbat mult din perceptiile de viata si care m-a motivat sa fac lucrurile mai bine. Are 80 de ani si o poveste incredibila de viata; in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in bombardamentul de la Dresda a fost aruncat intr-o gropa comuna pentru ca soldatii care faceau curatenie au crezut ca e mort. Si-a revenit dupa 3 zile, a fost la un pas sa-si piarda picioarele (circulatia periferica fusese afectata de greutatatea cadravrelor sub care statuse), dar peste citiva ani a ajuns in echipa nationala de gimnastica a Romaniei.

Cind l-am intilnit, invata in tren limba engleza folosindu-se de un dictionar rus. Ii era mai usor sa inteleaga asa limba si, la intrebarea de ce mai invata la 80 de ani o limba straina, a marturisit ca vrea sa-si tina creierul antrenat.

Olch isi gateste, face dulceata, se plimba cu bicicleta zilnic, merge la conferinte, scrie mailuri catre fiica sa, cercetator la Philips in Olanda.

Pentru mine cele citeva ore de discutie cu Olch Lemnij pe drumul catre Cluj au fost dincolo de orice etichetare a unei lectii de viata, dincolo de orice speech motivational, dincolo de orice training despre cum sa te motivezi sa faci lucrurile mai bine sau sa intelegi ca viata e asa cum ti-o faci tu, nu cum astepti sa vina de la altii.

Nu l-am mai intilnit de atunci, dar cred ca rolul lui in viata mea a fost atit de mare incit ii multumesc in fiecare zi, in exercitiile mele de fiecare dimineata care implica meditatie, curatarea mintii, coborirea ritmului interior.

Povestea lui, pe larg, aici

*

am scris acest post despre lectiile pe care le-am primit de la oameni frumosi si cum m-au influentat ei sa incerc sa fiu mai buna si sa fac lucrurile mai frumos, la rugamintea BRD.

stiti spotul lor cu Marius Manole despre oamenii care si-au urmat visurile, desi li s-a spus ca sunt nepotriviti cu ceea ce isi doreau si care au ajuns astazi sa inspire multi oameni. “pentru ca nu e despre ce spun unii, e despre cita pasiune pui in ceea ce crezi”

si eu as mai adauga e despre cit de atent esti la ce e in jur, fara sa pui etichete rapid, cu superioritate, dar si sa-ti traiesti victoriile impartindu-le cu altii cu bun simt, nu cu fanfaronada.

Marius spune in spotul BRD ca lui i s-a spus ca e prea timid. Iata aici un reportaj despre un moment cind l-am rugat sa-si invinga timiditatea si sa mearga sa intilneasca citiva copii care semanau cu personajul lui din Oscar si Tanti Roz.

One Comment Published

5 years ago / Reply

Cristina, nu te cunosc personal, dar tare mi-ar placea. Te citesc des, aproape ca devine un tabiet. Iar unele postari ma impresioneaza mai mult decat as fi crezut. Ca cel de astazi…Niciodata nu e prea tarziu sa invatam, niciodata nu stim destul, niciodata nu trebuie sa ne oprim. Oamenii speciali pe care-i intalnim valoreaza cat 100 de lectii.
Multumiri ca share-uiesti cu noi din povestile tale si un pic din sufletul tau!

Leave a Comment


2 + = seven

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!