Textul acesta are la sfarsit o rugaminte speciala. Nu l-as fi scris daca nu ma apucau nervii aseara ca nu am gasit scris bine un numar de cont, si imi doresc sa-l scriu eu aici ca sa fac viata mai usoara celor care vor sa faca o fapta buna.

Mai intai o poveste.

Am cunostinte care m-au intrebat mirate: dar ce treaba ai tu cu Maticiuc?, dat fiind faptul ca imi comenteaza pe contul de Instagram, ma mai si dojeneste acolo, si mi-a recomandat contul publicului lui.

Il stiu pe Codin Maticiuc de 5-6 ani.

Pe vremea cand despre el se stia doar ca batea cluburile (pentru ca mai facea multe alte lucruri importante, dar neinteresante pt presa), eu eram tocilara care se ocupa managementul de reviste sau invatam/predam tehnici creative de scriere. Nu ne-am intalnit deci la tineretea fiecaruia.

Ne-am intalnit gratie unui film al unui prieten, Emanuel Parvu. Codin juca in film (cred ca a si ajutat financiar si cu solutii la chestiuni de productie), iar eu promisesem ca ma duc pe set macar la ultima zi de filmare.

Se filma intr-un sat departe de Bucuresti, in noroaie, ceva deosebit pentru comoditatea mea. ( E vorba e filmul “Meda sau Partea nu prea fericita a lucrurilor” care a castigat premiul pentru cel mai bun regizor – dl Parvu, si pentru cel mai bun actor – Serban Pavlu, la festivalul de film de la Sarajevo in 2017).

Miruna Berescu, care era producatorul filmului, l-a rugat pe Codin sa ma aduca si pe mine cu masina cand vine la filmare, ca sa vin frumos, intr-o masina eleganta (cred ca se gandea ca fac mai lent trecerea din Bucuresti la noroaiele din padure) 🙂

Pe drum pana acolo, cam o ora, am vorbit foarte multe lucruri si asa ne-am imprietenit.

Nu ne vizitam, nu ne intalnim la activitati sociale pentru ca eu ies foarte rar si nu la evenimentele la care merge el; vorbim rar, cel mai adesea despre filme sau despre cate o piesa noua de teatru, dar avem – din cand in cand –  dispute la telefon pe teme de media marketing demne de un podcast. El vede mereu lucrurile dintr-o perspectiva pragmatica si foarte comerciala, eu ii dau cu etica, cu valorile, cu ce transmitem ca educatie publicului…

Acum vreo luna m-a sunat Codin si mi-a spus ca trebuie sa pun mai multe postari pe Instagram. Cum eu nu cred in a-ti expune viata ca sa ne bagam in seama cu oamenii si nu mi-as pierde timpul sa ma fotografiez impaiata, m-am aparat imediat ca nu postez nimic.

A perseverat si mi-a spus sa pun aceleasi postari de pe facebook si, citez, “daca nu le pui tu, le pun eu la mine, sa afle lumea genul de stiri culturale pe care le promovezi”.

Prin urmare postez ceva mai des si pe Instagram si pe instastory pt ca altfel primesc mesaje de dojana.

*

In anii astia de cand ne-am imprietenit, Codin a ajuns in lista mea scurta de “ajutoare”.

De fiecare data cand apare cate un caz social unde e nevoie de o interventie rapida si eficienta – gen dotat colt de relaxare pentru copii autisti care merg la film intr-un program special, sau party cu super eroi la sectia oncologie de la Marie Curie – imi tag-uiesc toti prietenii “stresandu-i” sa contribuie la interventie, iar Codin e acolo alaturi de multi oameni din lumea filmului, de alti prieteni ai mei.

Nici unul nu intreaba decat cat mai e nevoie financiar si care-i contul, si cel mai adesea rezolvam situatia rapid.

Acum scriu aici pentru o alta interventie. Payback time.

Codin renoveaza un etaj de la Fundeni, etajul 7, unde e sectia oncologie copii, unde el in urma cu cativa ani a facut o interventie lunga pentru o fetita care i-a ramas aproape de suflet si care acum e ingeras. La Fundeni, in noul lui proiect, face saloane cu bai individuale, reaseaza spatiul pentru medici si asistente ca sa le fie tuturor mai bine si mai eficient.

A strans o parte din bani, e deja santier in Fundeni la etajul 7, dar mai e nevoie de bani si putem ajuta fiecare dintre noi.

Acesta e contul pentru donatii, Fundatia Metropolis  RO05CECEB00030RON0675601

Ca de obicei, n-am scris si nu am promovat pana nu am donat. Asa am si descoperit ca pentru cei cu probleme de vedere ca mine, in fotografia pe care o folosesc ei ca promovare cu conturile e greu de deosebit zero de litera O.

Am scris eu contul aici, pentru copy paste daca vreti sa donati RO05CECEB00030RON0675601.

 

Prin Fundata Metropolis, creata de parintii lui Codin, cateva sute de copii, care se aflau in grija Directiei protectiei copilului pentru ca aveau situatii familiale complicate, au avut o casa frumoasa, o familie, cineva care sa-i verifice la lectii si sa le puna reguli prin care sa invete disciplina, respectul, politetea… E un proiect pe care-l au de foarte multi ani si care a scos la “liman” multi copii necajiti, care au acum locuri de munca, casa (in complexul familiei), unii chiar urmeaza facultatea.

Deci, sa facem o donatie pentru a ajuta la reconstructia etajului 7 de la Fundeni,

Fundatia Metropolis RO05CECEB00030RON0675601

Orice suma conteaza. Va multumesc frumos.

P.S. si sa ma urmariti pe Instagram (aici contul meu) sa nu ma mai certe domn Maticiuc ca nu am activitate.