Marian_Salzman_portrait1Marian_Salzman_portrait1

Marian Salzman. Previziuni despre viata in 2021. Scoli private de apartament, colonii de case pe grupuri de interese, alimentare comunitare…

 La sfarsitul anului am avut privilegiul de a fi invitata la o conferinta online sustinuta de Marian Salzman, Senior Vice President of Global Communications Philip Morris International (PMI), un renumit trendspotter si anticipator al tendintelor viitorului (in baza unor studii sociologice si a observarii reactiilor in comunitati.)

Marian Salzman traieste la New York dar, inainte de pandemie, sustinea conferinte peste tot in lume. Foarte multe dintre analizele ei din anii precedenti s-au dovedit realitati pe care s-au construit business-uri si s-au recladit vieti si companii.

In decembrie, dupa ce am ascultat-o, m-am recunoscut in foarte multe dintre observatiile ei, precum mi-am recunoscut si prietenii. Viitorul pe care-l prevede ea nu e nici cel mai bun, nici cel mai rau din ce ne putem imagina (uneori are aspect de film SF), dar e o adaptare pe care ar trebui sa o facem la directia in care merge lumea zguduita de o pandemie globala.

Marian Salzman isi imparte previziunile in 11 directii pentru 2021 si va rog sa le cititi daca aveti copii si va preocupa care ar fi directia pentru scoala lor (personal cred ca meseriile viitorului sunt dintre cele care au fost esentiale acum: in sanatate si educatie), daca vreti sa va cumparati o casa (da, casele viitorului sau constructiile imobiliare ale vitorului vor avea bunkere sau vor fi grupate pe grupuri de prieteni cu interese comune, mici colonii in afara oraselor). Sau daca aveti un business in dezvoltare.

Nu trebuie sa fim speriati de viitor, dar ne putem ajuta de analizele celor care pot anticipa in baza unor studii sociologie unde va merge lumea, ca sa avem un drum mai lin.

Marian_Salzman_trends 2021

1.    FOCALIZAȚI (ȘI DISTANȚAȚI)

 

COVID-19 și numeroasele momente de izolare aferente au oprit în loc multe locuri aglomerate ale lumii. Acest lucru ne-a oferit ocazia de a încetini, de a reflecta, de a evalua cât de mulțumiți suntem de prezent și de a regândi posibilitățile viitoare, determinându-ne să ne uităm mai îndeaproape la aspectele esențiale ale vieților noastre și să ne îndepărtăm în același timp pentru a capta o imagine de ansamblu.

Ne concentrăm atenția asupra oamenilor…

Una dintre cele mai notabile schimbări generate în timpul pandemiei constă în faptul că acum „vedem” alți oameni cum nu o făceam înainte. Aceia dintre noi care au avut luxul de a rămâne adăpostiți în casă primăvara trecută am devenit subit conștienți de lucrătorii esențiali care ne permiteau acest privilegiu. Casierii din magazine și curierii. Lucrătorii din depozite și poștașii. Primii respondenți și personalul medical.

… și ne focalizăm pe un loc anume

Ne focalizăm pentru a ne reconecta cu oamenii și afacerile din jurul nostru. Ne focalizăm pentru a examina modul în care putem schimba direcția și putem duce vieți mai împlinite. Ne focalizăm pentru a crea locuințe care să fie cât mai utile tuturor celor ce o ocupă și cât mai funcționale. Este un stil de viață extrem de local.

Ne putem aștepta la mai multe demersuri comunitare pe măsură ce oamenii și companiile își adună forțele pentru a se ajuta reciproc în această criză financiară.

Cooperativele alimentare din comunitate se răspândesc, oferind un sprijin consumatorilor interesați de ce întâmplă local și producătorilor ale căror afaceri en gros au suferit în timpul carantinei.

In 2020, părinții inventivi (și cu resurse) din SUA creează capsulele de învățare, prin care angajează un cadru didactic care să predea unui grup mic de copii ca alternativă la școala la distanță. Cred că acesta este doar începutul unei noi abordări a educației în care părinții care au mijloacele în acest sens vor respinge educația tradițională în favoarea unor strategii mai personalizate. Vom vedea mai multe companii care oferă pachete modulare, oferind experiențe de învățare atât virtuale cât și pentru acasă.

 

2.    DISTORSIONÂND TIMPUL ȘI SPAȚIUL

Ce urmează: deși atracția inerției este puternică, din ce în ce mai mulți oameni și companii se gândesc serios să riposteze împotriva mandatelor învechite despre timp și loc. Există o nevoie urgentă pentru flexibilitate într-o epocă în care epuizarea la serviciu are o legătură clară cu criza de sănătate psihică care se agravează. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care a definit epuizarea drept un fenomen ocupațional, s-a angajat în 2019 sa dezvolte ghiduri bazate pe dovezi despre bunăstarea psihică la locul de muncă.

Deja observăm că din ce în ce mai multe companii trec la munca de la distanță parțial sau complet.

Dintr-o perspectivă mai generală, vom vedea o reevaluare a abordărilor tradiționale ale programelor zilnice și ale vieții, în contextul în care din ce în ce mai mulți oameni aplică lecția flexibilității și agilității care dă rezultate evidente în lumea de afaceri.

3.    O REVENIRE LA “NOI”

Narcisismul deja colora spiritul ultimului secol (…). A fost cineva surprins că selfie-ul a devenit cuvântul anului în Dicționarele Oxford în 2013?

Și, cu toate acestea, în același timp, tehnologiile ne-au îngustat lumile. Ele ne-au permis, de fapt, ne-au încurajat, conform algoritmilor, să creăm medii extrem de personalizate în care să ascultăm (singuri) lista de melodii personalizată și să urmărim (singuri) programe de divertisment transmise pe dispozitivele personale. Nu mai e nevoie să vedem ceva sau pe cineva care nu ne place. Dacă nu facem un efort deliberat să evadăm, rămânem închiși ermetic în bulele noastre mediatice preferate și în camerele cu ecou, existând în lumi create de noi înșine, și locuite de câte o singură persoană,

Această deconectare tehnologică este doar un aspect al acestei probleme. Centrarea pe sine a devenit perspectiva noastă asupra lumii, în care copii sunt încurajați să-și construiască „propriul brand”. Nu ai avut un părinte care să te aducă în lumina reflectorului cu forța? Nu-ți face griji. Internetul este plin de cursuri de branding personal.

Ce urmează: Selfie-urile sunt eclipsate de conversații video cu prietenii și familia. Și în sfera profesională vedem o atenție nouă asupra ideii de a fi împreună prin platforme precum Zoom, Teams și multe altele.

Pe măsură ce restricțiile de distanțare continuă (fie auto-impuse fie de alt tip), suntem brusc disperați să fim împreună, chiar dacă ne adaptăm rapid la viața la distanță. Mulți dintre noi ne revizuim cercurile sociale, ne apropiem de persoane pe care nu le-am văzut de mult timp, în timp ce ne distanțăm de prietenii și cunoștințele cu care suntem obișnuiți să ne vedem tot timpul. Acum, este vorba mai puțin despre proximitate și conveniență și mai mult despre intimitate și conexiune.

4.    REALUL DEVINE IREAL ȘI VICEVERSA 

De ceva vreme, identificăm o noțiune în schimbare a “proprietății imobiliare”.

Chiar dacă noi continuăm să împingem granițele tuturor lucrurilor digitale, vom încerca să ne murdărim din nou mâinile cu pământul autentic, efectiv prin îngrijirea grădinii de legume din spate și la figurat prin aprecierea acelor lucruri pe care le putem atinge: mobilă lucrată manual, haine create manual, mese preparate simplu, de preferat din ingrediente proaspete și neprocesate. Fără spumă. Fără gastronomie moleculară. Simpla preparare a ce am scos din pământ sau apă.

Va exista o îmbinare inteligentă între cele două lumi – real si virtual – pe măsură ce vom realiza cât de mult vom pierde prin renunțarea la proprietatea noastră fizică, prin adoptarea virtualului în totalitate.

De asemenea, vom vedea o reapreciere a realului și o detectare a falsului. Chiar și pe măsură ce vânzările de „carne” vegetală, „lapte” din nuci și „pielea” vegană cresc, oamenii tânjesc la o revenire la real, inclusiv la valorile străvechi precum integritatea și autosuficiența. Într-o eră a deep fake-urilor, suntem atrași de lucrurile profund autentice, chiar și în timp ce continuăm să migrăm viața pe tărâmul virtual.

Mergem spre un punct în care inteligența va depăși celebritatea? Poate că nu, dar să nu fiți surprinși dacă publicul devine mai puțin tolerant de caracterul insipid și mai atras de hrănirea minții, chiar și prin urmărirea celei mai recente ediții a TED Talk.

Marian_Salzman_portrait1

5.    E MOMENTUL DRONELOR (ȘI A DROIZILOR)

A mai fost până acum un alt moment mai bun pentru ca droizii să preia controlul? Cine nu și-ar fi dorit ca în momentul de vârf al carantinei să-și poată trimite robotul R2-D2 personal la magazinul local să ia proviziile pentru săptămâna respectivă? Sau ca o dronă să livreze bunuri esențiale fără contact uman? În întreaga lume, se întrevede o tragedie pe măsură ce angajații magazinelor și alți angajați esențiali cedează în fața virusului, fiind incapabili să se protejeze de transmiterea pe calea aerului a virusului provenit de la clienți și colegi.

În astfel de zile umbrite de COVID-19, oamenii sunt punctele vulnerabile atât ale companiilor, cât și ale vieții.

De ceva vreme, ne apropiem ușor spre automatizarea muncii, însă această pandemie s-ar putea dovedi a fi un element de neoprit care să accelereze acest proces. Amazon a declarat că automatizarea completă a depozitelor sale ar mai dura cel puțin un deceniu, însă Uniqlo, al doilea cel mai mare retailer de haine din lume, cu sediul în Japonia, a înlocuit 90% din forța de muncă în depozitul său reprezentativ din Tokyo cu roboți.

Devine din ce în ce mai puțin științifico-fantastic să ne imaginăm o varietate de activități în care sunt implementați AI și algoritmi la o scară mai largă, activități desfășurate în prezent de oameni, care vor da naștere conceptului denumit de Yuval Noah Harari “clasa inutilă”: oameni care, indiferent cât de importanți sunt pentru cei dragi, sunt considerați inutili de sistemul politic și economic și, prin urmare, nu mai sunt apți de muncă.

Este cert că automatizarea va evolua pe sărite și cu întreruperi înăuntrul caselor noastre. Avem deja în vizorul nostru: un asistent de bucătar robot, o toaletă inteligentă care detectează boli și o bonă AI. Tehnologia care în 2019 era „interesant de avut” va fi considerată esențială în epoca lucrului de acasă.

6.    PREGĂTIȚI DE LUPTĂ ÎN CONTINUARE

Nu vom intra cu toții în modulul de pregătire în caz de apocalipsă, însă ne putem aștepta ca familiile să abordeze mai serios problema aprovizionării și ca afacerile să intervină pentru a îndeplini noile exigențe. Puteți cumpăra deja seturi de alimente pentru supraviețuire în caz de urgență pe termen lung din site-uri precum campingsurvival.com, overstock.com, și Walmart.

Să nu fiți surprinși dacă complexele de apartamente și dezvoltările imobiliare încep să concureze în oferte de depozite / pregătire în caz de urgență și mai puțin în săli de sport elegante și cluburi. 

De asemenea, vom vedea și o extensie a tendinței spre autonomie. Mulți oameni sunt deja interesați să-și crească propriile legume, găini sau alte animale și să facă săpun, lumânări și iaurt. Oamenii își doresc să se simtă mai conectați cu natura și cu pământul. Invidiază ceea ce consideră a fi o existență mai simplă a generațiilor trecute. Caută să controleze puritatea a ceea ce mănâncă și beau producându-și singuri alimentele. Își doresc să se deconecteze de la internet suficient cât să facă ceva „real”.

E posibil sa apara servicii concierge de criza: în momentul în care apare o criză intr-un sistem ca asigurarile la incendii sau de calatorie, vei fi protejat de experți care te vor sfătui și vor organiza livrări regulate acasă de bunuri esențiale. Dar dacă ți-ar promite să furnizeze vizite acasă de la angajați în domeniul medical și echipamente medicale la cerere? Încă un aspect potențial care ar putea diviza îngrijirile medicale și managementul urgențelor între privat și public.

7.    REDEFINIREA LA CEEA CE ESTE ESENȚIAL

În 2020, am observat că piramida de nevoi a lui Maslow este revizuită pe măsură ce oamenii reconsideră ceea ce este esențial. Strict vorbind, elementele esențiale pentru o supraviețuire de bază, alimente, apă, adăpost, rămân aceleași.. Orice altceva, electricitate, o bicicletă, televizor, un telefon mobil, sunt, indiscutabil, un lux. Însă societățile moderne, în special cele de succes, consideră acum că este necesar ca cetățenii lor să aibă mijloace nu doar pentru a upraviețui, ci și pentru a prospera.

Cu această pandemie, noțiunile de supraviețuire și prosperitate capătă o rezonanță suplimentară. Într-un moment în care locurile de muncă și educația se mută online, conexiunea la internet universală, precum și dispozitivele necesare pentru a o accesa, reprezintă un lux sau o necesitate?

În mod tragic, deși recunoaștem existența inegalităților și dorim să le reducem, știm că acestea se vor agrava pe măsură ce efectele pandemiei măresc rata șomajului, așa cum știm că schimbările climatice vor afecta disproporționat pe cei săraci.

Observați apariția unor modele de afaceri cooperative, adoptarea unor elemente de socialism democratic acolo unde acestea nu există acum și a unui suport sporit de împărtășire a resurselor, taxare mai echitabilă și diversitate în afaceri, divertisment, politică și orice alt domeniu. De asemenea, fiți atenți la partea cealaltă a paharului care va lua forma unei rezistențe mai ascuțite la schimbare despre care unii se tem că are loc prea rapid și că merge prea departe.

8.    SALVAȚI DE INTERNET — ȘI CALCULUL COSTURILOR OBICEIURILOR NOASTRE ONLINE

 Pandemia COVID-19 nu a fost simplă pentru nimeni, însă imaginați-vă cât de dificilă ar fi fost în urmă cu 20 sau 40 de ani, nemaivorbind în zilele negre ale pandemiei de gripă din 1918.

Pandemia a fost, cu certitudine, primul test de rezistență global al internetului ca utilitate care ne permite să trăim o viață modernă așa cum o știm.

Și, desigur că există și reversul medaliei: chiar dacă acceptăm din ce în ce mai mult intruziunea ecranelor și serviciilor online în lumea noastră, așa cum am acceptat confortul oferit de mașini, zbor, ATM-uri, mese gata preparate și cuptoarele cu microunde, observăm și o preocupare intensificată privind posibilele costuri.

Mai mult timp petrecut în fața ecranului afectează dezvoltarea creierului unui preșcolar? Stilul de viață digital reduce capacitatea de atenție și pe cea de empatie? Ce se întâmplă când tehnologia s-a dezvoltat atât de mult încât face anumite sarcini mai bine și mai ieftin decât oamenii? (Deja vedem că inteligența artificială ia locul jurnaliștilor și actorilor.)

Pentru unii dintre noi, nu știm cum să gătim pentru că avem Grubhub și Deliveroo. Nu ne-am obosit să dezvoltăm un simț al direcției pentru că avem Uber și GPS. Nu am învățat cum să reparăm hainele sau dispozitivele pentru că este mai simplu să le aruncăm și să le înlocuim rapid de pe Amazon sau Taobao. Am reușit să selectăm și să reducem zonele de responsabilitate și astfel am pierdut rațiunea și ceea ce era considerată o expertiză esențială – de la coaserea unui nasture și elemente de bază de tâmplărie. Pentru a combate această tendință, căutați din ce în ce mai multe cursuri pentru adulți care ne învață aptitudinile pe care părinții responsabili le transmitea odată copiilor lor.

 

9.    CORPORAȚIILE CA AGENȚI AI SCHIMBĂRII

 

Pandemia a intensificat tendința care devenea vizibilă cel puțin de la panica generată de Y2K: trecerea responsabilității și așteptărilor de la guverne și ONG-uri la marile companii. Pentru numeroși critici ai marilor companii (ex. marile companii farmaceutice, alimentare, furnizori de combustibili), acest lucru ar părea contrar logicii sau chiar o erezie. Însă necesită o examinare mai îndeaproape.

În primul rând, oamenii au încredere că companiile vor rezolva problemele. În Barometrul Trustului Edelman 2020, mediul de afaceri se afla pe cea mai înaltă poziție în materie de competență, cu o diferență masivă de 54 de puncte peste guvern ca instituție care este bună în ceea ce face (64% vs. 10%). Până la urmă, o companie care nu rezolvă problemele este pasibilă la fi eliminată sau preluată de o altă companie mai eficientă. Însă cum rămâne cu deservirea intereselor societății în ansamblul ei?

Ce urmează: corporațiile se conturează a fi cea mai bună speranță a noastră de a concepe soluții pentru probleme pe viață și pe moarte precum schimbările climatice, pandemii și crize globale de sănătate. Dintre instituțiile majore care pot duce la îndeplinire lucrurile, companiile au cea mai mare libertate de a iniția demersuri și nu trebuie să mulțumească toanele ciclurilor electorale. Ele au o arie de aplicabilitate mai amplă pentru a demara proiecte la scară largă care să fie în beneficiul propriu și al societăți, așa cum am văzut, de exemplu, în cazul obținerii de Unilever a poziției de top în materie de sustenabilitate și în cazul planului Citizen Verizon pentru evoluție economică, ecologică și socială.

 

10. REGÂNDIREA LOCULUI 

Pentru prima dată de mult timp, anul 2020 a pus sub semnul întrebării supra urbanizarea și migrarea constantă a oamenilor spre locații mai populate. Cererea constant în urcare determină de mulți ani mărirea prețurilor în segmentul imobiliar pentru cumpărare și închiriere și a înghesuit spațiul de locuit în orașele magnet ale lumii, precum Londra, New York, Paris, San Francisco și Toronto. În majoritate, oamenii au fost dispuși să compenseze costurile asociate traiului la oraș datorită beneficiilor în materie de cultură, restaurante, cumpărături, școli de nivel ridicat, oportunități de angajare și multe altele. Trebuie să recunoaștem că orașele sunt locul unde se naște creativitatea, unde există întotdeauna ceva interesant de făcut și unde se întâlnesc oameni interesanți.

Puși în situația de a trăi în izolare în viitorul apropiat, anumiți locuitori de orașe au început să caute opțiuni în afara lor. De ce să lucrez de acasă într-un apartament înghesuit când mă pot reloca undeva cu mai mul spațiu verde, de haine sau de alt tip?

Ce urmează: mutarea locuinței pentru o viață mai bună este mai simplu de visat decât de realizat, în special pentru cei care nu se pot baza pe munca la distanță pe termen lung.  Ne așteptăm ca orașele mici și agenții lor imobiliari și de PR să-și intensifice eforturile pentru a le îndeplini visele și a atrage locuitorii de la orașe mai mobili.

Natura orașelor va evolua cel mai probabil departe de mediul de afaceri și finanțe și se va apropia de o utilizare multiplă. Imaginați-vă mai multe centre pentru companii, creativitate și artă. Vom vedea o creștere a vânzărilor de case mici, inclusiv mobile, în locații îndepărtate pentru a fi utilizate în caz de crize viitoare. Și să nu fiți surprinși dacă oameni cu aceeași mentalitate creează colonii de case mici cu beneficii comune precum internet de mare viteză, capsule școlare și facilități recreaționale.

 

 

11. TIMPUL SĂ NE ÎMPĂCĂM CU INCERTITUDINEA

 

În mijlocul crizei COVID-10 (sau este începutul? Sau finalul?) este simplu să uităm incertitudinile care au stresat omenirea anul trecut. Roboții și AI vor elimina categorii întregi de slujbe, lăsând milioane de oameni de-a dreptul inutili? Voi avea suficienți bani pentru a plăti următoarea factură neașteptată, să nu mai zic pentru a mă descurca până la sfârșitul vieții?

Poate că viața de acum nu este cu mult mai incertă decât era.

 

Probabil că ceea ce este diferit astăzi este faptul că trebuie să facem față pericolelor potențiale ca persoane și familii și nu comunități. Poate că sentimentul nostru acut de incertitudine are de-a face și cu falsul simț de control pe care mulți dintre noi l-am simțit de mai multe decenii. În părțile mai bogate ale lumii, mulți au fost amăgiți într-o stare de mulțumire de sine de toate mecanismele care funcționează așa cum sunt menite să funcționeze. Unde există așteptări mai mari de certitudine în viață, oamenii sunt mai vulnerabili să sufere de incertitudine.

Ne putem aștepta și la o atenție mai mare pe învățarea rezilienței. Vom vedea acest aspect la nivel organizațional, angajatorii încercând să recalifice lucrătorii pentru a se adapta unui viitor cu mai multe posibilități, dar și la nivel personal, în contextul în care școlile și familiile fac o prioritate din tenacitate și tăria de caracter alături de creativitate și gândirea critică.

 

 

 

 

Leave a Comment


8 − = seven

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!