bazavan nokiabazavan nokia

Cum imi hranesc mintea si cu cine ma insotesc in viata, evitand mediocritatea si prostia

 

Am o amintire de cand eram foarte mica pe la 4 ani cand stateam sub o masa in camera principala de la bunici si ma jucam in timp ce pe strada erau multi copii. M-au trimis bunicii sa ma joc cu copiii si am spus “nu ma duc ca sunt prosti”.

Nu stiu ce ma deranjase la ei, nu-mi mai aduc aminte nimic mai mult decat delimitarea aceasta ca nu voiam sa ma insotesc cu copiii respectivi pentru ca nu mi se pareau potriviti pentru mine.

Am pastrat asta in viata mea cu avantaje si dezavantaje.

Nu m-am insotit niciodata in viata cu cineva care m-a pacalit, m-a tratat necorespunzator – abuziv sau dominator jignitor, sau nu am avut ce sa invat de la el/ea. Suna urat si categoric, stiu, dar e ceva care s-a dezvoltat organic si cei din apropierea mea stiu ca plec intr-o relatie personala sau profesionala cu incredere si participare 100%, dar cand caracterul omului respectiv se dovedeste nepotrivit pentru ceea ce inseamna etica in viata mea, ma indepartez fara prea multe explicatii.

Cred ca oamenii nu isi schimba caracterul, ci doar nevoile si devin mai simpatici sau mai buni cu cineva cu care s-au purtat urat inainte, atunci cand au nevoie de acea persoana.

 

De cativa ani buni am grija mult si de mintea si gandurile mele: de la curatenia saptamanala cu meditatie si exercitii care sa-mi coboare ritmul interior pana la a scrie intr-un jurnal cu maxim sinceritate lucrurile pe care cred ca le-am facut gresit. Am grija si sa pun in mintea mea/ sa incarc bateriile cu lucruri frumoase si inspirationale, cu povesti din carti si audiobook-uri care sa completeze educatia mea. In fiecare week end o carte. Incerc a ma tin, cu disciplina, de asta.

 

Cand pregateam interviul de la webstock cu Carla’s Dream, am vorbit multe ore cu el la telefon ca sa am mai mult background despre principiile lui de viata. In acea conversatie a spus despre teoria pe care am dezbatut-o si in conferinta: trebuie sa invatam – pe orizontal – cat mai multe notiuni ca sa avem capacitatea de a face conexiuni, si sa slefuim – pe vertical – in profunzime, in discutii cu prietenii pentru a intelege concepte si a da profunzime gandurilor noastre.

Si mi-am adus minte de o vorba “suntem – ca gandire si caracter – media aritmetica a celor mai apropiati 5 prieteni ai nostri”. Din perspectiva asta, vorbele spuse la 4 ani par mai linistite.

 

Am scris aceste randuri pentru ca ieri  am intalnit oameni care se uitau si comentau cu mult patos emisiunea Bravo, ai stil.  Povesteau despre greselile de gramatica, despre neintelegerea unor concepte intre sinceritate si politete, despre cat de agresive in limbaj sunt fetele concurente.

Nu inteleg de ce te-ai uita la o emisiune din care nu ai nimic de invatat. Spaima mea cea mai mare e ca daca ma obisnuiesc, prin intalniri repetate cu mediocritatea si prostia, cu banalul… nu o sa mi se mai para nimic straniu sa stau printre prosti. Si mi-as irosi mult timp dintr-o viata scurta.

 

Leave a Comment


× one = 1

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!