Pentru generatiile digitale care traiesc, iubesc si isi duc viata doar online lucrurile par ca devin tot mai stranii si scapate de sub un control al sanatatii, bunei vietuiri si, cand vorbim de corporatii, al eticii. Si al umanitatii.
Acum cativa ani un barbat si-a luat viata dupa ce a inceput o relatie toxica cu un chatbot de inteligenta artificiala, a sustinut sotia sa.
Barbatul belgian, in varsta de 30 de ani, era cercetator in domeniul sanatatii si tata a doi copii si a murit dupa ce facuse o criza nervoasa care a culminat cu faptul ca inteligenta artificiala l-a incurajat sa se sinucida.
Cazul a fost clasificat atunci drept prima sinucidere legata de inteligenta artificiala si a generat reactii inclusiv la nivel ministerial in Belgia.
Saptamana asta o americanca a inaintat un proces impotriva Character.ai, care produce un chatbot personalizabil pentru jocuri de rol, invocand neglijenta, moartea si practici comerciale inselatoare. Fiul ei, Sewell Setzer III, in varsta de 14 ani, s-a sinucis in februarie, iar in lunile premergatoare mortii sale, a folosit chatbotul zi si noapte. Femeia sustine ca chatbotul AI l-a determinat pe fiul sau sa se sinucida.
Copilul dialoga cu chatbot-ul in personaje de film, iar mama are print screen-uri in care calculatorul ii sugereaza copilului sinuciderea.
In aceeasi linie, la fel de trista si ingrijoratoare, presa americana a prezentat zilele trecute cazul unei femei careia i-a murit sotul si, pentru ca isi dorea prezenta lui in casa, a incarcat intr-un chatbot zeci de mesaje audio pe care le-a pastrat cu vocea sotului, iar chatbot-ul a inceput sa poarte conversatii cu ea cu vocea decedatului.
Seamana cu un episod din serialul Black Mirror , dar e realitatea apropiata.
(episodul e in sezonul 2, se numeste Be right back si poate va faceti timp sa-l vedeti)
Nu stiu daca va mai amintiti dar acum ceva vreme a fost o stire despre cum, la aniversarea de 40 de ani a lui Kim Kardashian, sotul ei de atunci, Kanye West, i-a facut cadou o holograma a tatalui sau decedat, Robert Kardashian. Tatal a aparut virtual la petrecerea duduii.
Eu am zero respect pentru oricare Kardashian si cred ca sunt o otrava a societatii toate femeile din familie, ca sunt un exemplu foarte rau. In intamplarea aceasta cu holograma tatalui decedat duduia a fost doar un canal de promovare pentru un nou serviciu care, chipurile, alina persoanele care au pierdut pe cineva drag.
La inceput au fost hologramele cu artisti decedati care apareau in timpul unor spectacole in duet cu alti artisti in viata, apoi au fost holograme de institutie care transmiteau mesaje in aeroport, in banca etc. De aici n-a mai fost decat un pas pentru exploatarea emotiilor oamenilor sub pretextul alinarii unei suferinte.
Din pacate nu exista legislatie pe aceasta tema si e doar o chestiune de luni pana vom ajunge la lucruri si mai grave.
Exista deja studii care arata ca e grav pentru sanatatea noastra mintala faptul ca putem “invia” virtual o persoana decedata si ceea ce pare o alinare e, de fapt, un obstacol in procesul de doliu si o alienare emotionala.
Si daca mixam situatiile pe care le-am prezentat mai sus cu chatbot-uri care indeamna la sinucidere si chatbot-uri care au identitatea cuiva drag disparut intelegem ca suntem intr-un trend periculos, departe de orice etica de viata.
Invierea celor decedati sub forma unor avataruri are potentialul de a cauza mai mult rau decat bine, perpetuand chiar mai multa confuzie, stres, depresie, paranoia si, in unele cazuri, psihoza.
Dezvoltarile recente in inteligenta artificiala au dus la crearea ChatGPT si a altor chatbot-uri, care permit utilizatorilor sa poarte conversatii sofisticate, asemanatoare celor umane. Folosind tehnologia „deep fake”, software-ul AI poate crea o reprezentare virtuala interactiva a unei persoane decedate, utilizand continutul digital al acesteia, cum ar fi fotografii, e-mailuri si videoclipuri.
„Fantomele” generate de AI ar putea dauna sanatatii mintale, interferand cu procesul natural al doliului.
Va rog mult sa cititi pe aceasta tema si sa va supravegheati copiii cu atentie. La referintele acestui studiu, in partea de jos a paginii, gasiti mai multe articole pe tema, aici
https://link.springer.com/article/10.1007/s10676-024-09744-y