Category : filme simpa

Victoria Cocias si Constantin CojocaruTzica Cojocaru in Ceausescu
filme simpa
14 years ago

Tzica Cojocaru in Ceausescu

Il stiu pe Constantin (Tzica) Cojocaru din piesele lui Radu Afrim;
am chiar o amintire speciala de la festivalul de teatru de la Sf gheorghe, cind pe holul hotelului in care locuiam amindoi, am povestit o ora, sprijiniti de usi. despre cum munceste actorul, despre frica pe care o simte un actor (sau fricile), despre cum cu magie, ca la michelangelo, dintr-un bloc de marmura iese un trup armonios cu o viata, dincolo de stinca.

acum citeva saptamini la lansarea cartii despre Stefan Mihailescu Braila, i-am spus ca mi-a placut mult in Avalansa si ca banuiesc ca l-a chinuit mult Afrim (regizorul piesei). a zimbit si-a raspuns: “Nu, eu m-am chinuit. ca sa iasa ceva bun, nu se poate fara chin”

*
aztazi am primit in mail aceasta fotografie cu dinsul.

e din filmul Ultimele zile ale lui Ceausescu (in rolul Elenei Ceausescu e Victoria Cocias) care e propus pentru premiul „Prix de Soleure”, în cadrul Festivalului de film din Solothurn, Elvetia.

mi se pare incredibila transformarea lui. cum mi se pare incredibil ca la virsta domniei sale a atit de viu si are atit de multa putere de munca.

chapeau!

0
2344
600full-federico-felliniun pic de Fellini
filme simpa
14 years ago

un pic de Fellini

mi-am reamintit vineri dintr-un comentariu al lui Bogdan Olteanu ca a fost ziua lui Fellini si mi-am zis ca e un motiv bun sa mai scriu putin despre pasiunea mea legata de Fellini, poate (re)vedeti un film de-al lui 🙂
*
acum citiva ani, m-am dus la Roma special ca sa merg pe urmele lui Fellini. am avut recomandari bune si-am ajuns in casa in care a locuit (foarte aproape de spanish steps), apoi in cafeneaua in care lua micul dejun in fiecare dimineata (chelnerul m-a dus in spate si mi-a aratat citeva dintre desenele facute de Fellini, agatzate pe pereti, precum si comoara lui, inramata: un portret pe un servetel pe care i-l facuse maestrul) si-am mai intilnit citiva dintre oamenii cu care a lucrat.

imi place Fellini pentru forma ironica in care poate spune lucruri extrem de serioase, pentru finetea si perseverenta cu care s-a uitat si la oamenii “uriti”, pentru energia pe care o degaja inteligenta sa.

*
imi place asa de mult, incit atunci cind m-am mutat, unul dintre criteriile de selectie a noii case a fost “mosuletul care seamana cu personajele din filmele lui fellini”, despre care am scris acum multi ani in Jurnalul National.

*
vineri a fost ziua lui. iata un filmuletz inedit cu Frederico Fellini, cind repeta aplauzele pentru o secventa:)

1
1877
houtencel mai scurt film din lume
filme simpa
14 years ago

cel mai scurt film din lume

are fix o secunda.
e cel mai scurt film din lume si e realizat de celebrul operator/fotograf Anton Corbijn (care s-a aflat multa vreme in spatele imaginilor video sau print ale trupei Depeche Mode). o are in rolul principal (si singura persoana din distributie de atfel) pe actrita Carice van Houten.

subiectul? Van Houten musca degetul unui barbat. al lui Corbjin.

filmul face parte dintr-un proiect al postei olandeze care vrea sa introduca timbrele electronice.

1
1753
natalie-portman-660cu familia la Globurile de Aur
filme simpa
14 years ago

cu familia la Globurile de Aur

imi plac vedetele care-si duc familiile la ceremoniile importante.
gestul asta ascunde multa tandretze (cind e vorba de mama si tata aduci la ceremonie) si poate spune multe despre cuplu (cind e vorba despre sot/sotie) doar din mici gesturi pe care le au intre ei.

iata citeva dintre familiile de la Globul de aur 2011

claire danes cu sotul

colin firth cu sotia

domnul si doamna douglas

domnul si doamna Pitt (sau Jolie?)

natalie portman & mama si tata

robert downey jr si sotia

0
1872
The Kids Are All RightJulianne Moore in Tabu de februarie
filme simpa
14 years ago

Julianne Moore in Tabu de februarie

“Pentru mine viata de familie este scandaloasa si amuzanta” zice Julianne Moore intr-un interviu pe care-l puteti citi in februarie in Tabu.

vorbeste mult despre filmul The kids are all right, iar filmul il veti vedea in avanpremiera cu Tabu la inceputul lui februarie:)

2
1879
golden-globes-2011-winners-listCistigatorii Globurilor de aur 2011
filme simpa
14 years ago

Cistigatorii Globurilor de aur 2011

n-am vazut nimik din ceremonie pentru ca nu m-am prins pe ce canal se transmite si desi am chinuit telecomanda televizorului din hotelul in care ma aflu, n-am reusit sa-i dau de cap.

ma bucur insa pentru Colin Firth, minunata Natalie Portman si pentru toate premiile pe care le-a luat The Kids Are All Right, un film pe care-l vom promova si noi foarte mult la revista.

si-mi pare rau ca nu a luat Concertul ui Radu Mihaileanu, dar chiar si faptul de a fi fost acolo, e o mare performanta.

iata toti cistigatorii

Best Motion Picture, Drama
The Social Network

Best Actor in a Motion Picture, Drama
Colin Firth The King’s Speech

Best Motion Picture, Comedy or Musical
The Kids Are All Right

Best Actress in a Motion Picture, Drama
Natalie Portman Black Swan

Best Actor in a Motion Picture, Comedy
Paul Giamatti Barney’s Version

Best Televison Series, Comedy or Musical
Glee

Best Director – Motion Picture
David Fincher The Social Network

Best Supporting Actress in a Motion Picture
Melissa Leo The Fighter

Best Actor in a Television Series, Comedy or Musical
Jim Parsons Big Bang Theory

Best Actress in a Television Series, Comedy or Musical
Laura Linney The Big C

Best Foreign Language Film
In a Better World

Best Supporting Actress in a Series, Miniseries or Motion Picture Made for Television
Jane Lynch Glee

Best Screenplay – Motion Picture
The Social Network

Best Actress in a Miniseries or Motion Picture Made for Television
Claire Danes Temple Grandin

Best Actor in a Miniseries or Motion Picture Made for Television
Al Pacino You Don’t Know Jack

Best Actress in a Motion Picture, Comedy
Annette Bening The Kids Are All Right

Best Animated Feature Film
Toy Story 3

Best Original Score – Motion Picture
Trent Reznor, “Atticus Ross” The Social Network

Best Original Song – Motion Picture
“You Haven’t Seen the Last of Me” Burlesque

Best Television Series, Drama
Boardwalk Empire

Best Actor in a Television Series, Drama
Steve Buscemi Boardwalk Empire

Best Supporting Actor in a Series, Miniseries or Motion Picture Made for Television
Chris Colfer Glee

Best Miniseries or Motion Picture Made for Television
Carlos

Best Actress in a Television Series, Drama
Katey Sagal Sons of Anarchy

Best Supporting Actor in a Motion Picture
Christian Bale The Fighter

1
1699
fiennes flash forwardviata imita filmul part 2
filme simpa
14 years ago

viata imita filmul part 2

am mai scris despre asta zilele trecute, dar …

stirile de la tv cu pasarile care mor suspect in multe colturi ale lumii ma duc cu gindul la povestea din …

flash forward

pentru cadavrul gasit bucatele la groapa de gunoi exista in cinema…

dexter

ca sa se prinda odata si odata anchetatorii care e adevarul si care e minciuna in crimele de la cernavoda, ar fi nevoie de echipa din…

lie to me

iar toate astea imi aduc aminte de un film in care un scenarist traieste cosmarul vietii lui: tot ceea ce pune pe hirtie prinde viata in realitatea apropiata.

stranger than fiction

mai vreti la cinema?

2
1676
blindness_lead2viata imita filmul
filme simpa
14 years ago

viata imita filmul

intr-o vreme mi se parea ca o parte din lucrurile din jurul meu seamana cu Blindness

astazi, m-am trezit cu stirea de la tv ca oamenii se bat pentru mincare in nu stiu ce tara, urmata de stirea cum ca nici ai nostri nu stau prea bine la provizii.

si mi-am dat seama ca, de o vreme, mi se pare ca o parte din lucrurile din jurul meu merg catre Children of men.

am realizat ca, de sarbatori, ii explicam unui prieten care e viziunea mea pentru omul viitorului, pentru supravietuirea lui si ca de fapt, ma gindeam la personajul lui Michael Caine din filmul asta.

3
1656
shirleytemple201aliens
filme simpa
14 years ago

aliens

cea mai buna dovada ca domnii, doamnele si copiii care faceau musicaluri in anii 30 erau aliens.

3
1538
07magazine-portman-custom2black swan – perfection is not just about control
filme simpa
14 years ago

black swan – perfection is not just about control

e o secventa in filmul Black Swan, r. Darren Aronofsky (da, acela in care Natalie Portman danseaza cu domnul cu care tocmai a facut un copil. in viata reala e copilul nu in film) in care o balerina se confrunta cu directorul trupei.

el ii spune ca nu e buna sa joace rolul negativ, ca n-are suficienta pasiune, ea ii da replica (referindu-se la multele exercitii pe care le face zi de zi) ” Am vrut sa fiu perfecta”

iar directorul trupei o invaluie ca un animal de prada si-i spune “”Perfection is not just about control. It’s also about letting go. Surprise yourself!”.

Replica asta mi-a adus aminte de un interviu pe care l-am facut cu dl Gigi Caciuleanu acum ceva ani in care spunea ca emotia in dans vine dintr-o miscare diferita, „câş“, care se abate de la linia obisnuita. o cadere surprinzatoare si energia pe care o pui ca sa sustii miscarea impotriva gravitatiei. ca cele mai frumoase lucruri vin din imperfectiuni, nu din lucrurile perfecte.

“Nu suntem născuţi ca să fim perfecţi, dar suntem născuţi – toţi oamenii, nu doar artiştii – să fim geniali. Imperfecţiunea ne ajută să ne recuperăm şi să ne echilibrăm.” spunea atunci dl gigi caciuleanu (cititi interviul la link, e un domn minunat)

frumusetea linistitoare a lucrurilor imperfecte.

5
5553
millepied20090518_560Benjamin Millepied, tatal copilului lui Natalie Portman
filme simpa
14 years ago

Benjamin Millepied, tatal copilului lui Natalie Portman

am zis mereu ca Natalie Portman e super femeie… si desteapta si frumoasa si devreme acasa…

acum zic ca are si super gusturi la barbati pentru ca astazi omul ei de presa a anuntat ca Natalie e insarcinata si logodita cu Benjamin Millepied.

domnul Benjamin e francez si un super tare dansator/ coregraf…

iata cum arata:)

si iata ce stie sa faca:)

sa-mi imaginez cum danseaza impreuna?:)

2
2499
rita_hayworth_02duminici de iarna…
filme simpapersonal
14 years ago

duminici de iarna…

diminetile duminicilor de iarna le asociez cu filme de genul asta, cu portocale si o patura moale.
sechele din copilarie cind, in vacante, ma uitam mult la asa ceva…

desigur, acum tre sa ies prin frig la cumparaturi; iau si mandarine (portocalele nu-mi plac).

1
1265
cate-blanchett-low-rescele 30 de minute…
filme simpa
14 years ago

cele 30 de minute…

am luat cartea asta acum 2 ani de la libraria de la parterul Royal National Theatre de la Londra.

ma dusesem special pentru expozitie, dar habar nu aveam ca toate fotografiile de acolo, si multe altele, erau publicate in cartea asta… dupa ce am cumparat-o am injurat mult, ca era mare si grea, si atirna in bagaje… acum mi se pare ca a meritat tot efortul.

*

ideea cartii, pentru ca e simpla si onesta, e minunata: ce fac actorii in culise in ultimele 30 de minute de dinainte de ridicarea cortinei? cum se concentreaza, cum se relaxeaza, cum “intra” in personaj?

*
astazi, pentru ca a trebuit sa mut albumele de arta dintr-un loc in altul, mi-am petrecut mai bine de 30 de minute uitindu-ma din nou la fotografii.

fotograful simon annand a fost pentru o vreme copil de trupa. actorii erau mai mult decit familiarizati cu prezenta lui in culise, iar proiectul s-a intins pe mai multi ani.

7
2492
marceauo saptamina f “cinematografica”
filme simpapersonal
14 years ago

o saptamina f “cinematografica”

ultimele zile au fost foarte “cinema”

*

duminica am citit un scenariu de film al unui domn care e la primul scenariu scris.

f bun. “amelie se intilneste cu falling down intr-o agentie de publicitate din romania si incepe sa cinte la vioara” asa descriu eu povestea.

de cite ori zic ca am citit scenariul acestui domn, lumea ma intreaba “si, vrea sa joace el in film?”, raspund “nu.”

si invariabil vine reactia: “pe bune?!” 🙂

*

miercuri am fost  pentru citeva minute la lansarea pe dvd a trei dintre filmele lui Radu Muntean (Boogie, Hirtia va fi albastra si Marti, dupa Craciun) intr-un box kit de colectie.

am schimbat citeva vorbe cu Radu Muntean, suficient ca sa ma bucur ca Marti, dupa Craciun a mers f f f bine in Israel si e elogiat in Franta, unde a intrat pe ecrane vineri. aici una dintre cronici, iar pe pagina de FB a filmului multe altele.

me happy pt ca mi-a placut mult acest film si, odata cu el, am inceput sa o iubesc pe Mirela Oprisor.

*

vineri am fost la lansarea unei carti foarte speciale; un album de colectie cu afisele filmelor romanesti din perioada comunista. partea simpatica e ca autorul e american, Christopher Landry

cartea aceasta e un minunat cadou de Craciun pentru un cinefil.

*

tot vineri am vazut un film despre care nu pot scrie inca pentru ca…am fost “anexa la dosar” la vizionare. nu eram eu cu treaba acolo, astept sa apara textul titularului de intilnire si apoi scriu si eu un pic:)

pe una din mesele din biroul unde am vazut filmul (a carui premiera nu se stie cind va fi, desi eu sper sa facem o avanpremiera pt ca filmul e f f tabu) am gasit diploma asta inramata: premiul de la Cannes pentru California Dreamin’

*

miine inchei saptamina cu lansarea  “O carte atipica, despre un actor atipic – Stefan Mihailescu Braila” scrisa de Doamna Rodica Mandache ( ora 11, teatrul Odeon, intrarea libera) si, daca ma coordonez bine, vad si un film din Festivalul Filmului Francez.

1
1891
In-deriva-1la avanpremiera “In deriva” m-am enervat cumplit
filme simpa
14 years ago

la avanpremiera “In deriva” m-am enervat cumplit

Am vazut astazi primele 5 episoade ale serialului HBO In deriva, produs 100% in Romania si am sfirsit prin a fi cumplit de nervoasa / rusinata / revoltata.

*

Filmul (nu vreau sa-i spun serial pt ca e mai sus decit ce am avut ca seriale produse in Romania) e bun. Stiam varianta americana cu Gabriel Byrne in ipostaza psihologului a carui viata e la fel de vraiste ca si a pacientilor lui, dar si domnul Marcel Iures face toti banii si toate secundele investite de spectator.

Scenariul e foarte smart construit. In fiecare seara -de luni pina vineri – vom vedea cite o sedinta de terapie a psihoterapeutului interpretat de Marcel Iures, exact in ordinea programarilor: luni pacienta programata in film in ziua de luni, marti (la Tv) pacientul psihologului consultat martea in film… si tot asa pentru toata saptamina.
Iar senzatia va fi una de “real”.

Actorii sunt f f buni (preferatii mei cuplul Tudor – Ruxandra care dezbat daca sa faca sau nu un avort – cuplu interpretat de Bogdan Dumitrache si Andreea Bibiri), imaginea e brici, regia e facuta de Adrian Sitaru si Titus Muntean (ambii cu experienta in cinema)

(foto HBO Romania)

*
la conferinta de presa de dupa proiectia primelor 5 episoade, m-am enervat cumplit, dar mi-a fost si rusine.

Am auzit unele dintre cele mai cretine intrebari pe care le poate gindi cineva, pretzios-fals-intelectuale pe genul “ce destept sunt eu asta care intreb si ce chestie sub nivelul meu ati facut voi”

Imi venea sa ma ridic si sa strig la garda veche de critici “Oameni buni, in ultimii 10 ani ati protestat ca se fac in Romania numai seriale si telenovele de proasta factura. Aveti in fata unul facut ca la carte, cu ACTORI si voi nu va bucurati?!”

(din pacate, n-am avut suficient curaj)

Daca ar fi fost o vizionare ca avanpremierele pe care le facem cu Tabu, pun pariu ca tinerii i-ar fi intimpinat cu aplauze pe actorii din distributie.

(Nu mai merg de foarte multa vreme la conferintele de presa la lansarea filmelor romanesti pentru ca le vad in avans si, daca vreau informatii despre productie, le cer direct, asa ca am fost profund dezamagita de intilnirea echipei cu “presa” pentru ca nu imi aduceam aminte ca asa arata asemenea intilniri)

Am plecat de la conferinta de presa empatizind cu actorii romani care refuza interviuri: nici eu sa fiu in locul lor nu as fi acordat vreun interviu domnilor si doamnelor de astazi.

*
In deriva e de vazut. pentru actori – in primul rind. pentru povesti – in al doilea rind. si pentru ca sigur o sa va recunoasteti in problemele personajelor – in al treilea rind.
la urma urmei, mai mult ca niciodata, in vremurile astea, cei mai multi dintre noi sunt “In deriva”🙂

Din 6 decembrie, in fiecare zi de luni pina vineri la HBO.

later edit: si, nu in ultimul rind, uitati-va ca sa va bucurati ca se fac si la noi lucruri de calitate; ne-ar ajuta mult – pe toti- daca am sti sa ne bucuram de realizarile celor din jur.

5
2855
greys_anatomy1De ce se uita lumea la Grey’s Anatomy?
filme simpa
14 years ago

De ce se uita lumea la Grey’s Anatomy?

Am o teorie despre filmele cu medici. Am expus-o luni dimineata la TVR (pentru ca s-a lansat sezonul 6 din Grey’s Anatomy si m-au trezit cu noaptea-n cap sa povestim), dar am promis ca o pun si pe blog pentru lumea care doarme la 7 jumatate.

*
In viata noastra de cetateni respectabili avem o reatie de iubire si ura cu medicii.

Cind suntem bolnavi, ii iubim. Ei sunt Dumnezeii nostri pentru o zi sau doua, sau o saptamina pina ne pun pe picioare. Ii urim insa daca se intimpla sa ne greseasca diagnosticul (“cum sa greseasca ei, medicii – dumnezeii-fara-de- greseala?”, strigam revoltati invocind ca au facut scoala si nu se pot juca cu vietile oamenilor. uitam insa ca si ei sunt oameni)

Cind ne facem bine, daca nu-i mai urim, ii ignoram. ne aduc aminte de momentele in care ne-a fost greu, de ce am vrea sa pastram asta cu noi?
Dar undeva in mintea noastra stim ca ei ne-au vazut in cele mai vulnerabile momente ale noastre, cind am tinjit dupa atentia lor totala (doar eram bolnavi, prin urmare noi eram importanti) si ne deranjeaza ca ne-am expus slabiciunile in fata lor.
Asa ca ducem reminiscentele intilnirii noastre cu medicii peste ani si ani.

Nu ne gindim decit rareori (poate mai des daca avem in familie pe cineva care practica medicina) ca si ei sunt oameni. Ca sub halatele alea albe sau albastre se afla o rochie eleganta sau niste pantaloni sport, iar dincolo de ele un trup la fel de chinuit ca al nostru.

Asa ca seriale ca Grey’s Anatomy (sau ER sau Dr House) ne arata dintr-o data ca oamenii astia, medicii, au si ei viata. Pling pentru problemele de la serviciu (cum facem si noi. Doar ca noua nu ne mor oameni la serviciu, asa ca plinsul nostru pare moft pe linga al lor); iubesc , se despart, traiesc cu bucurie sau mor speriati or impacati cu viata pe care au dus-o.

*
Grey’s vorbeste mai mult despre relatia pe care o are medicul vis-a vis de pacientul sau si e ceva mai orientat catre femei ( de aici si multele povesti de dragoste); Dr House e construit pe competitie, pe lupta cu timpul, pe performanta de a descoperi ceva ce n-au deslusit ceilalti – de aici si publicul masculin.

Eu nu pot vedea niciun episod din Grey’s fara sa pling, dar ador, pur si simplu iubesc episoadele Dr House. Oare ce spune asta despre mine?:)

5
10002
greys_anatomy1grey’s anatomy sezonul 6 de miine la tvr
filme simpa
14 years ago

grey’s anatomy sezonul 6 de miine la tvr

miine dimineata merg la TVR sa va povestesc de ce trebuie sa va uitati la Grey’s Anatomy.

aici trisez, pun un cintecel minunat

va fi o zi cumplit de obositoare pt mine, miine, dar…
7 juma – tvr de ce sa vedeti grey’s anatomy
9-17 office stuff (multe, suntem in predare)
18- gala BCR Sperante

si…mai trebuia sa fiu la ora 21 la Internetics sa jurizez niste filme de scurt metraj… m-am sustras, ca sa nu mor in glorie:)

o saptamina (mai) usoara sa aveti

2
1708
filme simpa
14 years ago

Actorii mari vorbesc (si) cind tac

E o secventa in filmul Medalia de Onoare, in care personajul principal Ion Ion se intoarce acasa cu autobuzul la sfirsitul unei zile grele, dupa ce si-a pierdut medalia pe care o primise oricum din greseala.
Sta pe scaun, se uita in gol si vezi in privirea lui toata dezamagirea, dezarmarea, oboseala batrinetii.

Intr-o alta secventa, putin mai devreme, acelasi personaj fusese decorat de Ion Iliescu si dupa ce-i strinsese mina presedintelui si-i vorbise despre o mica spaga pe care i-o lasase la poarta, din partea comitetului de bloc, il privise cu o bucurie rece, un zimbet rinjet care-i desfigurase fata, dar prin care-si recupera increderea in sine.

Acelasi Ion Ion, un pic mai incolo, se va uita la fiul intors din Canada dupa 7 ani, cu o privire in care e amestecata vina (pentru ca l-a turnat la politie ca vrea sa fuga din tara), dragostea de tata, stinjeneala lipsei unei baze de conversatie.

*
In toate aceste secvente Victor Rebengiuc (Ion Ion in Medalia de onoare) nu rosteste niciun cuvint, dar intelegi totul din privirea sa. Si culmea, simti totul tot din privirea sa.

Sunt citeva lucruri care ma fascineaza si ma emotioneaza teribil la filmul Medalia de onoare:
– cit de multe lucruri spun momentele in care de fapt nu se rosteste nimic
– tandretea care trece dintr-o secventa in alta si de pe ecran in sala, ca un val de energie, pe care nu ai idee de unde sa o iei, dar iti da o stare de bine si te face sa te gindesti la acasa. (si sa-ti doresti sa-l iei in brate pe Ion Ion – sau pe Domnul Rebengiuc)
– cum, cind pleci de la film, tot ceea ce tii minte e Domnul Rebengiuc. Stii/simti ca dinsul E filmul.
*
Aseara la vizionarea in avanpremiera, 100 de tineri s-au ridicat in picioare ca sa-l aplaude pe domnul Rebengiuc. Daca l–ar fi aplaudat spectatorii blazati de la TNB, nu as fi fost emotionata, pentru ca ei o fac din reflex, dar in fata timiditatii cu care se ridicau tinerii rind pe rind din colturile salii Elvira Popescu, continuind sa aplaude cu respect (fara ovatii ostentative) m-au trecut fiori pe sira spinarii.

Iar cind, in semn de respect pentru ceea ce primea din partea publicului, domnul Rebengiuc si-a scos palaria cu o reverenta discreta, m-am gindit: actorii mari vorbesc (si) cind tac.
Si mi-au dat lacrimile.

*
La sfirsit, cind domnul Rebengiuc se pregatea sa plece dupa ce acordase autografe zecilor de tineri care se asezasera in sir indian, l-am invidiat si l-am iubit pe Alex Cilibianu pentru curajul lui.

– Vreau doar sa va felicit. Si… sa va string in brate, i-a spus Alex domnului Rebengiuc.
Pentru o secunda, in pauza dintre “si” si “sa va string in brate”, maestrul s-a retras cu trupul citiva cm in spate, avind o privire curioasa. Apoi a aparut zimbetul de bunic, i-a strins mina lui Alex si l-a imbratisat barbateste.

Medalia de onoare e de vineri in cinematografe

6
2473
filme simpa
14 years ago

autobiografia lui nicolae ceausescu

in seria avanpremierelor tabu, am vazut luni Autobiografia lui Nicolae Ceausescu impreuna cu bloggeri, consultanti de politica interna/externa.

mi-era teama de reactia publicului la Q&A pentru va filmul are 3 ore si ma gindeam ca toata lumea rivneste dupa aer curat sau tigari.
ei bine, s-a stat in sala inca o ora si 40 de minute, cu toata lumea fascinata de dl Andrei Ujica.
a doua zi aveam mesaje care mai de care mai simpatice

“cel mai tare dintre regizorii care au fost la vizionari”

“ii invidiez pe elevii lui, mi-as dori sa-mi fie si mie profesor”

“as fi stat toata noaptea sa-l ascult”

si tot asa… fiecare mesaj, un motiv de bucurie pentru mine

*

eu am vazut prima data Autobiografia, la Mobra film pe un computer cu ecran mare… am stat nemiscata in scaun si, de la partea contemporana mie, am suferit intens. realizam pas cu pas cit de tare ne-a schimbat la cap comunismul si cit de mult vom mai avea de suferit.

atunci, la prima vizionare, tot ceea ce am remarcat din punct de vedere stilistic a fost “ce misto e construit, am stat trei ore atenta si nu m-am plictisit”

l-am revazut luni, odata cu invitatii mei bloggeri, si-am constatat ca iar nu m-am plictisit, desi mie nu-mi plac filmele lungi si sunt – de obicei – fara astimpar in scaunul de cinematograf.

de data asta, m-a fascinat constructia, iar cind domnul Ujica a venit si ne-a povestit – cu sufletul pe tava – cum si-a construit filmul, care au fost reperele emotionale si unde si-a propus sa impinga limitele cinematografiei … s-au aprins felinarele pe strada mea…

stiam de ce-mi placuse intuitiv si de ce ma captase in ciuda duratei sale.

*
zic sa mergeti sa-l vedeti:

e dur – pentru ca e o parte din istoria pe care am trait-o… si nu ne putem detasa de ea…

e socant – pentru ca la sfirsit va e mila de Ceausescu

si

e pe long term – pentru ca va mai trece o vreme pina cind, detasati de intimplari, veti degustra partea stilistica; rafinamentul constructiei, limitele artisticului unite cu ale documentarului pe un fir subtire care – din fericire – are sens.

dar… e unul dintre cele mai bune filme pe care le-a dat romania vreodata. iar copiii nostri, care vor avea norocul si abilitatile pentru a studia cinematografia, vor invata – cu siguranta – la scoala despre acest film.

1
1532
filme simpa
14 years ago

citeva momente cu gaspar noe

Gaspar Noe e la Bucuresti pina joi dimineata, invitat de Cristian Mungiu la festivalul Filme de Cannes la Bucuresti.

astazi m-am intilnit cu el, pt 10 min. ramase inregistrate in reportofonul meu. alte citeva clipe, pe care nu le pastreaza banda, le descriu aici:
*
la 12, la Cinema Studio era coada la bilete si o multime de lume afara. in holul mic, pina la taxatoarea biletelor, uitindu-se la cei care stateau la coada – Gaspar Noe. doar ca studentii care venisera sa-i vada filmul, nu stiau ca domnul in camasa cu carouri albastre e chiar regizorul.

*
10 minute mai tirziu, intr-un amuzant sir indian – cristian mungiu in fata, gaspar noe dupa el, eu in spatele lor, urcam scarile care duc la birourile din cinematograf.

“o cafea?” intreaba Mungiu pe cineva dintr-un birou lateral in timp ce deschide usa catre o sala in care ne asezam.

“e cald aici”, zice Noe care se duce si deschide fereastra. in timp ce-si lasa geaca de fis bleumarin pe un fotoliu.

*
vorbim si vorbim si vorbim (asta o sa cititi in revista de decembrie)
intra Domn Mungiu si-mi zice “mai ai 2 min pentru ca trebuie sa mearga jos sa introduca filmul”
noi mai vorbim un pic, vine cafeaua, el bea o gura, eu scanez sa nu fi uitat o intrebare importanta…

si-apoi il intreb de “living is a selfish act” un carton care apare in filmul lui de debut Stand alone.
zimbeste, isi ia obrajii in palma, fix pe linga mustata lunga, si-mi povesteste cum, de fapt, traim singuri, oricind ne-am inconjura de rude si prieteni, oricit ne-am ajuta unii pe altii. pentru ca la sfirsit, dincolo de toate astea, e vorba de supravietuire si – in lupta noastra pentru supravietuire -suntem egoisti.

*
trebuie sa plece, mai intra o doamna si spune ca acum chiar trebuie sa plece… mai pun o intrebare personala, ride, raspunde si ii spun: gata, multumesc du-te, te asteapta oamenii.
da sa inchida fereastra pe care a deschis-o si-i spun “lasa, o inchid eu, te asteapta. ”

“o, nu, eu am deschis-o. eu trebuie sa o inchid.”

*
am avut emotii de dimineata gindindu-ma la intilnirea asta (bine, am emotii la orice interviu pe care-l fac, pentru ca e nevoie de multe lucruri ca sa se creeze ceva propice marturisirilor). ii multumesc mult Adei Teslaru pentru ajutor si sprijin, si lui Cristian Mungiu. m-a emotionat cu grija lui post interviu; a venit la mine doar ca sa ma intrebe: “a fost ok? esti multumita?”
*
tocmai ce le sunt datoare pe viata:)

6
2803

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!