Filmul lui Marian Crisan, Morgen, a luat aseara 2 premii la festivalul de film de la Locarno: premiul special al juriului in competitia mare, internationala, si premiul 3 acordat de Junior Jury.
mai adaugam si premiul criticilor pentru Ana Ularu, rolul din Periferic, si iesim foarte bine.
La Anonimul, acasa la la noi, la Sfintu Gheorghe n-a cistigat nimik niciun flm romanesc de scurt sau lung metraj
de cind cinematografia noastra a avut succes cu “Moartea Domnului Lazarescu” facem stiri in fiecare an cu “filmul X merge la Oscar”.
ceea ce e, mai iertati, o prostie scrisa de un editor care cauta senzationalul si care nu a facut un pic de research inainte ca sa inteleaga cum e mecanismul nominalizarilor filmelor in categoria “film strain”.
acum tocmai ce ne inghesuim sa dam stirea cu Eu cind vreau sa fluier, fluier merge la Oscar.
foarte gresit.
probabil ca nici nu va ajunge in short listul de 5 din care se va alege cistigatorul.
in acest moment Romania a parcurs etapa 1 de la SUBMISSION din regulamentul AMPAS.
Each country shall be invited to submit its best motion picture to the Academy. Selection of that picture shall be made by one organization, jury or committee that should include artists and/or craftspeople from the field of motion pictures. A list of the selection committee members must be submitted to the Academy no later than August 2, 2010.
urmeaza sa fie vazut de membrii academiei, sa se faca short listul (unde intra cei cu lobby si bani multi), sa se anunte nominalizarile (25 ian), sa fie ceremonia (27 feb).
*
nu ma intelegeti gresit, mi-as dori f f tare ca un film romanesc sa fie la Oscar, dar – deocamdata- tot ceea ce facem in fiecare an e sa DESEMNAM FILMUL CARE E ELIGIBIL NATIONAL PENTRU OSCAR.
va veni si vremea cind vom merge la Oscar, intre timp si editorii de stiri vor invata regulamentul Academiei Americane de film si vor formula corect stirile:)
regulamentul academiei prinvind nominalizarea filmelor straine la oscar
Ana Ularu a primit astazi “Prix Boccalino de la Presse” in cadrul festivalului international de film de la Locarno, premiul criticii elevetiene pentru cea mai buna actrită, pentru rolul din lungmetrajul “Periferic” al lui Bogdan George Apetri.
Ana joaca unul dintre rolurile principale din ”Periferic”, alaturi de Mimi Branescu, Andi Vasluianu, Ioana Flora si Timotei Duma, cu totii prezenți zilele acestea la Locarno.
*
me happy. Ana e o actrita cu rasa si clasa. si am avut-o pe coperta tabu cind era studenta, nepremiata inca:)
toata lumea stie ca eu sunt un foarte mare fan al brandului Philips. au mega campanii de comunicare, mega cercetatori (pe unii i-am si vazut in fata mea) si se implica in actiuni cu mega impact si bun simt.
(nu, nu ma plateste philips sa scriu asta:) )
in schimb fetele care se ocupa de comunicarea Philips in Romania, ca sa-mi faca o bucurie, m-au anuntat ca in seara asta in cadrul festivalul ADfel e un eveniment Philips.
“stiii tu… e vorba chiar de…”
Eu stiu despre ce e vorba pentru ca am vazut ce veti vedea in seara asta, surpriza de la Philips, dar n-am voie sa spun in avans.
V-as putea vorbi citeva ore in sir despre cum s-a realizat ce veti vedea in seara asta, de pe la 9 juma, dar… spun doar atit:
Daca va plac filmele, daca va plac povestile, daca sunteti fascinati de mijloacele de exprimare cinematografice, haideti in seara asta la Motoare. O sa fiti uimiti de puterea creatoare a unor oameni talentati.
See you there:)
pentru ca tot ziceam putin mai devreme despre implicarea lui ridley scott in proiecte alternative cinema-ului, m-am gindit sa va arat ceva genial.:)
ridley scott asociates a creat 5 filmulete plecind de la aceleasi 6 replici.
o demonstratie ca “exista milioane de feluri prin care poate fi spusa o poveste”.
parte din campania philips ambilight.
proiectul se numeste parallel lines
what is that?
it’s a unicorne
never seen one up close before
beautiful
get away, get away
i’m sorry
5 filme diferite cu aceleasi dialoguri
exista si un concurs valabil pina la 8 august. daca va tin puterile, faceti un film cu aceleasi replici si aveti sansa sa va intilniti cu ridley scott. regulamentul si premiile aici.
domnul Blade Runner, Gladiatorul, GI Jane sau, mai recentele, A Good Year si Robin Hood e din ce in ce mai prezent in new media.
noul lui proiect: life in a day
in urma cu 2 ani, scott a anuntat ca va face un film din fotografiile realizate cu un telefon sony ericsson:), acum vrea o continuare de la Alien in 3D.
cind ne-am parteneriat pentru lansarea filmului Felicia, inainte de toate, le-am spus celor care reprezentau casa de filme ca facem ORICE.
am un mare respect pentru ce scrie Razvan Radulescu si, chiar daca nu vazusem filmul, as fi vrut sa-l sprijinim cu ce putem la debutul sau regizoral.
dupa aia am vzt filmul, am cunoscut-o pe Ozana Oancea (mi-nu-na-ta!) si n-am regretat nicio secunda implicarea noastra. ba chiar am fo foarte foarte happy.
le-am propus atunci sa aleaga 5 dintre bloggerii invitati la avanpremiera carora Razvan sa le acorde interviuri in exclusivitate. le ofeream astfel ocazia bloggerilor sa aiba continut propriu exclusiv si sa se comporte ca jurnalisti.
n-au existat nicio clipa si-au spus: ok, alegem 5 si facem interviurile.
astazi am aflat cine sunt cei 5 Ina Hofnar, Cristi Sutu, Cristi China, Adrian Ciubotaru si Alexandru Negrea.
n-am avut nicio treaba cu alegerea lor, dar sunt f f happy pentru ca ii stiu pe toti, stiu ca sunt oameni misto si meritau o intilnire de genul asta.
*
Mi-a placut mult avanpremiera Tabu cu Felicia, inainte de toate. cred ca a fost cea mai buna vizionare din cei 5 ani de cind lucrez la Tabu.
Ne-a ajutat filmul desigur, dar cel mai tare ne-au ajutat regizorii (Razvan Radulescu & Melissa de Raaf, actrita din rolul principal Ozana Oancea si producatoarea – dna Ada Solomon) pt ca au fost extrem de deschisi si au raspuns la toate intrebarile invitatilor bloggeri.
In seara aia am fost tare tare mindra ca pe cei mai multi din sala ii invitasem eu personal. Pentru ca se comportau ca niste mega jurnalisti (unii si sunt:) ); aveau intrebari smart, erau documentati, aveau observatii fine.
a fost asa o atmosfera misto ca mi-e teama ca la urmatoarea vizionare nu o sa ne mai ridicam la nivelul asta.
saptamina viitoare incepem sa ne gindim (impreuna cu Catalin Anchidin din “echipa lor”) la ce vom face la noua vizionare. cu aceeasi casa de productie, HiFilm🙂
so, ne revedem curind la un alt film:)
cind am mers sa vad la cinema SATC 2, mi-era foarte foame. stiu ca n-are legatura cu filmul, dar a fost hotaritor.
stiam ca merg pentru rochite, bluzite, fustite si muuulti pantofiori si ca filmul nu o sa-mi ofere vreo revelatie artistica sau intelectuala. ma gindeam ca o sa maninc dupa ce ma distrez la film.
dupa 5 minute de film, personajele luasera masa de 2 ori.
timp in care eu remarcasem ca toate actritele au imbatrinit (lucru normal), dar ca nu vor sa accepte asta. si, ca sa nu li se vada pielea imbatrinita, au fost supra bronzate si date cu uleiuri.
o reclama de 2 ore juma la cancerul de piele.
*
dupa o jumatate de ora (si ale 3 mese pline cu de toate), Carrie si Mr Big au ajuns in pat ( nu, nu fac sex, dar asculta ce face Samantha in camera alaturata). iar in pat, Mr Big este ceea ce va insemna in viitor obsesia barbatilor metrosexuali-ubersexuali simamalordesexuali: sta la bustul gol, cu pieptul impins in fata ca sa ne arate ca e lucrat, e mai bronzat decit carrie si…. are un strat generos de ulei pe el.
de unde si blestemul: vedea-te-as in pat cu un barbat asa de uleiat.
*
dupa o ora si 15 min, plus cam 10 mese copioase (pe ecran, la mare distanta de mine), Carrie l-a intilnit cu Aidan intr-un bazar din abu dabi. pe cuvint ca avea o rochie minunata si tocmai ce isi cumparase niste pantofi foarte misto (care, apropo! erau pe noul trend: cu toc mic:) ), dar intilnirea lor a fost pusa pe pelicula in relanti.
ea alergind cu pletele in vint printre oameni, el venind bucuros catre ea – tot spatiul din jur miscindu-se in reluare – cam ca in telenovelele pe care le-am vazut io pe la 14 de ani (pina atunci a fost comunism, n-am avut telenovele)
mi-era foame. la secventa asta am clacat emotional. am iesit din sala si m-am plantat intr-un restaurant unde am comandat vinete pane cu sos gorgonzola, ciuperci la gratar cu orez si legume.
aaaa, cind am iesit de la film, in spate s-a facut rumoare. sala aia plina de femei n-a inteles de ce poate cineva sa iasa de la SEX AND THE CITY 2.
tragic, nu?
*
dar oricit ar fi de frumoase hainele, ele sunt in foarte mare contradictie cu stomacul gol.
si pe ecran, si-n viata.
*
o sa vad filmul cind iese pe DVD, pentru ca voi putea sa dau forward la secventele gen alergare in relanti
foarte buna atmosfera de la vizionarea din seara asta a filmului Felicia, inainte de toate.
in sala ma gindeam, inca o data, cit de diferita e experienta vizionarii impreuna cu prietenii in fata unui ecran mare, fata de cea a vizionarii pe computer.
pentru ca am fct un interviu legat de acest film (cu minunata Ozana Oancea, e in tabu de iunie), am primit filmul pe dvd sa-l vad inainte de a ajunge pe ecrane.
atunci, la prima vizionare, l-am urmarit cu incrincenare. n-am putut sa rid de niciuna din fazele scoase ca din Ionesco, era mult prea dureroasa povestea pentru ca era si povestea mea.
in seara asta am ris mult, pentru ca si in stinga si in dreapta mea, spectatorii se recunosteau in Felicia.
iar la sfirsit, la sectiunea de intrebari si raspunsuri, am fost si emotionata dar si mindra: generatia asta noua de bloggeri (care nu scriu – inca! – la publicatii oficiale) au bun simt, au curaj si inteligenta de a analiza de la egal la egal filmul cu realizatorii lui.
m-a emotionat tare sinceritatea cu care fiecare din membrii echipei a raspuns la intrebari punindu-si viata pe tava (Ada Solomon, producator; Razvan Radulescu & Melissa de Raaf, scenaristi – regizori; Ozana Oancea, actrita)
cind am ajuns acasa, aveam deja in inbox mesaje despre cit de mult le-a placut filmul unora dintre spectatori. mesaje in care se dezvaluiau din nou detalii foarte intime. iar pe twitter se crease deja hastag-ul #felicia – ceea ce inseamna imens in materie de reactie/promovare pt un film
asa ca m-am gindit ca, desi nu cred ca si-a propus asta, filmul acesta indeamna la marturisiri grele. si e o MARE VICTORIE.
Felicia, inainte de toate intra in cinematografe din 11 iunie.
miine vedem intr-un cadru special unul dintre filmele mele preferate de la TIFF: Felicia, inainte de toate.
5 dintre voi primesc aici pe blog cite o invitatie dubla la vizionarea la care participa si regizorii si actrita din rolul principal.
regula e: primul venit, primul servit. inscrieri numai pe blog, la comments
detalii despre vizionare
Parada Film si revista Tabu va invita miercuri, 9 iunie, ora 20:00, la Cinemateca Union din Bucuresti, la o proiectie speciala a filmului de lungmetraj “Felicia, inainte de toate”, in regia lui Razvan Radulescu si a Melissei de Raaf.
Dupa proiectie va invitam si la o discutie cu regizorii filmului, cu actrita din rolul principal, Ozana Oancea si producatorul filmului, Ada Solomon.
Dupa publicarea recenziilor voastre, Razvan Radulescu si Melissa de Raaf vor alege 5 bloggeri carora le vor acorda un interviu in exclusivitate.
***
„Felicia, inainte de toate“, un film despre relatii familiale si despre felul in care timpul influenteaza comportamentul oamenilor, reprezinta debutul in lungmetraj al celor doi regizori. In rolurile principale ii regasim pe Ozana Oancea (Felicia Mateescu), Ileana Cernat si Vasile Menzel (parintii Feliciei). De asemenea, in roluri secundare apar, printre altii, Victoria Cocias, Gelu Nitu, Clara Voda si Serban Georgevici.
***
Pentru mai multe informatii, vizitati site-ul: www.feliciafilmul.ro. Pe site veti gasi si pagina de “Download” (http://www.feliciafilmul.ro/Ro_First_of_All_Felicia/Download.html), de unde puteti folosi orice material pentru blog-urile voastre.
A fost un an cu multe filme romanesti bune care ne-au facut sa spunem: “heeey, chiar avem o industrie de cinema”
Mi-a placut spiritul de gasca dintre cei tineri
Corneliu Porumboiu mentionat in filmul lui Radu Muntean,
Razvan Radulescu & Tudor Lucaciu – echipa in 2 filme cu regizori diferiti ( Felicia, inainte de toate si Marti dupa Craciun)
admiratia sincera a lui Radu Aldea (imagine la Buna ce faci) pentru toata partea tehnica de la Marti, dupa Craciun;
cuplul tata fiu dl Victor Rebengiuc si Mimi Branescu din doua filme diferite – Marti dupa Craciun si Medalia de onoare;
Clara Voda minunata in doua filme – Aurora si Eu cind vreau sa fluier, fluier
sotia lui Mimi Branescu in viata reala, Mirela Oprisor, care e si sotia din film a personajului lui Mimi din Marti dupa Craciun. (un rol exceptional face doamna Oprisor)
amanta din Marti dupa Craciun, Maria Popistasu, care e mama fetitei nenascute inca a lui Alex Baciu (scenarist la acelasi fiim)
mi-a placut ca a cistigat Ozana Oancea premiul de interpretare si cel de debut. e o femeie foarte foarte misto, are un caracter minunat si a jucat in Felicia foarte foarte frumu.
mi-a mai placut ca avem de unde sa alegem filme romanesti de vizionat
ca avem productii de toate genurile – de la documentare despre Ceausescu sau Revolutie (chiar daca, aparent, sunt despre masini sau afaceri post decembriste), trecind prin filme metafizice greu de digerat pentru cei care nu apartin cercului select de rafinati estetzi (Aurora) sau filme care reincadreaza fapte in istorie – Portretul luptatorului la tinerete, Manusile rosii, ajungind pina la filme despre viata – drame sau comedii – Felicia inainte de toate, Marti dupa Craciun, Buna ce faci, Medalia de onoare.
Cu aceste 4 ultime filme mentionate as merge pina la capatul pamintului. Nu au cum sa nu va placa. Spun povesti adevarate, va recunoasteti in ele; sunt jucate incredibil de bine si arata tehnic impecabil.
Acum am o singura problema: ce naiba aleg la anul la premiile Gopo cind tre sa votez dintre ele? Ca-mi plac toate.
*
sigur ca privit la scara macro, noi ne bucuram acum pentru putin, dar e un minunat semn de viata cinematografica adevarata si-n Romania. De industrie pe bune; case de productie care au mai multe filme premiate, producatori care isi ingrijesc regizorii ca pe familie.
*
momentul meu, extrem de personal si de subiectiv, dintre toate filmele vazute e o secventa cu Dl Rebengiuc in Medalia de Onoare.
Sta in autobuz, e trist ca trebuie sa predea medalia pe care statul i-a dat-o – din greseala – la comemorarea celui de-al doilea razboi mondial, are fata cazuta nu doar de virsta ci si de dezamagire. Si priveste in gol. Iar pe fundal se aude muzica lui Phillip Glass.
Nu e nicio vorba in secventa aia. Arata impecabil si poate sa stea oricind alaturi de oricare alt film mare. Nu s-ar prinde nimeni ca e din Romania.
*
ce nu mi-a placut?
Falia din ce in ce mai adinca intre regizorii “in virsta” si “cei tineri”. Banuiesc ca “maturii” cinematografiei noastre nu inteleg de ce nu au succes la fel ca tinerii. Imi pare ingrozitor de rau pentru domnul Sergiu Nicolaescu, cred ca traieste o drama teribila de care nici macar nu e constient.
Si-mi pare rau si pentru alti regizori “maturi”, dinsii muncesc poate cu si mai mult efort decit in anii de dinainte, dar nu mai au mijloacele emotionale si tehnice de a tine pasul cu nebunii tineri.
Si nu mi-a mai placut ca protagonistii spotului festivalului – cei doi Florin Piersic – n-au fost la Cluj pe toata durata festivalului. Jr-ul a venit in ultimele 2 zile, dar – asa de dragul magiei care e filmul – ar fi fost frumos sa-i vedem in fiecare seara, pe amindoi la proiectiile importante in timp ce pe ecran Seniorul ar fi strigat “sunt tatal tau!”
*
La Tiff 2010, Ursus a fost promotorul filmelor romanesti.
la tiff2010 au cistigat preferatii mei:
Ozana Oancea si Victor Rebengiuc, premiul pentru cea mai buna interpretare.
Ozana pentru Felicia, inainte de toate, dl Rebengiuc pentru Medalia de Onoare.
ma bucur f f tare pentru aceasta victorie, dar si mai tare ma bucur ca Ozana a cistigat si premiul Zilele Filmului Romanesc – debut.
*
cind am cunoscut-o (la momentul la care am facut interviul pe care-l puteti citi in Tabu de iunie), mi-a spus ca daca ar putea sa o ia de la capat ar face o alta meserie: una care sa lase urme, care sa faca lucruri care sa conteze/importante.
n-am putut sa o conving ca, pentru multi dintre noi, actorii au una dintre cele mai frumoase si mai importante meserii din lume: dau chip si glas emotiilor-iluziilor- bucuriilor-tristetilor noastre.
pe care le traim mai usor pentru ca o facem prin procura – cu ajutorul lor, al actorilor,
ma bucur ca a primit 2 premii, le merita din plin. sper ca acum stie si simte ca a lasat o urma prin niste suflete.
(de-a lungul timpului domnul rebengiuc a sapat transee in sufletele noastre, pe alocuri ne-a si invatat sa ne ascundem in ele)
*
la tiff, ursus este promotorul filmelor romanesti
• Trofeul Transilvania în valoare de 10.000 de euro – Poveste anodină / Mundane History (R. Anocha Suwichakornpong, Tailanda, 2009)
• Premiul pentru cea mai bună regie în valoare de 5000 de euro, oferit de Institutul Cultural Român – Călin Peter Netzer (Medalia de onoare, România-Germania, 2009)
• Premiul Special al Juriului, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Institutul Cultural Român – Last Conversation/ Ultima conversaţie ( R. Noud Heerkens, Olanda, 2009)
• Premiul pentru Cea mai bună Interpretare, oferit de Vitrina Advertising – ex-aequo Ozana Oancea (Felicia, înainte de toate) şi Victor Rebengiuc (Medalia de onoare)
• Premiul pentru Cel mai bun scenariu, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Evenimentul Zilei – Răzvan Rădulescu, Melissa de Raaf pentru scenariul Felicia, înainte de toate
• Premiul pentru Cea mai bună Imagine, oferit de Kodak Cinelabs România – Magnus Nordenhof Jønck, pentru imaginea filmului R (R. Michael Noer, Tobias Lindholm, Danemarca, 2009)
• Premiul FIPRESCI, oferit de juriul Asociaţiei Presei Străine de Film – Navidad/ In ziua de Crăciun (R. Sebastian Lelio, Chile-Franta, 2009)
• Premiul Publicului, oferit de Mastercard – Gordos / Graşii (R. Daniel Sanchez Arevalo
Spania, 2009)
• Premiul de Excelenţă, oferit de Mercedes-Benz – Liviu Ciulei
• Premiul pentru Întreaga Carieră, oferit de Banca Transilvania – Dorina Lazăr
• Premiul pentru Întreaga Carieră oferit unei personalităţi din cinematografia europeană – Wim Wenders
• Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secţiunea lung metraj, în valoare de 2.000 de euro, oferit de Institutul Cultural Român – Eu când vreau să fluier, fluier (R. Florin Şerban)
• Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secţiunea scurt metraj, în valoare de 1500 de euro, oferit de Mediafax – Colivia (R. Adrian Sitaru)
• Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru debut, oferit de URSUS – Ozana Oancea (pentru rolul din Felicia, înainte de toate)
• Premiul pentru Cel mai bun scurt metraj din secţiunea Umbre – Les bessones del Carrer de Ponent/ Gemenele de pe strada Apusului ( R. Marc Riba, Anna Solanas, Spania, 2010)
• Premiul Let’s Go Digital!, pentru cel mai bun film realizat în cadrul LGD!, oferit de UPC – TREI CARTOANE, realizat de: Alexandru Cristian Savescu, Diana Ciobanu, Eduard Pârvu
• Premiul HBO pentru Cel mai bun scenariu de lung metraj din cadrul Concursului Naţional de Scenarii organizat de HBO România în parteneriat cu TIFF – Tion Lucian, pentru scenariul Ronaldo si Iuliana
• Premiul HBO pentru Cel mai bun scenariu de scurt metraj din cadrul Concursului Naţional de Scenarii organizat de HBO România în parteneriat cu TIFF – Veronica Niculescu, pentru scenariul Curierul
• Premiul HBO pentru Cel mai bun scenariu de documentar din cadrul Concursului Naţional de Scenarii organizat de HBO România în parteneriat cu TIFF – Pavel Cuzuioc, pentru scenariul Doina groparilor
• Premiul cititorilor Adevărul de Seară, ediţia de Cluj-Napoca, pentru cel mai bun film românesc, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Cotidianul Adevărul de Seară – Marţi, după Crăciun ( R. Radu Muntean)
*
la TIFF 2010, Ursus este sustinatorul filmelor romanesti
astazi vad la tiff, Medalia de onoare cu dl Victor Rebengiuc in rolul principal.
mi-e drag de domnul Rebengiuc. tare drag.
ne vedem la Cinema Republica, de la 12.45
*
la tiff, Ursus este sustinatorul filmelor romanesti
Orice moment poate fi inspiratie pentru un film nou.
*
– Hai sa-ti arat ceva, imi spune Ozana Oancea actrita care joaca rolul principal in filmul Felicia, inainte de toate.
Incepe sa caute in geanta, asa cum sta turceste fata in fata cu mine, pe holul de la cinema Republica, la citeva minute de la aplauzele calde ale oamenilor care o vazusera pe ecran.
-O, poate nu o mai am. Stai sa mai caut.
Scoate portofelul, cauta printre bani si alte notite si imi intinde un fluturas de hirtie, dintre acelea pe care spectatorii sunt invitati sa voteze filmul preferat.
Pe el o doamna sau domnisoara Kozma a scris “Am pierdut avionul spre Germania ca sa vad filmul acesta, dar nu regret”. Si-a votat la preferate, filmul Felicia, inainte de toate, lasindu-si pe hirtie si numarul de telefon.
– Mi-au dat-o fetele care numarau voturile de la sala la Victoria, s-au gindit ca o sa ne bucuram, continua Ozana vazindu-ma emotionata. Am vorbit despre ea de 2 ori in interviurile de la tv pina acum. Si ma gindesc ca dupa festival sa-i dau un sms sa-i multumesc.
– Daaaaaa, da-i, da-i. Iti imaginezi cit de bucuroasa si emotionata o sa fie ca actrita de pe ecran ii da sms?! Nici n-o sa creada ca esti tu.
– Da. Cum se termina festivalul.
Ia fluturasul, il impatureste delicat in patru, dupa liniile formate deja de la impaturiri trecute, si-l pune inapoi in portofel.
La Tiff, ieri 5 iunie 2010.
*
Orice moment poate fi inspiratie pentru un nou film. Ursus este alaturi de filmul romanesc.
Marti, dupa Craciun e o bucurie de film. curat, fin, rafinat. mi-nu-nat.
cu o actrita care te lasa fara suflare, Mirela Oprisor, si un barbat adulterin (Mimi Branescu) interpretat cu nuante atit de fine, incit il compatimesti pentru necazul in care se afla: trebuie sa aleaga intre nevasta si amanta.
(btw, si in “real life”, Mirela si Mimi sunt casatoriti si au o fetita)
in seara asta am decis ca imi fac tricou cu Mimi Branescu, asta pentru ca vin si dupa experienta Festivalul de teatru de la sibiu unde am vazut o piesa scrisa de el (acasa la tata).
dupa Boogie si Marti, dupa Craciun, sper ca Radu Muntean sa mai faca un film despre cuplu – poate dintr-o perspectiva feminina – ca sa avem o trilogie romaneasca demna de studiat la scoli.
*
altfel, dupa o zi in care i-am vazut de doua ori pe scena pe Razvan Radulescu si Tudor Lucaciu – la premierele de la Felicia, inainte de toate si Marti, dupa Craciun, dar si dupa fina trimitere la un film al lui Corneliu Porumboiu in “Marti, dupa Craciun”, am plecat acasa cu gindul ca e o gasca simpatica generatia asta de cineasti romani.
generatie cu care, norocul meu, am aceeasi virsta, asa ca le-am vazut tuturor munca inca de la filmele din facultate. (azi mi-am amintit de filmul lui Lucaciu cu alergarea prin lanul de griu, o secventa f lunga trasa cu camera din mina care – la vremea aia -m-a facut sa ma gindesc “cum naiba nu oboseste omu’ asta cu camera alergind atit” 🙂 )
*
si-am mai avut sentimentul – dupa Aurora, Buna, cine esti?, Kapitalism, Dacia, o poveste…, Portretul luptatorului… si cele doua filme mentionate mai sus – ca incepem sa ne comportam ca o industrie adevarata de film: avem pelicule pentru toate categoriile de public. Pelicule lucrate foarte bine.
*
mai vad si miine alte filme romanesti.
la tiff 2010, Ursus este sustinatorul filmului romanesc
cel mai dragalas film de pina acum de la Tiff e “Buna, ce faci?” in regia lui Alexandru Maftei, dupa un scenariu de Lia Bugnar.
o poveste de dragoste amuzanta, delicata, cu umor si nostalgie.
ca un film cu meg ryan si tom hanks.
plus, frumos filmat, minunat jucat…
ce ma enerveaza insa e faptul ca i-au dat drumul pe piata si nu au facut un trailer pe care sa-l posteze pe youtube. acum n-am ce sa va arat din filmul asta si altii ca mine – care s-au bucurat de el – nu pot sa-l promoveze mai departe.
*
Filmele Romanesti de la TIFF sunt sustinute de Ursus
sunt in sala, ma prega de proiectia filmului Portretul luptatorului la tinerete.
pe scena Constantin Popescu Jr e onest si spune ca filmul e foarte lung, mai lung cu 30 min decit copia pe dvd, si ca nu se va supara daca lumea iese din sala.
am amintirea mea speciala cu Tica Popescu de la filmarile pentru Principii de viata, care va avea premiera anul viitor.
atunci dupa 17 duble si 5 ore de filmare a aceleiasi secvente m-a intrebat “dar dumneavoastra ce credeti despre personajul asta?” (personajul interpretat in filmul acela de Vlad Ivanov)
m-am eschivat… nu am avut un raspuns suficient de destept pentru momentul respectiv.
dar, pentru perfectionismul lui din ziua in care am stat pe platourile de filmare, i-am dat o porecla: “Haneke”.
*
la tiff, ursus e promotorul filmelor romanesti
astazi ruleaza unul din filmele mele preferate de la TIFF; Felicia, inainte de toate – o poveste emotionanta despre relatia dintre mama si fiica, despre cum – cu anii – se aseaza intre copii si parinti un zid invizibil din care ricoseaza vorbele.
in tabu de iunie gasiti un interviu lung cu Ozana Oancea cea care e Felicia in film si veti descoperi acolo ca si actrita traieste o relatie delicata cu mama sa.
acum o info care nu e in interviu:
Ozana are un baietel de 8 ani, Barbu – la fel ca personajul din film.
anul trecut la festivalul de film de la Sarajevo, Barbu si-a insotit mama la premiera filmului. era obosit si se uita la ecran din bratele mamei lui, asa ca Ozana nu i-a putut vedea chipul la secventa cea mai dramatica din film, cind rosteste un monolog lung. L-a simtit insa interesat, se ridicase de la pieptul ei si se uita cu atentie.
a doua zi dimineata, Ada Solomon, producatoarea filmului l-a intrebat pe Barbu:
ei, ti-a placut mama? ai vazut ce emotionant e filmul?
si pustiul a raspuns:
o, da. chiar si mie mi-au dat lacrimile.
(nimeni nu stie de unde are Barbu expresia asta in vocabular “mi-au dat lacrimile” pentru ca n-a mai folosit-o pina atunci)
*
daca vrei sa vezi filmul Felicia, inainte de toate (regia Razvan Radulescu& Melissa de Raaf), lasa aici un mesaj. Saptamina viitoare facem la Tabu o vizionare in avanpremiera.
*
la TIFF sunt Zilele Filmului Romanesc, prezentate de Ursus.
Orice moment poate fi inspiratie pentru un film nou.
*
Un tinar cara o camera de luat vederi pe umarul minii drepte. Mina e scurta, pina la cot si pare a fi fost amputata de multa vreme. Stinga nu are degete, dar asta nu-l impiedica pe tinar ca dupa ce-si lasa camera de luat vederi pe o masuta, sa prinda intre “miinile” sale o sticla de apa si sa bea. e imbracat foarte modest, iar sapca ii acopera tenul inchis la culoare.
– De ce nu au la centrul de presa un loc in care sa-ti lasi bagajele?, ii spune unui alt tinar care sta in fata lui pe o canapea. La Berlinada aveau.
Pornesc apoi o discutie despre utilitatile noastre si cele de la alte festivaluri.
Daca ar fi trait Fellini i-ar fi placut sa vada secventa asta. S-a intimplat astazi la cinema Republica inaintea proiectiei filmului Aurora din cadrul TIFF 2010.
*
Orice moment poate fi inspiratie pentru un nou film. Ursus este alaturi de filmul romanesc.
