Tag : ciprian muresan

afisSezonul Romania Franta – 3 expozitii minunate de neratat in scurta vacanta care urmeaza –

Sezonul Romania Franta – 3 expozitii minunate de neratat in scurta vacanta care urmeaza –

Este in plina desfasurare si la Bucuresti, dar si in toata tara, sezonul cultural Franta-Romania si daca vreti cateva experiente culturale in aceasta vacanta descoperiti mai jos cateva propuneri.

*

Mai intai insa, putin context.

Franta face de 30 de ani “sezoane culturale” – schimb de programe culturale – cu diferite tari a caror cultura vrea sa o aduca aproape publicului sau. Este insa pentru prima data cand sezonul e facut cu o tara din Europa de Est, iar decizia – luata de presedintele Francois Hollande cu presedintele Klaus Iohannis in 2015 – a fost in contextul celebrarii nu doar radacinilor comune in culturile celor doua popoare ci si a Centenarului Romaniei.

De fapt, incepand de la la sfarsitul lui noiembrie 2018, cu o ceremonie festiva de 1 decembrie, si pana acum cateva zile, Institutul Cultural Francez ajutat de Ministerul Afacerilor Externe din Ro a intins un covor rosu in multe locuri din Franta pentru a pune lumina pe artisti romani din multe categorii.

“Sezonul” este de fapt o platforma minunata pentru ca artistii din cele doua tari sa creeze proiecte comune si sa-si prezinte creatiile pe terioriul celelaltei tari, sa se cunoasca cat mai bine ca sa poata lucreze in viitor.

Pentru Romania au fost cateva expozitii exceptionale, cu foarte foarte mare succes la public, dar si concerte de muzica electronica (super sold out!!! Spre uimirea mea care nu sunt familiara cu domeniul) sau evenimente cinematografice sau culinare.

In Franta au fost peste 300 de evenimente care au prezentat ceva din Romania – NOU, CONTEMPORAN (aceasta a fost ideea comisarilor din cele doua tari care au curatoriat proiectele), iar acoperirea in media – adica lucrurile bune scrise despre tara noastra – s-au intins in peste 400 de articole in cele mai importante publicatii culturale si generaliste.

romania in franta - sezon

A fost o selectie foarte inteligenta a artistilor prezentati, s-a mers foarte mult pe contemporan si artisti tineri foarte buni (DJii de muzica electronica au rupt la propriu, iar expozitiile unor artisti ca Mircea Cantor sau Ciprian Muresan care au expus la Centre Pompidou au fost un mare succes de critica si de public), s-a respectat un concept prin care s-au demitizat preconceptii despre cultura celor doua popoare si s-au facut, indirect, mici lectii de istorie comuna a celor doua tari.

E cu siguranta cel mai mare eveniment cultural inter tari in care a fost implicata Romania vreodata si partea spectaculoasa e inca nevazuta: abia in cativa ani vom culege roadele reale ale imprietenirii artistice cand artisti din ambele tari vor fi avut activitati independente in cealalta tara si vor fi muncit pe teritoriul prieten.

*

De saptamana trecuta sezonul cultural s-a mutat in Romania si vom avea parte de evenimente exceptionale pentru toate varstele pana pe 14 iulie, Ziua Frantei.

Va rog va rog sa va duceti copiii la expozitiile si activitatile din sezon; sunt gandite super interactiv, super atractiv si pot invata o multime de lucruri frumoase.

Am sa scriu la fiecare inceput de week end ce ati putea vedea din sezon, in Bucuresti sau in tara,  astazi vreau sa va atrag atentia asupra a trei expozitii exceptionale.

Eli-Lotar-edited

Expozitia de fotografii a lui Eli Lotar, fiul lui Tudor Argezi. Are loc la Muzeul colectiilor de arta (calea Victoriei 111). Poate fi vazuta pana pe 14 iulie

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Centre Pompidou și Jeu de Paume, sub găzduirea Muzeului Colecțiilor de Artă și în contextul Sezonului România – Franța, vă invită la o mult așteptată și emoționantă expoziție: Eli Lotar (1905-1969), unul dintre cei mai importanți fotografi ai avangardei pariziene. Născut Eliazar Lotar Teodorescu, fiu al lui Tudor Arghezi. Primul aparat de fotografiat l-a primit de la tatăl său. Expoziția reprezintă o retrospectivă a operei lui Eli Lotar, așa cum a fost ea realizată în 2017 la Centre Pompidou, și desigur este o premieră absolută pentru România. Întreaga modernitate vibrantă, spectaculoasă, poetică, decadentă și tulburătoare e surprinsă în fotografiile și filmele lui Eli Lotar: imagini din spitale și abatoare, scene din viața prostituatelor, lumea artelor performative, bucăți de peisaje mediteraneene ori din siturile arheologice din Grecia de la începutul anilor ’30. Expoziția va cuprinde și alte materiale documentare inedite (cărți, reviste, scrisori, negative) și va fi însoțită de un catalog al expoziției și de un volum de scrisori inedite, pe care Eli Lotar le-a trimis în țară bunului său prieten Dinu Mereuță.

 

Cioran-Ionesco-Eliade-275x300Berthelot-207x300

„Românii care au făcut Franța, francezii care au făcut România – 100 de ani de intimitate”

 

Daca tot ajungeti pe Calea Victoriei, mai faceti o plimbare de cativa pasi si pe grilajul exterior al Muzeului National de Arta o sa descoperiti o expoziție pedagogică (fotografie și text) reprezentând marile personalități române din Franța și franceze din România care, de-a lungul istoriei, au participat la construcția și strălucirea culturală a celor două țări.

Suntem mandri cand francezii stiu ca Eliade, Cioran si Brancusi sunt romani, dar am uitat ca fata Bucurestiului – cu Ateneul Roman sau sediul Bancii Nationale – o datoram arhitectilor francezi sau ca generația pașoptistă a fost educată, la Paris, de Edgar Quinet și Jules Michelet, care au scris minunate cărți consacrate României.

E o expozitie pe care o parcurgeti in aer liber si care o sa va ofere multe informatii frumoase.

 

Iar la Muzeul Literaturii (Calea Grivitei 64 ) puteti vedea o expozitie care, literalmente, a fost o senzatie la Centrul Pompidou din Paris:

Gherasim-Luca-edited

GHERASIM LUCA – EROU – LIMITĂ

 

„Un nume și o rătăcire”, erou – limită al inventivității poetice, cuboman inspirat al deturnărilor vizuale, scriitor apatrid, apocaliptic de puternic, Gherasim Luca (1913 – 1994) este una dintre figurile singulare ale literaturii europene.

Desemnat de către filosoful francez Gilles Deleuze drept „cel mai mare poet de limbă franceză”, el provoacă o transformare profundă a limbajului poetic prin metamorfoza lexicală și semantică neîncetată si prin crearea unui spațiu poetic și existențial specific care eliberează sensul de constrângerile lingvistice: „ontofonia fonetică”.

Pornind de la donația excepțională încredințată de Micheline Catti colecțiilor Muzeului național de artă modernă – Centre Pompidou din Paris, expoziția revine asupra diversității practicilor vizuale și a experimentelor poetice realizate de catre Gherasim Luca.

Ea retrasează participarea la grupul suprarealist din București – printr-o atentă incursiune documentară realizată grație colecțiilor Bibliotecii Academiei Române și ale Muzeului Național al Literaturii Române – cât și producția inedită și confidențială de carte – obiect, albume fotografice deturnate și remarcabile cubomanii din colecțiile naționale franceze.

645
nicodim mihaiNicodim Gallery la Bucuresti, de saptamina asta o noua expozitie

Nicodim Gallery la Bucuresti, de saptamina asta o noua expozitie

dupa o galerie de arta contemporana foarte bine cotata la Los Angeles, dupa reprezentarea si promovarea in lumea artei contemporante internationale a doi dintre cei mai mari artisti romani ai momentului, Adrian Ghenie si Ciprian Muresan, Mihai Nicodim are o galerie de arta si la Bucuresti.

Galeria se va afla in Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei, iar  joi, 6 noiembrie e vernisata o noua expozitie.

Galeria Nicodim (caci asa se numeste in Bucuresti) are pregatite lucrari ale artistilor Alex Niculescu, Przemek Pyszczek si Isabel Yellin, o expozitie care aduna artistii sub ideea de colaj si montaj, fiecare dintre creatori impingind limitele propriului mediu de exprimare catre o zona noua.

Przemek Pyszczek, Facade, 2014, Polyurethane paint on Dibond and steel, 200 cm x 200 cm x 2.5 cm (78 3/4″ x 78 3/4″ x 1″)

*

pentru mine, prezenta lui Mihai Nicodim la Bucuresti cu o galerie de arta e un semn ca o sa creasca putin mai mult nu doar entuziasmul artistilor locali (pe care ii poate vedea mai repede si mai des Nicodim ca sa-i ia si sa-i expuna “afara”), ci si profesionalismul galeriilor de arta locale.

e un semn ca arta contemporana isi gaseste niste oaze de bine in toata nebunia asta din jur. sau, ca pe vremuri, ca arta ramine unul dintre putinele locuri de refugiu de mizeria din jur.

sa vizitati Galeria Nicodim, e o gura de aer proaspat.

Mihai Nicodim (in mijloc), Adrian Ghenie (stinga), Ciprian Muresan (dreapta) la inaugurarea expozitiei lor la MoMa, 2013

 

P.S. daca despre Adrian Ghenie stiti mai multe (fie si pentru ca o lucrare de-a lui, tabloul “The Fake Rothko”, a fost vindut pentru 1.426.500 de lire sterline (1.778.422 de euro) si-a fost stire in jurnale), despre Ciprian Muresan stie mai putina lume. el este preferatul meu gratie unei lucrari f f emotionante care se numeste  Examen – Evanghelia dupa Ioan despre care am scris aici si aici

1720
evanghelia-dupa-ioanhappy – 2 times

happy – 2 times

de dimineata am vazut pe facebook la citeva doamne simpa stirea despre ciprian muresan despre care scrie ny times.

ciprian e un artist foarte conceptual, cu rabdare si disciplina aproape minastireasca, calugareasca. i-am vazut o lucrare la craiova anul trecut, preferata mea din toata expozitia, evanghelia dupa ioan

iata ce scriu americanii despre el:

Modern art gets a reality check too. In a 2011 video we see robed monks in a scriptorium. They aren’t transcribing religious texts, though. They’re drawing copies of art book illustrations: an abstract painting by Malevich, a Mondrian grid, a photograph of Joseph Beuys. All three artists are famous for being utopians; their art has the status of holy writ. Needless to say, Mr. Muresan’s approach to them is not reverential.

The monks, it turns out, aren’t monks; they’re Mr. Muresan’s artist-friends. Most of the images they’re copying are from a catalog of work by the American conceptualist Elaine Sturtevant, who has made a career of recreating art by other artists, specifically male superstars, with the intent of, among other things, puncturing myths of originality and genius. Mr. Muresan pushes her endeavor further with a video of artists making copies of printed reproductions of Ms. Sturtevant’s re-creations, which were themselves derived from printed reproductions of the originals.

ciprian muresan, by nytimes

(foto e cu un detaliu din lucrarea mea preferata – examen, evanghelia dupa ioan, foto by edi enache)

*
sunt de doua ori happy pentru aceasta intimplare: mai intii pentru ca se mai scrie o data de bine de un roman peste hotare, mai apoi ca internetul incepe sa se miste dupa regulile lui: nu e stirea la tv, nu-i nimik ->o promovam fiecare pe net.

me happy.

828
Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!