MindsetMindset

Mentalitate de crestere/ flexibila sau mentalitate fixa. Cititi cartea Mindset de Carol S Dweck ca sa intelegeti cum va sabotati singuri in propriile dorinte si obiective

Felul in care care ne gandim la noi insine si la abilitatile noastre  ne influenteaza fundamental parcursul in viata – de la felul in care ne formam familia, construim relatii de prietenie pana la cum luam decizii in cariera sau cat de mult ne stresam pentru lucruri care nu tin de noi.

Zilele trecute in timp ce editam interviul cu producatorul documentarului Nasty, Cosmin Hodor (e un interviu pe care l-am facut special pentru TIFF, dar a fost realizat cu mult inainte dat fiind programul lui  Cosmin, il cititi aici), m-am reintors sa ascult o conferinta pe care el o mentiona cu Horia Tecau la TIFF 2020 (o ascultati aici). Am remarcat inca o data cum explica modul in care a invatat sa nu ia personal greselile din meciurile de dublu, sa nu dea vina pe partenerul lui.

In esenta el spune ca a invatat de mic sa destructureze ce a gresit si sa se orienteze catre a corecta ce nu a fost bine, fara sa ia nimic personal.

Discutia are mai multe nuante ( e despre tenis, dar poate fi aplicata si in viata), pentru ca intr-un meci de dublu nu e loc de ego, trebuie ca fie partener sa stie exact care e caracterul si tipologia colegului, la ce reactioneaza spre motivare, dar si obiectivele lor – mindsetul – sa fie tot timpul pe pozitiv, pe sa facem mai bine.

Mi-am adus aminte de cartea psihologului Carol S Dweck care analizeaza mindsetul si cum am foarte mare nevoie in aceste zile de o reasezare a gandurilor si motivatiilor, am citit-o. (in engleza, in kindle, dar intre timp – bucurandu-ma profund de ea si stresandu-mi prietenii cu ce scrie doamna – am luat-o si pentru ei, la lecturi obligatorii, mai ales ca am descoperit ca e tradusa la Editura Curtea Veche)

Cum defineste doamna psiholog Carol Dweck, de la Universitatea Stanford fix mindset/ mentalitatea fixa vs growth minsetul/ mentalitatea flexibila.

Stiinta ne-a spus candva ca creierul uman se opreste din dezvoltare in copilarie, insa acum stim ca acesta evolueaza si se schimba in mod constant. Multe parti ale creierului raspund la experiente, iar “software-ul” nostru poate fi actualizat prin invatare.

– O mentalitate fixa: in aceasta mentalitate, oamenii cred ca inteligenta lor este fixa si statica.

– O mentalitate de crestere: in aceasta mentalitate, oamenii cred ca inteligenta si talentele pot fi imbunatatite prin efort si invatare.

Persoanele cu o mentalitate fixa cred, de obicei, ca nivelul lor de inteligenta si abilitatile sunt innascute. In propriile cuvinte ale Dr. Dweck, persoanele cu mentalitate fixa cred ca “au o anumita cantitate [de inteligenta] si atat, iar apoi obiectivul lor devine sa para tot timpul inteligente si sa nu para niciodata proaste”.

Pentru persoanele cu o mentalitate de crestere, insa, acestea inteleg ca a nu sti sau a nu fi bun la ceva poate fi o stare temporara – astfel incat nu trebuie sa se simta rusinate sau sa incerce sa demonstreze ca sunt mai inteligente decat sunt in prezent.

Dweck afirma ca, in cadrul unei mentalitati de crestere, “elevii inteleg ca talentele si abilitatile lor pot fi dezvoltate prin efort, o buna predare si persistenta”.

O mentalitate de crestere considera inteligenta si talentul ca fiind calitati care pot fi dezvoltate in timp.

Acest lucru nu inseamna ca persoanele cu o mentalitate de crestere presupun ca ar putea fi urmatorul Einstein – exista inca variabile in ceea ce putem realiza cu totii. O mentalitate de crestere inseamna pur si simplu ca oamenii cred ca inteligenta si talentele lor pot fi imbunatatite prin efort si actiuni.

O mentalitate de crestere recunoaste, de asemenea, ca esecurile sunt o parte necesara a procesului de invatare si le permite oamenilor sa “revina” prin cresterea efortului motivational.

Acest tip de mentalitate vede “esecurile” ca fiind temporare si schimbatoare si, ca atare, o mentalitate de crestere este cruciala pentru invatare, rezilienta, motivatie si performanta.

Si da exemple de mari sportivi care au ratat primele examene de evaluare in sporturile respctive pentru ca aoi, prin mii de ore de antrenament, au facut istorie in sport. E si o trimite la cartea lui Malcom Gladwell – tipping poit – in care se remarca ca e nevoie de minimum 10.000 de pre de exercitii pentru a excela intr-un domeniu.

Cei care adopta o mentalitate de crestere au mai multe sanse sa:

– Sa adopte invatarea pe tot parcursul vietii

– Sa creada ca inteligenta poate fi imbunatatita

– Sa depuna mai mult efort pentru a invata

– Sa creada ca efortul duce la maiestrie

– Sa creada ca esecurile sunt doar piedici temporare

– Considera feedback-ul ca pe o sursa de informatii

– Accepta de bunavoie provocarile

– Priveasca succesul altora ca pe o sursa de inspiratie

– Priveste feedback-ul ca pe o oportunitate de a invata

*

Intr-o mentalitate fixa, oamenii cred ca atributele, cum ar fi talentul si inteligenta, sunt fixe – adica, ei cred ca se nasc cu nivelul de inteligenta si talentele naturale pe care le vor atinge la varsta adulta.

O persoana cu mentalitate fixa evita, de obicei, provocarile din viata, renunta usor si se simte intimidata sau amenintata de succesul altor persoane. Acest lucru se datoreaza in parte faptului ca o mentalitate fixa nu vede inteligenta si talentul ca pe ceva ce se dezvolta – este ceva ce “esti”.

Mentalitatea fixa poate duce la o gandire negativa. De exemplu, o persoana cu o mentalitate fixa ar putea esua la o sarcina si crede ca acest lucru se datoreaza faptului ca nu este suficient de inteligenta pentru a o face. In timp ce o persoana cu o mentalitate de crestere ar putea esua la aceeasi sarcina si crede ca acest lucru se datoreaza faptului ca trebuie sa petreaca mai mult timp exersand.

Persoanele cu o mentalitate fixa cred ca trasaturile individuale nu se pot schimba, indiferent de cat de mult efort depuneti, si sunt mai predispuse:

– Sa creada ca inteligenta si talentul sunt native, cu ce te nasti, cu aia defilezi toata viata.

– Sa evite provocarile pentru a evita esecul

– Ignora feedback-ul din partea celorlalti

– Sa se simta amenintate de succesul altora

– Ascunda defectele pentru a nu fi judecati de ceilalti

– Creada ca efortul depus este inutil

– Priveasca feedback-ul ca pe o critica personala

– Renunte  cu usurinta

Cercetarile lui Dweck au constatat, de asemenea, contrar opiniei populare, ca este mai benefic sa nu lauzi talentul sau abilitatile naturale, ci sa lauzi procesul. In special, ar trebui recompensate efortul, strategiile, persistenta si rezilienta. Aceste procese joaca un rol major in furnizarea unui feedback constructiv si in crearea unei relatii pozitive intre elev si profesor.

Printre beneficiile suplimentare ale unei mentalitati de crestere se numara:

– Reducerea epuizarii

– Mai putine probleme psihologice, cum ar fi depresia si anxietatea

– Mai putine probleme de comportament

 Felul in care ne gandim la intelectul si talentele noastre nu numai ca afecteaza modul in care ne simtim, ci poate afecta si ceea ce realizam, daca ne mentinem noile obiceiuri sau daca vom continua sa dezvoltam noi abilitati.

Sigur ca astazi, in epoca social media cand o poza cu tine primeste mai multe validari decat munca ta, e greu sa stai pe linia corecta a lucrurilor. Dar pentru asta trebuie sa ne slefuim ego si sa avem o lista proprie de criterii de evaluare in functie de obiectivele noastre si progresul pe care-l facem catre ele, ca sa nu cautam validare la cei din jur.

Leave a Comment


8 × three =


Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!