L-am cunoscut acum câțiva ani, când m-a invitat să povestim despre tenis la o emisiune online. El și Cristi Petre vorbeau despre jocul și atuurile tenismenilor, eu – mai puțin despre tehnică – povesteam despre ce știam că au citit, ce filme sau spectacole de teatru au văzut… Tenismenii, spun.

Îmi place mult etica de lucru a lui Ion Alexandru, îmi place că nu a transformat Eurosport România într-un șir de reclame la costume de baie și într-un catalog de fete frumoase asociate cu sportivii. Îmi place că are și femei în echipa română Eurosport. 😊

Și, mai presus de toate astea, îmi place că, atunci când comentează o competiție, nu este fatalist, nu-i ceartă pe sportivi și nu ne spune de la început cât de „proști” sunt și cum o să luăm bătaie, pentru că adversarii sunt mai tari. Se simte că are respect nu doar pentru sport, ci mai ales pentru sportivi. Și asta îmi place foarte mult.

Din conversațiile noastre știu că este o persoană foarte citită, dincolo de cărțile despre sportivi și antrenori, și că își folosește timpul în care le prezintă sportul fanilor și pentru a face, subtil, o educație a bunului-simț și a respectului pentru cei care muncesc serios.

Descoperiți-l și dincolo de sport în rândurile de mai jos.

19/100 Ion Alexandru

1. Ce înseamnă speranța pentru tine?

Speranța este modul meu de a mă motiva. Orice proiect nou înseamnă speranță, iar orice idee inovativă înseamnă speranță. Viața m-a învățat să privesc cu speranță către viitor. Nu există o altă alternativă.

2. Ce ai sacrificat pentru succesul de până acum?

Având în vedere că pasiunea mea s-a transformat în job, succesul a venit natural și ceea ce unii le numesc sacrificii de fapt pentru mine nu sunt aşa.

Uneori, când prietenii se duc în oraș la bere, eu merg să comentez un meci. Este plăcerea mea și de aceea nu pot spune că este un sacrificiu.

3. Ce ai fi dispus să sacrifici pentru a deveni cel mai bun din lume, pentru a ajuta oamenii la nivel global și pentru a intra în istorie?

În meseria mea, “cel mai bun din lume” este doar o noțiune abstractă pentru că vorbim de emoțiile fanilor, care nu pot fi cuantificate. Ajut oameni, la nivelul meu, pe cât pot și mă bucur de succesul lor la fel de mult ca în cazul unei reușite personale. Intrarea în istorie ține mai mult de politică și nu este domeniul meu. Mentalul colectiv al unei părți a populației poate să fie cucerit de momente ale unei cariere, dar “intrarea în istorie” e mult spus. Ca să îți și răspund punctual, cred mai mult în muncă și dedicare profesională susținută de pasiune decât în jerfe. Dacă fiecare dintre noi și-a face treaba corect, în pătrățica lui, nu am avea nevoie de astfel de eroi.

4. Ce înseamnă puterea pentru tine?

Puterea înseamnâ informație și control. Dacă reuşeşti sâ le ai pe ambele ai putere. Am avut tendința, când eram adolescentul ieşit din umbra comunistă să cred că puterea înseamnă bani, dar banii sunt doar o unealtă.

5. Pentru ce îți ești recunoscător ? O trăsătură de caracter sau o aptitudine care te-a ajutat în viață.

Sunt recunoscător pentru sănătatea familiei mele și pentru faptul că trăiesc într-o țară frumoasă și sigură. Apreciem prea puțin România și ne uităm prea mult cu admirație către țări ale căror lipsuri le ignorăm. Trăim în cea mai bună perioadă a acestei țări, indiferent de ce venin se chinuie unii “patrioți” să arunce în piețe.

Cinstea nenegociabilă și dorința de muncă sunt cele două ingrediente care combinate cu pasiunea m-au adus în acest punct al carierei de jurnalist sportiv. Toată viața am iubit fără limite sportul și, poate paradoxal, faptul că am terminat Facultatea de Drept mi-a arărat drumul în viața. Puteam să fiu avocat, notar sau chiar diplomat de carieră, dar m-a tras ața către pasiunea mea și nu regret nicio clipă alegerea făcută.

6. Cui i-ai cere iertare și nu ai avut curajul sau puterea să o faci până acum?

Este o întrebare prea personală. Sunt un om care greşeşte zilnic și care, atunci când este cazul, își cere scuze din tot sufletul.