de citeva zile circula pe net fotografii cu Andi Moisescu, Cristi Manafu, Cristi China toti cu un nou look, cu barba.
fotografiile au fost parte din teasingul unei campanii care vorbeste intr-un mod amuzant despre cum in fiecare barbat e un om legendar.
baietii s-au simtit parte din trupa ABBA (ma rog, bArBBA) si s-au distrat foarte tare la realizarea fotografiilor cind unul dintre putinii peruchieri pe care ii mai are RO, le-a schimbat drastic look-ul (si domnul peruchier e legendar, a lucrat printre altele pentru Cold Mountain, dar va spun povesti despre el zilele viitoare)
in spotul Heineken – Odyssey – pe care-l vedeti si pe tv-uri e un super erou – un domn barbos – care face tot felul de lucruri – de la salturi spectaculoase la miscari geniale de dans latino, de la aruncare la punct fix pina la vorbit cu pasarile sau dezbracat viteza.
partea simpatica la spot este ca desi domnul pare ca e unul si acelasi, pentru fiecare dintre aptitudinile spectaculoase a fost folosit un alt barbat… care nu e model si nu s-au folosit trucaje pentru filmare/montare…
adica un “real man”.
ai nostri au vrut si ei in spot (au zis ca sunt barbati legendari la uitatul lucrurilor, la facut dezordine si alte asemenea aptitudini), asa ca si-au pus barba… si evident ca au generat reactii multe in online cu “e fake”/”nu e fake”.
la fel s-a intimplat si cu spotul Heineken – oamenii nu au crezut ca e facut cu real men… ca barbatii aia din clip chiar stiu sa faca toate acele giumbuslucruri.
asa ca Heineken a raspuns comentariilor printr-unul dintre cei mai inalti oficiali ai sai: directoarea departamentului de comunicare, Sandrine Huijgen: “După ce am văzut comentariile despre noul spot, The Odyssey, am vrut să arătăm că nu există granițe între real și fals și să demonstrăm că oamenii obișnuiți au calități unice și că fiecare este legendar în felul său.”
Si ca sa arate ca nu glumeste, una dintre subalternele sale i-a pus pe domnii respectivi sa faca din nou giumbuslucrurile.
acest spot simpatic – Odyssey – este o continuare a campaniei “Legends”, in care protagonistii sunt provocati sa isi descopere limitele si sa le depașeasca.
si da, stiu ca si amicii mei Moisescu, Chinezu si Manafu – cu sau fara barba – sunt si ei legendari… in felul lor.
nu stiu de ce nu ma simt confortabila cu acest trend, dar el imi aminteste de Al Cincilea Element si ma gindesc cit de vizionar este Luc Besson pentru ca filmul acela avea, in 1997, vizualurile pe care, acum, “le traim”.
