Category : diverse

jurnalismcum se schimba stirea cind guverneaza banul

cum se schimba stirea cind guverneaza banul

pe vremea cind BBC isi trimitea la Bucuresti unii dintre cei mai importanti traineri de jurnalism ca sa-i invete pe romani cum sa scrie stiri si, mai ales, cum sa faca “reporting” (noi n-aveam cultura media pentru ca veneam din comunism unde se scria dupa dictare prin ziare… ma rog, n-am avansat prea mult), pe vremea aceea, la un curs, Mike Ormsby m-a apostrofat pentru un titlul de stire care vorbea despre o posibilitate, nu o certitudine.

stirea mea era despre posibilitatea ca pretul piinii sa creasca in urma unei decizii aflate in ziua respectiva in Parlament.
Mike mi-a zis ca nu poti sa dai o stire cu “s-ar putea ca lumea sa se sfirseasca”, asta nu e stire.
imi aduc aminte ca am ripostat rapid cu “lumea nu stim sa se fi sfirsit pina acum, dar piinea s-a scumpit de citeva ori in ultimii ani”

el s-a incruntat si mi-a replicat “sunt sigur ca ai inteles principiul despre care vorbesc: stirile sunt despre certitudini si fapte. nu despre posibilitati. iar titlul trebuie sa contina esenta stirii sa inteleg din prima, in putine cuvinte, despre ce e vorba.”

***
imi aduc aminte de conversatia asta de fiecare data cind deschid un site, oricare site;

astazi nu mai avem stiri despre ceva, titlurile stirilor nu mai contin informatia de baza. tot ceea ce prezentam in prima pagina/shapou/titlu e o forma de reclama pentru stire, un fel de teasing ca sa ti trezeasca curiozitatea sa dai click si sa creasca numarul de vizualizari care vor aduce bani departamentului de vinzari si implicit redactiei/redactorilor.

cu titluri/shapouri ca astea n-as fi trecut clasa la Mike Ormsby, dar aceasta schimbare arata cit de mult e influentat contentul de vinzari.

la noi, pentru ca nu e un trend international (afara site-urile serioase au titluri din care intelegi lucruri).

iata un exemplu copiat la intimplare dintr-un site


*

numai ca e un cerc vicios foarte foarte periculos.

dincolo de faptul ca cititorul nu afla nimic din prima pagina a unui site ( ci e trimis mereu catre o alta pagina cu un teasing demn de un copywriter incepator, adica pierde timp), prin frecventa utilizare a unei asemenea tehnici de scriere/producere de content se formeaza o obisnuita care are niste efecte extrem de dubioase.

copiii care invata acum jurnalismul nu mai stiu sa scrie ceva care sa aiba si continut (nu mai vorbesc ca nu isi pun problema sa dea trei telefoane ca sa intrebe ceva direct la sursa, pentru ei sursa suprema e Google). copiii care invata acum jurnalismul insira cuvinte unul dupa altul fara nicio informatie.

si gratios termina continutul cu o intrebare “vrei si tu?”/ “poti si tu?” etc pentru ca asta e modelul pe care-l vad.

mi s-a intimplat de 3 ori in ultima luna cu studenti constiinciosi de la Jurnalism acest parcurs: google (fara telefon), content, insiruire fara rost de vorbe, mai degraba teasing decit content.

*
iata efectele triste ale schimbarii abordarii unei stiri cind guverneaza banul/ nr de vizualizari.
si nu vorbesc aici de schimbarile intr-o stire cind guverneaza banul politic pentru ca daca intru in asa ceva o sa vreau sa plec din tara.

1974
recordajuta la doborirea unui record mondial

ajuta la doborirea unui record mondial

undeva in lumea asta, sunt oameni care chiar in acest moment se lupta cu limitele lor. sa faca primii pasi dupa un accident, sau primii pasi in viata, sa invete ceva ce credeau ca nu pot invata, sa spuna DA sau NU in situatii controversate, sa vorbeasca in public, sa… orice. sunt milioane de variante.

undeva in bucuresti (pe mosilor) si undeva in timisoara, doi tineri vorbesc la telefon de putin peste 26 de ore si sunt pe drumul unui record mondial, inregistrat de Guinness Records: cea mai lunga convorbire telefonica din lume. 54 de ore
ii puteti vedea live aici

ii stiti din reclama Vodafone, Andreea Dragoi (din Timisoara, 26 de ani) si Alin Popa (Bucuresti, 30 de ani) cei care spuneau ca vorbesc mult la telefon intre ei. amindoi sunt actori si sunt impreuna din 2009 si in momentul asta duc greul cu limitele lor.

mai au inca cel putin 28 de ore de vorbit la telefon ca sa depaseasca recordul si, desi noi nu facem niciun efort special, am putea sa-i ajutam sa faca acest record, sa fim parte din bucuria lor.

cum?
in asemenea momente cel mai mult conteaza mentalul si nimic nu iti da aripi mai mari decit sa stii ca sunt zeci de oameni care te incurajeaza.
asa ca va rog foarte frumos sa le transmiteti mesaje de incurajare sau sa le propuneti subiecte de discutie.

regulamentul guinness zice ca nu au voie sa se opreasca decit cite 5 min la fiecare ora, ca daca tac mai mult de 10 secunde consecutive pierd competitia si ca sunt acceptate propuneri de subiecte de la audienta.

deci, va imaginati ca dupa 26 de ore de vorbit non stop, e posibil sa nu mai aiba subiecte care sa-i tina alerti, asa ca va rog tare sa-i ajutam cu comentarii aici

Alin si Andreea primesc in timp real mesajele pe ecranele amplasate in magazinele Vodafone din Bucuresti si Timisoara, acolo unde are loc recordul.

asa ca bafta Alin si Andreea sunteti la jumatatea drumului, o sa reusiti sunt sigura.
si pentru restul lumii, hai cu propuneri smart de discutii pentru acesti doi tineri simpatici.
nu exista campion care sa fi reusit singur, toti au nevoie de o echipa alaturi. hai sa fim noi sustinatorii pentru tinerii astia care acum au nevoie de un boost de energie…

(P)

1968
movie-soccer-balldaca semifinalistele CM de fotbal s-ar fi intilnit intr-un campionat de… film

daca semifinalistele CM de fotbal s-ar fi intilnit intr-un campionat de… film

daca semifinalistele campionatului mondial de fotbal 2014 s-ar fi intilnit intr-un campionat de filme, lucrurile ar fi fost foarte simpatice.

intre Argentina si Olanda lucrurile nu sunt deloc usor de transat.

desi o tara saraca si cu o cinematografie care nu pare, la prima vedere, ca iese des dintre granitele tarii, Argentina are doua Oscaruri pentru film strain si mai multe nominalizari.
Oscarurile sunt pentru El secreto de sus ojos – 2009 (regia Juan Jose Campanella) si La historia oficial – 1985 (regia Luis Puenzo). in cultura urbana, primul gind cinematografic despre argentina e interpretarea Madonnei din filmul Evita cu, desigur, Don’t cry for me Argentina, ceea ce inseamna o notorietate greu de batut, chiar daca (sau datorita faptului ca) filmul nu a fost regizat sau produs de catre argentinieni. Evita a aparut in 1996, a fost regizat de Alan Parker si scris in colaborare cu unul dintre cei mai mari regizori si producatori americani, Oliver Stone.

Olandezii ii au in istoria cinematografiei mondiale pe regizorul Paul Verhoeven (domnul cu Robocop, Total recall, Basic Instinct si 9 nominalizari la Oscar), Theo Van Gogh (un regizor care a fost omorit in urma cu citiva ani), dar si pe mai putin cunoscutul Mike van Diem care in 1998 a cistigat Oscarul pentru cel mai bun film strain cu filmul Character.

***
in semifinala 2, Brazilia – Germania incepem sa respiram adinc si sa ne dam seama ca lumea e mult mai frumoasa in afara terenului de fotbal( sper sa citeasca si microbistii asta:) )

Brazilienii au citeva filme care te lasa cu respiratia taiata. Cidade de Deus al lui Fernando Meirelles e poate cel mai impresionant si, daca nu l-ati vazut, va rog tare tare tare sa-l vedeti.

pe lista filmelor braziliene care au depasit granitele tarii se mai afla O Quatrilho, O Que E Isso Companheiro? (Four Days in September) si Central Station, ambele cu nominalizari la Oscar.

Nemtii fac mult bine cinematografiei mondiale cu Festivalul de film de la Berlin unde isi gasesc locul productiile independente care altfel ar ajunge cu greu in ochii distribuitorilor mari. Dar dincolo de asta, cinematografia germana are si ea citeva perle ale coroanei.
Primul care-mi vine in minte e Metropolis-ul lui Fritz Lang – unul dintre cele mai spectaculoase filme mute (a fost facut in 1927), mai aproape de noi si mai cunoscute sunt insa “The life of others”, “Run Lola Run”, “Good Bye, Lenin”, Downfall etc.

*

daca va spun ca argentinienii il au pe Jorge Luis Borges, va dati seama cam cit de grea ar fi competitia in literatura? (ne distram cu ea miine)

puteti citi aici cum ar fi fost competitia cu aceleasi semifinaliste in cadrul campionatului mondial de… dans

1773
philips luminaai o idee de viitor? sunt 100.000 de euro care asteapta sa fie cheltuiti pentru ea

ai o idee de viitor? sunt 100.000 de euro care asteapta sa fie cheltuiti pentru ea

vrei o viata mai buna pentru tine si pentru copii tai. de asta muncesti mai mult decit ti-ai dori si , uneori, decit ti se pare ca poti . de asta faci eforturi in multe directii.

citeodata insa ti se pare ca ai facut tot ce tinea de tine (ai platit impozite, ai fost un cetatean corect) si te lovesti de sistemul care pare ca nu progreseaza si nu e in favoarea ta. nu te ajuta.

si ti se pare ca esti nedreptatit.

*

eu simt asta de fiecare data cind cineva din familie are o problema medicala. pentru ca desi platim super multi bani la stat, ajung in cele din urma la servicii private pentru ca in situatii oricum complicate de sanatate, stabilitatea emotionala, confortul emotional inseamna imens.

si de fiecare data imi spun ca solutia, salvarea nu o sa vina de la stat ci tot de la mediul privat. tot investiile private vor face sa se miste sistemul.

*

e motivul pentru care m-am alaturat proiectului Philips  Idei de viitor care pune la bataie 100.000 de euro pentru ca sa dea viata a trei idei care ajuta la mai buna dezvoltare a vietii copiilor nostri.

Tot ce trebuie sa faceti e sa scrieti o idee (sau mai multe) care credeti ca ar putea face minuni in viata copiiilor nostri ca sa ajunga OAMENI MARI si sa o puneti pe platforma www.ideideviitor.ro.

Nu e genul de concurs in care trebuie sa faceti o aplicatie cu bugete, e genul de miscare a comunitatii a oamenilor care daca au idei bune le pun in spatiul public ca sa le indeplineasca altii care vor si ei sa ajute.

e genul de miscare sociala care seama cu vorba populara “pic cu pic se face mare”, doar ca acum e “idei de viitor cu 100.000 de euro se face o viata mai frumoasa”

*

stiu sigur ca aveti idei care pot schimba lumea plecind de la mic la mare,

uite doua filmulete care pe mine m-au impresionat profund despre ce se poate face cind ai o idee desteapta ca sa le fie mai bine celor care au probleme de sanatate.

 

intrati pe platforma www.ideideviitor.ro spuneti-va ideile pentru o lume mai buna si , pas cu pas, o sa invingem sistemul si , cu ajutorul investitiilor private, copiii nostri vor avea o viata mai buna. dar pentru asta, trebuie sa ne implicam si noi. cu idei.

multumesc frumos

2041
MelGibsonBraveheart1FOTO: mari actori fata in fata cu rolurile care-i urmaresc in viata

FOTO: mari actori fata in fata cu rolurile care-i urmaresc in viata

ca si in muzica, si in film  actorii se intilnesc cu cite un HIT, un rol care-i urmareste in viata indiferent de orice altceva ar munci.

banuiesc ca e o parte de bucurie dar si de incruntare in intilnirea fata in fata cu rolul respectiv peste ani, pentru ca dupa reperele actorului sigur exista si alte prestatii actoricesti mai bune in munca lui, dar nu poate nega rolul care l-a facut celebru.

iata citiva actori foarte mari la reintilnirea cu rolurile care-i urmaresc prin viata, intr-un proiect fotografic pentru revista Empire.

Arnold Schwarzenegger – Terminator

 

Laurence Fishborne – Matrix

Daniel Radcliffe, Emma Watson si Rupert Grint – HarryPotter

Ben Stiller -Zoolander

 

Anthony Hopkins si Jodie Foster – Silence of the Lambs

Clint Eastwood si MorganFreeman – Unforgiven

5015
shutterstock_168590576Concurs DayDreaming: in ce culori din natura ti-ar placea sa ai o rochie

Concurs DayDreaming: in ce culori din natura ti-ar placea sa ai o rochie

Nu cred ca exista femeie care sa nu fi fost fascinata de culorile pe care le vede in natura si de combinatiile coloristice pe care le ofera fiecare anotimp si fiecare colt al planetei.

De fiecare data cind vad cite o combinatie uluitoare (toamna ma fascineaza pe mine cel mai tare, poate si pentru ca sunt nascuta toamna) ma gindesc cam cum ar fi sa am o rochie sau o bluza asa.

Sau cum ar fi o rochie precum ciuperca asta

 

n-am nici cea mai mica indoiala ca marii designeri se inspira din natura si pentru culorile noilor colectii . dar si pentru designul creatiilor lor.

exista un proiect al unui britanic, Joseph Ford care a fotografiat peisaje si le-a pus fata in fata cu obiecte vestimentare care au trimitere clara la inspiratia directa:)

 

 

iar asta inseamna ca mai sunt si altii care vad ca natura e punctul de inspiratie de baza pentru ceea ce imbracam .

mie mi se pare  ca natura e  profesorul suprem de rafinament pentru ca echilibrul ei face ca toate culorile dintr-un peisaj sa aiba rostul lor.

*

Impreuna cu Dove Invisible Dry va propun un exercitiu de imaginatie. As zice chiar – un voluptos exercitiu de imaginatie: aratati-mi fotografia cu peisajul, floarea sau elemental din natura (poate sa fie fluture, animal, pasare, peste) care va inspira atit de tare prin coloristica lui incit v-ati dori mult sa aveti o rochie asa si spuneti-mi cum va simtiti in culorile voastre preferate.

Alegem 5 dintre raspunsuri si le premiem cu seturi Dove Invisible Dry, testat pe 100 de culori.

Practic va invit sa visati putin la cele mai frumoase culori pe care vi le imaginati inspirate de natura si… va premiez pentru visul vostru:)

Lasati fotografia printr-un comentariu la acest post sau, daca e o fotografie care se afla in arhiva personala trimiteti-o pe cristina.bazavan la gmail.com.

Stabilim cistigatoarele pe 3 iulie. Succes la Day Dreaming. Sa visati in culori frumoase.

*

P.S. eu mi-am facut o rochie in culori asemanatoare cu ce e in foto de mai jos, dupa o excursie in Ibiza, in locul unde am facut fotografia, in croiala la fel de abrupta. “in colturi”:)

 

foto cover, shutterstock – nature landscape

4340
shutterstock_161481803despre performanta: cunoasteti romani valorosi?

despre performanta: cunoasteti romani valorosi?

Oamenii care fac performanta au ceva pe dinauntrul lor care aparent ii ajuta intru depasirea limitelor; putem sa numim ambitie, dar nu e doar asta; e un amestec de “pina unde poate merge mintea/corpul meu” cu “voluptatea unei victorii” care nu e la vedere, nu e in topuri, e in propria persoana cind s-a trecut la nivelul urmator.

Dar “acest ceva” ii si incurca. E factorul care pune presiunea cea mai mare pe ei si le aduce in minte gindul “sa nu-i dezamagesc pe cei carora le pasa (antrenor, profesor, familia etc)”. Performerii se incarca in egala masura din bucuria si laurii victoriei publice, ca si din aprecierea profesorului, antrenorului. Aprecierea asta e drogul cu care functioneaza, de care depind, cu mult inainte de a cistiga vreo medalie.

In pregatirea (lupta) pentru performanta cea mai inalta se formeaza cele mai profunde legaturi – n-ai putea sa le numesti “mentorat”, nici “prietenie” – e acolo un amestec de parinte-prieten-mentor, omul caruia ii spui tot ca sa-ti creeze confortul pentru a crea performanta, dar ca sa si apese pe punctele pe care nici nu le cunosti ca sa poti sa mergi mai departe, si mai departe.

Nimeni nu poate face performanta de nivel national/mondial de unul singur, dar ajung campioni adevarati doar cei care stiu sa foloseasca echipa din spate ca o completare a muncii lor, nu ca unicul punct de sprijin care sa-i ajute sa rastoarne Universul.

*

Cred cu tarie ca toti cei care au facut performanta intr-un domeniu, daca o vor lua de la capat ar putea face performanta si in alt domeniu: pentru ca stiu sa lucreze cu propria minte si/sau propriul trup, pentru ca le curge prin vene ritualul disciplinei.

*

Zilele astea Olimpicii la Matematica pleaca la Olimpiada Internationala la care anul trecut au obtinut 6 medalii – trei de argint şi trei de bronz – si-au adus acasa de-a lungul anilor zeci de alte medalii.

Tinerii acestia sunt cel mai bun exemplu despre ce inseamna sa te lupti cu mintea ta si sa te incarci din validarea celorlalti.

Invata ani in sir, sustinut, cu seriozitate (nu va ginditi ca fac probleme la matematica tot timpul, e o prejudecata asta – multi dintre olimpicii la matematica v-ar uimi cu abilitatea lor de a cinta la un instrument sau cu pasiunea lor pentru limbi straine sau poezie), se intilnesc in lot unde au profesori absolut minunati care le sunt mélange-ul acela de prieten-mentor-profesor si ii ajuta sa-si impinga limitele mintii, iar la final se bucura frumos, lipsit de orgolii, de validarea unui grup mic de oameni (cel mai adesea prietenii si familia).

*

Ma bucur ca BCR a decis sa  se uite la Lotul Olimpic de Matematica la fel ca la sportivii olimpici si sa le fie sponsor tinerilor din lot, sustinindu-i pe drumul lor catre performanta.

Ma bucur pentru ca astfel tinerii acestia primesc o validare de care au nevoie ca sa ia in calcul sa ramina in tara, dar si pentru ca printr-un proiect inteligent o sa-i puteti cunoaste si voi pe olimpici.

*

Spuneti-mi romani pe care-i stiti ca au facut performanta la nivel mondial pentru ca au muncit sustinut, cu bucuria de a-si depasi propriile limite, inainte de orice alta validare.

E unul dintre acele momente in care aratam ca romanii pot face performanta, ca sunt facuti din aluatul campionilor, au doar nevoie de sustinere si recunoasterea societatii.

Fiecare dintre cei care va comenta si va povesti despre un roman valoros, din orice domeniu, care a facut performanta va avea bucuria (credeti-ma ca va fi o mare surpriza si o bucurie) sa se intilneasca fata in fata cu bunul simt al olimpicilor la matematica la intoarcerea lor de la olimpiada de la Cape Town.

Cea mai emotionanta si frumoasa poveste va fi premiata in plus cu un premiu surpriza din partea BCR.

*

Bafta olimpicilor.

Felicitari BCR ca ai ales sa sprijini Lotul Olimpic de Matematica.

Succes voua la comentariile care vor dezvalui povesti ale romanilor care au facut performanta.

Nimic nu e mai motivant in lupta cu propriile limite decit sa stii ca sunt oameni care sunt mindri de tine.

 

foto cover via shutterstock, cuvint cheie “champion”

2011
kulinarium sibiuintilniri nepretuite, part 7: acasa

intilniri nepretuite, part 7: acasa

cind ma aflu in deplasari lungi cu treaba mi se face dor de “acasa”.

pare straniu la prima vedere, pentru cei care ma cunosc, pentru ca sunt dintre persoanele care nu au simtul proprietatii pt nimic si m-as putea muta oricind in alta casa (care sa aiba lumina si poveste) sau as renunta oricind la orice obiect din casa daca si-l doreste cineva neaparat.

dar cind sunt in deplasari, si sunt foarte obosita de la multa munca, ma incarc din ceea ce inseamna acasa pentru mine, iar asta intotdeauna se traduce cu “prieteni”. ma incarc din discutiile cu prietenii, mai exact din tacerile alaturi de prieteni si din imbratisarile lor.

cind nimeni dintre prietenii mei nu se afla pe aproape, trisez cu ceva ce-mi aduce aminte de copilarie; o prajitura, o mincare speciala, o aroma.

*

la Sibiu , in cele 10 zile de FITS, in care – pentru ca aveam multa treaba – ajunsesem sa ma trezesc nu la 6 cum obisnuiesc ci, pas cu pas, cu cite 20 de min mai devreme si mai devreme pina am ajuns la 4 si jumatate:)

pentru o zi “acasa” a insemnat laptele de pasare de la Kulinarium, un restaurant nou deschis in Piata Mica.

locul e foarte simpatic si-are bucatarie si romaneasca si europeana, dar cel mai tare si mai tare e de departe laptele de pasare, facut la cuptor. chef-ului de acolo ii place sa experimenteze si daca ajungeti in Sibiu, stiti ca Piata Mica e magica, asa ca treceti si pe la Kulinarium si cereti laptele de pasare.

*

1392

putina geometrie… cum nu se invata la scoala

cind e vorba de nuduri cele mai multe fotografii sunt in sabloanele geometriei (si gravitatiei). ne ajuta trupul uman care are multe sinusoide.

exista insa si fotografi care stiu sa iasa din sabloane si avem fotografii ca aceasta

howard schatz e fotograful si ca el sunt foarte putini

iata insa citiva fotografi, nu la fel de celebri, care au incercat putin mai mult de la a fotografia trupul uman, fara haine


hanu perala


roby de maria – fotografia se cheama SkYin & Yang


maurice de vries

1665
wedgescei mai de prost gust pantofi din lume:)

cei mai de prost gust pantofi din lume:)

vazusem pe strada variante sport – la limita dintre adidas si sanda platforma – in deplasarile mele prin tara , la craiova si constanta. in bucuresti n-am vazut, si pun asta pe seama faptului ca prietenele mele au gusturi mai rafinate:)

recunosc cu sinceritate ca am gindit “ce ghertzoism”, desi am inteles ratiunea comerciala pentru care au unit pantoful sport cu iluzia elegantei (platforma) pentru ca era o nisa care putea fi exploatata si-a mai fost executata si in alte directii de-a lungul anilor.

acum, la o mica sesiune de shopping online, am descoperit versiunea lui Jimmy Choo si stau si ma intreb: ori am imbatrit eu foarte mult si dintr-o data mi s-a rupt filmul, ori gusturile s-au diluat spre transparenta.

de ce s-ar incalta cineva cu asemenea odiosenii?

si asta e o versiune de lux, cu piele intoarsa si lac, cum nu, ca sa straluceasca putin.
dar la craiova si constanta circulau versiuni de pinza, adidasi cu platforma.

ca sa-ti vina cit de cit bine ar trebui sa ai o glezna cam cit incheietura unei miini a unui copil de 14 ani (pentru ca taie piciorul dupa cum e creat) si asta inseamna ca trebuie sa fii balerina.

va imaginati o balerina incaltata in asa ceva?

in caz ca vreti totusi sa incaltati asa ceva, ii puteti cumpara de aici

eu ma bucur ca vine vara si n-o sa vad prea des pe strada asa ceva.

5560
bricksintilniri nepretuite, part 6: caramizile

intilniri nepretuite, part 6: caramizile

imi plac casele vechi, nu doar pentru ca au povesti si ferestre mari ci si pentru ca imi plac caramizile si parchetul. intr-o casa din caramina, cu parchet vechi, mersul descult capata alt parfum:)

*

caramizile mi se par a fi una dintre cele mai frumoase metafore despre viata.

privesc intotdeauna grupurile de oameni in care traiesc / muncesc ca pe niste constructii, cu fiecare om cite o caramida.

nu poti sa construiesti nimic doar din caramizi, mereu e nevoie de mortar care sa solidifice constructia si mortarul asta, in viata, inseamna lucruri in comun, emotii traite impreuna, viziuni asemanatoare.

imi place sa fiu mortarul pentru un grup. sa trec prin viata lui – personala sau profesionala – atit cit sa ajut la solidificarea constructiei, dar imi place sa fiu si caramida si sa fie altii mortar pentru constructiile mele.

*

e un restaurant in Cluj, linga Somes, care se numeste Bricks, caramizi:) si – pentru ca e un loc care , desi e in centru, nu e ocupat de oamenii din festivalul de film, merg in fiecare an cind sunt la TIFF, macar o data, pentru un mic dejun, in ziua cea mai grea a mea, cea in care tin cursul de branding personal pentru actorii din proiectul “10 pentru film”. si de fiecare data ma gindesc, oare in ziua asta, pentru cele doua ore de curs, am sa fiu caramida sau mortar? sau nu o sa las nicio urma?

*

toti in viata suntem cind caramizi, cind mortar. uneori ajutam la solidificarea constructiei, alteori suntem bucata de caramida care sparge, strica ceva.

*

si anul asta, cind eram la Cluj, am fost la Bricks, si m-am bucurat sa descopar ca aveau parteneriat cu prietenii mei speciali de la MasterCard si sunt parte din proiectul MasterCard Elite. daca ajungeti in Cluj, mergeti sa mincati la Bricks , e un loc foarte special, in plus, daca platiti cu un MasterCard Premium primiti si un discount simpatic.

aaa, si neaparat, dar neaparat cereti-le sa va arate meniul pentru desert. nu va pot spune de ce, ca sa nu va stric surpriza:)

*

Sunt 230 de locuri frumoase din intreaga tara in proiectul MasterCard Elite (intreaga lista o puteti gasi aici).

E usor sa verificati lista de locatii si inainte de o calatorie in tara sau de o iesire in Bucuresti, folosindu-va cardul MasterCard, sa stiti unde puteti sa aveti nu doar o experienta nepretuita, ci si un discount simpatic.

1917
floarea soarelui floria.rofloarea soarelui – acesta nu e PR, e Bucurie Pura

floarea soarelui – acesta nu e PR, e Bucurie Pura

am o istorie personala cu florile de Floarea Soarelui.

am primit (odata in miez de iarna, cel mai mare buchet pe care mi-l puteam imagina… si-acum ma intreb cum a facut rost de ele, iarna), si-am daruit (poate cel mai emotionant buchet pe care l-am daruit vreodata).

aseara am uitat intr-un restaurant buchetul de floarea soarelui pe care tocmai il primisem

am fost necajita si-am pus pe facebook urmatoarea postare ca sa-mi descarc of-ul

mai devreme am primit acest prea minunat buchet de Floarea Soarelui si mesajul

“La Floria.ro, ne place ca oamenii sa se bucure de flori mult timp. Ne-am intristat alaturi de tine ca ai uitat florile “din cauze de ploaie”, insa… iti dorim o zi cu soare! Echipa Floria.ro.”

Dragii si minunati simpatici de la Floria (draga Anca Petrescu Popa), stiu ca marketingul/ PR-ul in timp real e la moda, dar trebuie sa va spun si voua si tuturor celorlalti ca asta nu e PR, e Bucurie Pura.

eram foarte necajita aseara ca am uitat florile si uite cit de putin e nevoie ca sa faci un om foarte foarte happy.
va multumesc foarte tare, foarte foarte tare.

fara sa stiti, intr-un fel special, nu doar ca mi-ati facut o mare bucurie si mi-ati adus soarele in casa, dar s-a inchis un cerc cu buchetele de floarea soarelui daruite din inima ca sa faci o bucurie cuiva cind are nevoie de ea.

MULTUMESC.

2720
The-Fashion-Jumper-japanese-garden-1am fost fotograf pentru 15 min

am fost fotograf pentru 15 min

hai, poate ca am fost fotograf pentru 25 de min, nu 15.

si e de dragul titlului ca “am fost fotograf”, pentru ca doar am incercat sa fac niste fotografii care sa se incadreze intr-un concept al unui pictorial. n-am nici talent, nici cunostinte tehnice ca sa fiu fotograf. si… cele mai multe fotografii imi ies miscate, asa ca nici macar nu ma straduiesc sa incerc cind ma roaga prietenii mei sa le fac vreo foto.

exista totusi un pictorial semnat de mine, pe un blog in online.

s-a intimplat in urma cu 3 saptamini in Cluj cind imi mutasem biroul de la TIFF in Gradina Botanica, la liniste si racoare, impreuna cu Edi Enache.

Edi era imbracat foarte frumos, soarele de dimineata ne ajuta cu o lumina foarte calda si-am zis ca pot sa ma distrez putin.

ii multumesc lui Edi ca a sarit in cel mai ingust si periculos loc din Gradina Japoneza si ca s-a cocotzat pe o creanga destul de fragila ca sa fac eu fotografiile pe care mi le imaginam.

nu cred ca mai repet experienta, nu e meseria mea, dar mi se par simpatice cadrele pe care le-am facut – (o prea mica )parte din nimereala, parte din geometria pe care o stiu, parte din experienta visuala din multi ani de lucru la revista.

adica vreau sa zic ca nici in experienta asta nu m-am vindecat de a face lucrurile f constient, cu atentie la detalii, desi stiam foarte bine ca nu ma pricep tehnic la asa ceva.

de ex, m-am uitat cu atentie la toate crengile de pe alee, ca sa stea personajul intr-o pozitie in care copacii sa-l complimenteze – de unde mi-am dat seama ca nu o sa ma vindec niciodata:))

si nu, nu ma cred/vad/inchipui fotograf. nu o sa mai fac asta alta data. doar ca, la distanta de intimplare, a fost amuzant sa constat – inca o data – ca si cind ma joc, mai iau foarte in serios:)

puteti vedea fotografiile pe blogul lui Edi, The Fashion Jumper -mini  pictorialul (si articolul care-l insoteste) se numeste  Center of Hattention

 

1710
nud1joburile pe care nu le accept

joburile pe care nu le accept

ma suna un prieten – persoana publica, functie importanta de conducere – sa ma roage sa ajut intru crearea unei imagini curate si frumoase a unei tinere domnisoare.

intreb pentru ce ii trebuie, imi spune ca fata tinteste un job intr-o banca si ca el este interesat ca ea sa aiba o imagine curata intrucit e noua lui iubita.

imi suna suspect si-i caut numele fetei pe google. descopar pe FB-ul ei nenumarate poze cu ea in costum de baie, cu sau fara sutien, acompaniata de diversi domni burtosi si cu maieu.

sun domnisoara si ii spun ca o rog sa scoata fotografiile respective si de acum incolo, daca vrea sa fie perceputa ca o persoana respectabila, sa nu-si mai puna in spatiu public nicio fotografie in chiloti (de baie sau nu), ea ridica tonul la mine si-mi spune “crezi ca pe X l-as fi cunoscut altfel?! toate vedete de astazi fac asta si cistiga bani si nu le mai judeca nimeni”

ii spun domnului ca nu-l pot ajuta, el imi face o propunere financiara foarte generoasa, eu spun ferm: NU.

sunt job-uri pe care nu le accept oricit de multi bani mi s-ar oferi. mai ales cele cu oamenii care nu inteleg ce e spre binele lor.

daca ai 20 de ani si iti pui multe poze cu tine in chiloti pe FB, e foarte posibil sa tintesti barbatii pe care-i vrei, dar e foarte sigur ca nu vei fi perceputa ca o fata decenta careia sa i se acorde respect.

viata asa cum e.

turnerteatru: Kathleen Turner inapoi la Londra

teatru: Kathleen Turner inapoi la Londra

text de Sorana Savu

Nu stiu cand anume m-a cucerit Kathleen Turner – cand cauta pietre pretioase prin noroaie cu Michael Douglas, cand ii tinea piept lui Nicholson in “Onoarea familiei Prizzi” sau cand juca rolul tatalui lui Chandler in “Friends”. Dar m-am bucurat enorm sa o pot vedea pe scena la Londra vara asta, la Duchess Theatre, la aproape zece ani de la stagiunea cu ”Who’s Afraid of Virginia Woolf”.

Tocmai vara asta, cand londonezii sunt mai preocupati de meciurile de fotbal decat de ce se petrece pe scenele teatrelor lor. Ocazie buna pentru noi sa mai gasim bilete si sa fim martori ai spectacolelor pe care ni le ofera niste actori care pastreaza pasiunea jocului la fel de intensa si pe ecran, si pe scena.

 “Bakersfield Mist” e o piesa usoara si simpatica, tinuta de doua personaje, interpretate de Kathleen Turner si Ian McDarmid. Pe Maude am recunoscut-o imediat din amintirile mele din California. America rurala nu e nici pe departe asa de romantica precum vrem noi sa credem si magazinele de mana a doua, “cartierele” de trailere, vietile petrecute printre deznadejdi si gunoaiele altora, ignoranta care nu e neaparat lipsita de suflet sunt realitati pe care, spre deosebire de majoritatea spectatorilor din sala, mi-a fost greu sa le gasesc amuzante.  Pe el – connaisseurul, evaluatorul de arta – nu-l stiam, dar l-am vazut fix a doua, zi pe o terasa londoneza, cu camasa lui roz, sacoul bleumarin cu nasturi aurii si esarfa (alternativa boema si aristocrata in acelasi timp la cravata) cu un pic de galben. Manca o pizza cu un aer detasat, in timp ce pe masa lui, in strada, langa halba de bere se odihnea un album cu picturile lui Monet.

Pana si situatia care sta la baza piesei e reala/realista – Maude cheama un expert sa-i evalueze un Jackson Pollock pe care l-a gasit intr-un targ de vechituri si l-a cumparat pentru o prietena pentru ca era ingrozitor de ieftin si ingrozitor de urat. Parerea ei.

Dati o cautare pe net si veti vedea cazuri de tablouri aparute de nicaieri, cumparate pe sume astronomice si dovedite ulterior falsuri, sau viceversa, cumparate pe sume derizorii si dovedite ulterior originale.

El il iubeste si il simte pe Pollock si, intr-un monolog care blocheaza usor sala pentru ca iese cu totul din ritmul piesei si este extrem de serios si de profund chiar poate sa-l explice pe Pollock. Chiar si pentru cei care nu-l apreciaza (that would be me) e o tirada convingatoare si pasionanta, care macar ne lamureste ce vad cei care-l apreciaza.

Ea spera ca Pollock – Pollock al ei – sa-i schimbe viata. Total. Sau partial. Sau macar un pic.

Unul e rationalul, altul e emotionalul – iar apoi rolurile se schimba, intr-un dans pe care il conduce cand un personaj, cand celalalt. Un pic de bautura ajuta la limpezirea sentimentelor si convingerilor, dupa cum se intampla.

E multa hrana pentru suflet si minte in cele cateva zeci de minute ale piesei – de la definitia autenticitatii, la cea a frumosului, la modul in care fiecare dintre noi recepteaza arta, la ratare.

Londra nu e chiar asa de departe, iar bilete la “Bakersfield Mist” mai gasiti pana la finele lui august. Spiritul lui Kathleen a ramas intact, in ciuda trecerii anilor si a suferintelor pe care le indura. Si e mai mult decat suficient pentru o experienta teatrala memorabila.

 *
Sorana Savu este specialist in comunicare, Senior Partner Premium Communication. O puteti citi si pe blogul ei, soranasavu.com .
1837
Spring-Summer-2014-Womens-Fashion-Color-Trends-3Sa-ti alegi cu cap culorile obiectelor si hainelor pe care le porti

Sa-ti alegi cu cap culorile obiectelor si hainelor pe care le porti

Am o rochie albastra larga pe care de cite ori am purtat-o anul asta toata lumea a intrebat de unde o am si, de fiecare data, am primit multe complimente.
A facut ravagii pe internet cind am postat o fotografie cind eram imbracata cu ea si chiar si fetele de la teatru din Sibiu isi doresc sa o cunoasca pe designerita ca sa-si faca si ele una.

Parte importanta din farmecul ei este albastrul foarte special. Un albastru care e in paleta de culori din trendurile de moda ale acestui an (e prezenta si in sezonul primavara vara, dar si in colectiile de toamna), un albastru care in termen tehnic se cheama deep sky.

Numai ca eu am cumparat-o anul trecut:)

Sigur pentru ca mi-a placut, dar si pentru ca stiam ca albastrul acesta special va fi anul asta the big hit si ca astfel, cu o rochie simpla, fara niciun fel de accesoriu o sa ma fac remarcata. Am avantajul ca am lucrat multi ani pentru o revista glossy si stiu unde sa ma uit si cum sa caut trendurile de culori pentru sezoanele urmatoare si sa achizitionez lucruri cu efect.

Mie imi plac lucrurile simple, fara zorzoane si fara “tumbe” cum le zic eu. Lucrurile care au o idee desteapta, minimaliste.

In directia aceasta a culorilor alese smart ca accesoriu pentru obiectele pe care le utilizam zilnic, imi place foarte mult noua gama de tablete de la Prestigio care este in 6 culori strategic alese si vin prezentate intr-o husa de piele, perfecta pentru un cadou elegant pentru o doamna sau domnisoara care e pasionata de moda. Fara sa fie ostentativa.

In primul si in primul rind exista o tableta in albastrul in cauza, deep blue .

Dar exista si in alta dintre culorile care te fac sa zimbesti in acest sezon, menta.

 

Si, ce imi place mie foarte tare, pentru ca intra la categoria sa cumparam ceva care sa fie cu cap, chiar daca pare un rasfat, sunt si culori din colectiile de toamna – iarna 14-15

*
Acum pentru ca nu doar culoarea e totul, trebuie sa stiti ca Prestigio MultiPad Color are posibilitate de stocare date de 16 GB, cu posibilitate de extindere prin card extern de 31 GB, dar si 200 GB gratis in cloud prin aplicatia Prestigio MultiCloud. In plus, beneficiaza de un ecran IPS care face imaginile mai luminoase si mai clare.

La capitolul aplicatii Prestigio MultiPad Color vine cu Google apps, eReader Prestigio, OfficeSuit Pro, Deezer , McAfee Antivirus, Bloomberg, Wikipedia, Navitel navigator, Facebook, Twitter, WhatsApp, Vkontakte, Hills of Glory 3D, NARR8, Megogo.ne 🙂

Le gasiti in magazinele de specialitate. Zic sa va duceti sa le vedeti , sa le atingeti si dupa aia o sa intelegeti de ce sunt la fel ca obiectele noastre vestimentare pe care le iubim foarte mult.

puteti citi mai multe detalii despre Prestigio MultiPad Color, aici.

3031

Stiu ca poti sa schimbi lumea in mai bine. Ce idee de viitor ai?

Stiu ca sunteti oameni din aluatul bun, altfel n-ati avea ce sa cautati pe acest site. N-ati gasi nimic in raza voastra de interes. Stiu ca va doriti ca lumea din jurul nostru sa fie macar cu un milimetru mai buna. Am participat impreuna la multe intimplari cu scopul asta. Uneori ne-a iesit, alteori am incercat.

Mai stiu ca sunt multi oameni aici care nu si-au spus ideile pentru o lume mai buna pentru ca s-au ginddit ca nu pot fi duse la bun sfirsit; ca ei nu pot scrie un proiect care sa beneficieze de finantare pentru ca nu au o fundatie asociatie, sau … nu stiu sa completeze tabelele sofisticate cu bugete complicate.

DAR IDEEA E ACOLO.

Stiu sigur ca fiecare dintre voi are o idee care ar putea schimba putin lumea din jur si le-ar fi mai bine celor mici.

*

Philips Romania lanseaza proiectul Idei de viitor in care invita oamenii din toata tara (ba chiar si romanii de peste hotare) sa-si spuna ideile creative, inovatoare privind imbunatatirea vietii copiilor si le promite ca le va transforma in realitate.

De foarte multe ori lumea se schimba imens cu o idee simpla, care vine de la cineva care stie detaliile unei situatii, mai bine decit ar cunoaste-o cei care ar veni sa faca studii la fata locului. Si-acum e momentul ca noi sa spunem, iar oamenii de la Philips sa incerce sa le transforme in realitate.

„Idei de viitor” are trei teme principale: „Perioada de sarcina”, „Start sanatos in viata” si „Recreere prin lumina”.

Tot ce trebuie sa faceti e sa scrieti o idee (sau mai multe) care credeti ca ar putea face minuni in viata copiiilor nostri ca sa ajunga OAMENI MARI si sa o puneti pe platforma www.ideideviitor.ro.

Nu aveti nevoie de bugete, de multe lucruri de completat, spuneti ideea si va fi votata de public si poate deveni realitate. De astazi 18 iunie , mai aveti la dispozitie 7 saptamini, pana la 31 iulie sa postati idei. DE VIITOR.

*

Nu vreau sa va influentez, puteti sa propuneti orice credeti voi ca poate face lumea mai buna si ii ajuta pe oameni in limita a celor trei piloni ai concursului de idei („Perioada de sarcina”, „Start sanatos in viata” si „Recreere prin lumina”), dar vreau sa va arat ceva ce pe mine m-a impresionat foarte tare si stiu cit de mult inseamna un asemenea detaliu.

Philips a creat un sistem Ambient Light pentru spitale (au vindut deja 500 in toata lumea) in care din lumina creeaza o lume speciala pentru copiii care, de exemplu, trebuie sa treaca prin situatia de a sta nemiscati citeva minute bune la un tomograf. (si , desi vi se pare simplu, e traumatizant si de speriat chiar si pentru un adult aceasta operatiune fara de care nu se pot salva vieti)

Cind esti bolnav conteaza fiecare milimetru de confort, fiecare gram de atentie si, pentru un copil faptul ca se poate juca cu lumina si e intr-o camera in care din lumina e desenata o noua lume pe pereti, e … magie.

Si cu magia asta, care ii aduce un zimbet pe chip, vine usor usor si forta de a lupta ca sa invinga boala.

Am sa va mai arat zilele viitoare alte idei magice care pot schimba lumea cu un milimetru in mai bine si mai frumos

(personal visez la crearea unui cinematograf intr-un sat in virf de munte, unde oamenii n-au descoperit inca magia de a vedea un film pe un ecran urias, cu un sunet impecabil, alaturi de toata comunitatea. Stiu ca daca s-ar intimpla asta, dintre copiii care vor vedea acolo filme vor iesi oameni MARI care vor vrea sa ajute si sa construiasca lumi magice… ca-n filme)

Tu ce idee de viitor ai ? scrie-o aici www.ideideviitor.ro.

 

 

1798
danscum o sirba romaneasca poate deveni street dance/contemporan

cum o sirba romaneasca poate deveni street dance/contemporan

mi-ar placea sa vad la FITS tineri care cred ca stiu sa danseze street dance sau orice alt stil, doar pentru ca au ritm si stiu sa faca niste tumbe; mi-ar placea sa vad la FITS tineri care se simt coregrafi pentru videoclipuri sau emisiuni tv sau show-uri de cintareti prezenti in topuri pe la radio; mi-ar placea sa-i vad la FITS la show=urile de dans pe juratii de la Romania Danseaza, mai ales pe cei doi distinsi BAieti (BA-ul e cu majuscule pentru ca asa vorbesc ei), dar si pe dansatorii lor care se simt mici dumnezei.

ca sa invete cum se face performanta si ce inseamna DANS. si cum se inoveaza in coregrafie

iata un exemplu minunat de inovatie: muzica noastra populara vazuta drept coloana sonora pentru street dance sau dans contemporan.

coregraful se numeste Barak Marshall iar show-ul gindit de el a fost prezentat aseara in FITS de compania braziliana Cisne Negro ( nu e aceeasi companie cu cea din inregistrarea de mai jos).

de la minutul 2;27 va intilniti cu o tema populara romaneasc reinterpretata in dans (in show au fost trei piese romanesti)

inca un exemplu de inovatie in coregrafie de la o trupa care se numeste SÉBASTIEN RAMIREZ & HONJI WANG si ea prezenta la FITS in acest an.

zilele viitoare va mai arat citeva exemple minunate.
poate la anul vedem dansatori si coregrafi in salile de spectacole de la FITS si in citiva ani o sa ne fie mai greu sa recunoastem sursele de inspiratie din videoclipurile de pe la tv.
cu alte cuvinte, aspirantii la coregrafie vor invata meserie.

P.S. mi-ar placea sa-i vad si in salile de spectacol la Gigi Caciuleanu, la Razvan Mazilu, Florin Fieroiu etc

pe cuvint ca dansul e mult mai frumos pe scena decit cind va inspirati din youtube.

2062
PAI DESPRE CE VORBIM NOI AICI DOMNULE©Sebastian Marcovici13062014 (17)FITS: unul dintre domnii mei preferati – Sebastian Marcovici

FITS: unul dintre domnii mei preferati – Sebastian Marcovici

Sebastian Marcovici e de multi ani fotograful oficial al Festivalului International de Teatru de la Sibiu si cred ca e unul dintre cei mai buni fotografi de spectacol pe care-i are Romania.

E foarte greu sa faci fotografie de spectacol – sa poti sa surprizi viata dintr-un spectacol. Si e si mai greu sa faci fotografie de spectacol cind te uiti pentru prima data la un show si sa faci in citeva clipe trecerea de la ce simti, la ce poti sa arati celorlalti din ce ai simtit tu, folosindu-te de fotografie.

*

De doi ani de cind lucrez pentru comunicarea online a festivalului , in fiecare zi de FITS imi incep munca analizind fotografiile lui. In functie de ce imi trimite, imi fac planurile de comunicare pentru Facebook, site-uri sau bloguri. Viata m-a invatat ca fotografiile lui (pentru ca mai sunt si alti fotografi in festival) scoreaza cel mai bine la public – iau cele mai multe share-uri, like-uri etc, asa ca – intr-un mod egoist desigur – la show-urile pe care eu le iubesc ma uit prin sala sa vad daca el va face fotografiile ca sa stiu daca o sa va conving si pe voi , cei care n-ati fost acolo, ca a fost super spectacol.

*

aseara pentru prima data de cind muncim 10 zile pe an in acelasi proiect, am stat linga el la un spectacol. (“Pai… despre ce vorbim noi aici”, despre care am scris aici🙂 ) si pentru prima data am inteles cum lucreaza.

are obiectivele intinse linga el, urmareste actiunea si anticipeaza miscarea personajelor. apoi, pentru ca e si spectator in acelasi timp si merge cu mintea si cu sufletul cu personajele, incearca sa le transmita starea.

in spectacolul de aseara Moromete (Marce Iures) era foarte suparat pe fiii lui – pe care-i considera morti pentru ca-l parasisera. am vazut cind Sebastian a facut fotografia de mai jos. s-a uitat cum domnul Iures a facut ceva pasi in spate, a ridicat aparatul vazind ca s-a  schimbat lumina pe personaj si-a declansat. s-a uitat sa vada daca e clar chipul. apoi a respirat adinc.

stia ca are un cadru bun.

stiam si eu de aseara, pentru ca am tras cu ochiul fara sa ma vada, ca o sa primesc  una dintre cele mai puternice fotografii din tot festivalul… pentru ca dl Iures se simte in poveste, dar nu e el. ACOLO e doar MOROMETE, cu tristetea lui.

si e o imagine iconica.

 

 

ce nu stiam era ca surprinsese si momentul emotionant al imbratisarii celor doi actori, cind domnul Iures avea lacrimi in ochi. fotografia care coperta acestui articol.

puteti vedea mai multe fotografii facute de Sebastian Marcovici pe pagina de facebook a festivalului sau in centrul Sibiului pentru ca e o expozitie cu fotografii realizate de el de la editiile trecute. mi-a promis ca-si face o fotografie cu mine, linga cadrul meu preferat din expozitie asa ca o sa vi-l arat si pe el curind.

 

altfel, daca aveti nevoie de fotografii de spectacol facute de cineva care simte si intelege ce se petrece pe o scena, il gasiti aici

 

1864
Vitasiasaptamina asiatica – sau cum sa te simti ca o gheisa

saptamina asiatica – sau cum sa te simti ca o gheisa

in urma cu citeva zile am facut un concurs inedit care avea ca miza tranformarea unei cititoare intr-o gheisa.

plecasem de la filmele asiatice pe care le prefer, va rugasem sa-mi spuneti filmele voastre preferate din Orient si asa am ales cistigatoarea.

acum provocarea merge mai departe: impreuna cu Sorina Vana care a trait o super experienta fiind transformata intr-o gheisa va aratam citeva trucuri despre cum puteti avea, macar pentru o dupa amiaza, Asia acasa.

 

nu stiu daca o sa va iasa acasa o transformare atit de reusita ca a Sorinei, dar stiu cum puteti face sa va simtiti gheisa.

va invitati prietenii la o cina, pregatiti super delicatese asiatice, le serviti cu gratie si le insotiti cu un film asiatic sofisticat.

daca va ginditi ca nu va ies mincarurile fix ca in Asia, problema e rezolvata: de luni 9 iunie e Saptamina Asiatica la in magazinele Lidl si lucrurile sunt facute temeinic, adica poti gasi condimente si semipreparate asiatice ca la ei acasa. Produsele Vitasia, pe care le gasesti in magazinele Lidl in Saptamana Asiatica 9-15 iunie, te ajuta sa pregatesti acasa o petrecere sau o masa asiatica autentica.

sub eticheta Vitasia se gaseste o colectie variata de produse pentru fiecare din cele 4 tari: China, Japonia, Thailanda, India si ca sa vi se faca pofta va dau si citeva exemple:  pachetele de primavara (7,99 lei), taitei thai cu sos (4,99 lei), Sushi kit (29,99 lei), dar si Lichior din flori de lotus sau fursecurile cu ravas.

 

 

 

 

2993

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!