Tag : dezvoltare personala

shutterstock_tava argintde la mesajul lui Dani Otil la transformari

de la mesajul lui Dani Otil la transformari

am sharuit astazi pe facebook mesajul lui Dani Otil catre public generat, banuiesc, de zumzetul din ce in ce mai puternic pe care il aude in jurul lui, via mass media.

l-am postat stiind ca femeilor o sa le placa sinceritatea lui.

apoi, din comentarii sau din discutii private am inteles ca oamenii proiecteaza din nou si din nou pe nevoile lor cu orice lucru pe care-l intilnesc.

am descoperit ca pentru multe femei ( 8 din 10) cu care am vorbit, transformarea pe care el o mentioneaza e mai importanta decit sinceritatea lui si nu atit transformarea, cit faptul ca recunoaste ca a fost facuta cu ajutorul unei femei.

e cineva care scrie intr-un comentariu public: “Cam asta iese cand barbatii incep sa gandeasca.” un comentariu care m-a surprins foarte tare.

*
din perspectiva meseriei pe care o am si a intelegerii unor detalii despre cum functioneaza industria divertismentului, mesajul lui e, inainte de orice, unul curajos prin sinceritatea lui.

stie ca o sa fie preluat de toata lumea si pentru o vreme o sa mai zumzaie presa in jurul lui, dar la fel de bine stie ca, intr-un fel, a preluat controlul le-a dat el informatiile corecte. pe teritoriul lui, fara sa fie nevoie sa comenteze mai mult decit si-a propus, fara sa raspunda la alte intrebari. si-a facut-o cu sinceritate ca sa aiba impact si pentru el, personal, si pentru ceilalti. de asta are si asa de multa putere mesajul.

*
cu transformarea e o alta discutie. oamenii nu se transforma, nu evolueaza/involueaza daca nu doresc sa participe la respectiva transformare. orice se face cu participarea lor directa, in conexiune puternica cu nevoile lor – de confort emotional, de placere, de evolutie spirituala, nevoie materiala etc

e valabil si pentru femei si pentru barbati.

e o chestiune de ego sa credem, fiecare dintre noi, ca putem transforma pe cineva cu puterea mintii, exemplului, orice super putere ne-ar trece prin minte. fiecare dintre noi poate cel mult sa ofere o oglinda pentru altii si un context in care sa poata exista comparatia intre ce vede si altceva (mai bun sau mai rau).

dar alegerea vreunei schimbari nu apartine celui care arata oglinda, ci celui care se vede in ea si isi evalueaza chipul dupa propriile nevoi si repere.

cum zice prietena mea Ana Onisei “nu poti salva pe nimeni de sine insusi”. restul e doar ego

*
ceea ce imi aduce aminte ca in 2008 am scris un editorial despre relatia dintre o femeie si barbatul ei unde era vorba de o tava care devenea oglinda. il puteti gasi aici.

2080
caloameni si cai

oameni si cai

nu exista om care sa nu se emotioneze in fata dragostei pe care o primeste de la un suflet necuvintator (catel, pisica etc). in dragostea aceea este iluzia iubirii neconditionate la care rivneste toata lumea. iubirea pura. in unele cazuri e doar o iluzie pentru ca sufletele necuvintatoare au si ele inteligenta lor si stiu sa conduca “ostilitatile”.

***

in relatia cu caii oamenii devin goi.

calul e un animal mare si, fata in fata cu el, stii ca, fizic, nu ai cum sa-l domini si, cu atit mai mult, esti fascinat sa obtii atentia/dragostea lui.

doar ca… un cal are nevoie de 3 secunde ca sa stie starea ta emotionala, sa simta din limbajul trupului tau daca ti-e frica, daca esti agresiv, daca esti suparat, daca n-ai cele mai curate ginduri.

si fata in fata cu un cal oamenii invata ca dominarea celuilalt, controlul, nu implica neaparat puterea fizica : poti face un cal – care are de 5-6 greutatea ta  – sa te urmeze si sa te repecte fara sa folosesti ham, bici, sau cuvinte. daca ai ginduri bune si daca trupul si mintea ta ii spun intr-o forma clara ce trebuie sa faca.

dar mai presus de orice, fata in fata cu un cal oamenii invata ca iubirea neconditionata vine dupa ce dai iubire, nu inainte. calul e ca o oglinda: reflecta in cea mai curata forma, dezinteresat, onest tot ceea ce primeste. si in fata lui, cind te simti mai mic decit esti, redescoperi smerenia.

 

***

duminica am fost la o lectie de echitatie la Regatul Cailor. am avut-o tovarasa pe NELY o iapa pitica, blonda si simpatica. si foarte cuminte.

l-am intilnit acolo pe George Leca – un trainer care face cursuri de dezvoltare personala pentru manageri, dar nu numai, dupa un sistem inovator: oamenii sunt fata in fata cu caii. si din reactiile lor, oameni si cai, reies caracterul, relationarea cu ceilalti, temerile, bucuriile.

“intre doua suflete unul va fi dominant. dar nu va fi acela care foloseste forta ci cel care stie sa transforme dorinta in intentie/actiune”, mi-a spus George Leca.

proiectul lui de dezvoltare personala cu autorul cailor, horse eye, poate fi gasit aici. am sa revin sa scriu pe larg despre el.

4636

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!