Tag : herta muller

herta mullerNew York Times un super profil Herta Muller

New York Times un super profil Herta Muller

New York Times publica un amplu portret al Hertei Muller ; inca una dintre ocaziile acelea rare in care tinem o pagina intreaga din ziar cu un articol in care se vorbeste despre Romania, fara cersetori . il puteti citi integral aici

“I never wanted to be a writer,” Ms. Müller said in an interview while in New York this month for the PEN World Voices literary festival. “There were no books at home.”

But when, as a teenager, she was sent off to high school in Timisoara, the closest city, she said: “Whatever I read went under my skin, I almost devoured the literature, which became like a road to discovery. And this is how it stayed. I always wanted to know, how should one live? I write in order to bear witness to life.”

Exposure to those new ideas made her a nonconformist and ultimately a dissident, fired from her job for refusing to cooperate with state security. Her first efforts as a writer were when she was a university student, and she and a group of friends published unauthorized literary work and statements in favor of freedom of expression.

Valentina Glajar, a Romanian-born scholar who teaches at Texas State University, was a translator of “Traveling on One Leg,” an early Müller book. She has also examined some of the secret police dossiers on Ms. Müller that were declassified after the collapse of Communism in 1989, two years after Ms. Müller had immigrated to West Germany and began the uneasy process of trying to define her place in that new setting. Ms. Glajar was startled by what she found.

“What most impressed me was how many of the facts in her file she then expressed artistically in her writing,” Ms. Glajar said. “So much of it is true. And like everyone else, I was surprised by how many sources in her wider entourage had to inform on her: her neighbors, the director of a theater in Timisoara, a teacher at one of the schools where she taught kindergarten who was someone she considered a friend.”

1948
1101270801_400romania vazuta de Time Magazine

romania vazuta de Time Magazine

in cel mai recent numar, Time Magazine l-a inclus pe Mircea Cartarescu printre cei mai importanti scriitori contemporani, alaturi de Salman Rushdie sau Jonathan Frazen.pina la ora la care scriu aceste rinduri – 19.00 – nicio televiziune n-a dat stirea, desi la rtv – de ex- au prezentat nunta operatorului lui Boc si o icoana cu familia Becali pictata pe peretii unei biserici din Vrancea

ca de obicei, nu stim sa remarcam si stirile care ne-ar aduce bucurie si ne-ar dezvolta sentimentul de respect pentru romani de-ai nostri. romani care fac imagine buna acestei tari prin talentul lor, nu prin banii guvernului.

*
motiv de a face o rapida analiza pe stirile despre Romania aparute in revista Time din 2000 si pina acum.

au fost 293 de mentiuni ale Romaniei in ultimii 10 ani si jumatate in Time.

cele mai importante:

tigani, problemele pe care le-au facut altora sau “deportarea lor din frantza” – 18 articole

sport (participantii la olimpiada de la Sidney sau calificarile pentru campionatul european de fotbal) – 17 articole
– incluzind aici 4 articole mari despre gimnastica romaneasca si un profil al Catalinei Ponor

film ( facut de romani sau filmat in Romania de catre straini) – 9 mentiuni
– incluzind aici 5 articole despre echipa fillmului “4 luni, 3 saptamini si 2 zile” care a fost inclusa in cele mai mari topuri ale anului 2008

posibilele inchisori CIA de pe teritoriul Romaniei – 4 articole

cistigarea premiului Nobel pentru literatura de catre Herta Muller – 3 articole

imigranti 2 articole, prostitutie 2 articole, SIDA 2 articole, Ceausescu 2 articole, Basescu 2 articole, Iliescu -2 articole, turism – 2 articole.

restul sunt mentionari in contexte economice si politice, impreuna cu alte state membre ale uniunii europene.
*
o privire rapida asupra acestor stiri ne arata ca sportul si cultura au fost zonele in care s-a scris si despre noi de bine. si ca in majoritatea cazurilor n-a fost vorba de o performanta realizata cu banii statului.
*
iata si copertele Time pe care au parut romani de-a lungul timpului
Nadia Comaneci august 1976

Nicolae Ceausesu martie 1966

Ana Pauker sept 1948

Regele Carol nov 1939

Regele Mihai 1927

*
Time este cea mai mare si mai importanta publicatie saptaminala de stiri din lume. are 20 de milioane de cititori in America si alte 20 de milioane in restul lumii.

*
dragi editori de stiri, faptul ca Mircea Cartarescu a aparut in Time e cel putin la fel de important ca sosirea lui Bon Jovi de miine si, categoric, e mai important decit stirea cu nunta operatorului lui Boc sau cea cu icoana cu Becali.
in plus e cu bataie mai lunga si cu interes pe termen lung pt respectul pe care ar trebui sa-l cultivam pentru tara noastra.

pacinoTopurile mele 2010 – carte

Topurile mele 2010 – carte

La capitolul lecturi am stat mult mai bine decit la teatru anul acesta. Am citit multe carti noi si bune gratie ebook readerului, iar mai catre sfirsitul anului, gratie Galaxy Tab-ului (pot sa le citesc oricind oriunde)

Ce mi-a placut cel mai mult:

Al Pacino, o biografie prin interviurile lui Lawrence Grobel. A fost o dubla revelatie cartea aceasta (Multumesc frumos doamnei Rodica Mandache care m-a pus sa o citesc, pe genul ” nu, nu, o citesti acum”)

Mai intii am citit-o pentru poveste si-am recunoscut in temerile, gesturile, intrebarile si faptele lui Pacino ginduri-temeri-intrebari ale unor oameni pe care i-am intervievat si pe care-i iubesc. Actori sau regizori. Artisti.

Mai apoi am citit-o pentru tehnica interviului (e genial Grobel).

Intre timp mi-am cumparat un ebook cu cursul de tehnica interviului al lui Grobel.

Iubiri 13 – o carticica cu 13 povesti de dragoste scrisa de 13 autori romani, coordonata de Marius Chivu. Fina. Usor de citit, dar greu de iesit din ea. Cred ca asta e viitorul pentru lectura tinerilor, acest format de culegeri de proze scurte. Acum ma gindesc ca din credinta asta a aparut, instinctual, cartea cu Povesti de Craciun.

Emotionantul proiect multimedia facut de un fotograf american despre tatal lui: Phillip Toledano – Days with My Father

Ce nu mi-a placut:

Cum au primit-o intelectualii romani pe Herta Muller. Orgoliul lor de a arata ca sunt egali cu ea, ba chiar mai sus, pt ca ea n-a ramas aici sa sufere ori “sa manince salam cu soia”.

Nu era vorba despre asta in revenirea Hertei Muller cu o lectura publica la Ateneu. Ar fi trebuit sa o celebram si sa ne bucuram de succesul ei, dar nu – noi ne-am aratat muschii. Fie ei si muschi intelectuali. De fapt, ne-am evidentiat invidiile si frustrarile.

Jonathan Franzen – Freedom – ii iubesc primul roman, Corectii. Eseul despre moartea tatalui lui m-a facut sa pling cu suspine, dar Freedom – noua carte pentru care a scris 7 ani – nu m-a prins. Si-am regretat teribil, pentru ca aveam mega asteptari. Mi-a placut insa foarte mult cover story-ul din Time. Inca ma mai urmareste imaginea cu laptopul lui lipit cu banda adeziva in dreptul conexiunii la internet, ca sa evite orice tentativa care l-ar indeparta de la munca. Mi-as dori sa am aceasta vointa si disciplina.

Ce astept pentru 2011

Sa-mi reiau disciplina de a citi o carte pe saptamina. Carti nerecomandate de cineva, luate la intimplare de pe net sau din librarii. Carti care sa ma surprinda.

Sa traduca cineva biografia lui Raymond Carver si pentru romani, promit sa o promovez intensiv si agresiv. E o carte din care au de invatat toti cei pasionati de tehnicile de scris.

Sa citesc biografia lui Robert Altman iesita acum 2 saptamini pe piata, dar si The New Yorker Stories, o colectie de 48 de povesti scrise de Ann Beattie in 30 de ani de jurnalism.

2797

pantofii hertei muller

Din locul in care ma uitam la ea, ii puteam vedea doar profilul. Breteaua subtire a pantofului facea o bucla dupa glezna, la fel ca dunga pe care o desena, pe obraz, o suvitza care iesea rebel din parul tuns bob.
Fata prelunga, cu barbia voluntara si pielea translucida, desena o forma ca de luna aflata in ultimul patrar. Jos, laba piciorului – arcuita de tocul de 8 cm – desena o luna in primul patrar, complementarul cercului desenat de chip. Buzele vazute din profil semanau cu punctul roshu pe care-l lasa la vedere pantoful decupat – unghia degetului mare.

“Cita simetrie”, mi-am zis uitindu-ma la femeia care vroia sa para curajoasa, dar orice amanunt din detaliile trupului ei aratau ca e timida.
Mai sus de glezne – subtiri cit incheieturile miinilor – era dunga colantilor; as fi zis ca e o forma de a arata modern daca n-as fi vazut lungimea fustei (o palma peste genunchi); era doar intentia de “acoperire”, de a nu lasa – din instinct – prea mult la vedere. Ca si sacoul negru cu mineci lungi si grele, din care parea ca se prelinge. Ca mierea.

Iar pantoful acela – elegant si usor decupat in fata – o trada cu totul: avea toc (onora momentul cu eleganta lui), dar nu foarte inalt, cit sa fie confortabil.

“E mai degraba practica, decit orice altceva”, mi-am zis din primele clipe pina sa o aud vorbind.

Dupa aceea m-am gindit ca sunt prea putini romani care ar putea sa cistige un Nobel, nu pentru ca n-ar sti sa minuie cuvintele, ci pentru ca n-au sinceritatea pina la oase, pe care o are ea.

iata pantofii Hertei Muller

foto lucian muntean

1818

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!