Tag : razvan penescu

DSB2275ce inveti din repetitii?

ce inveti din repetitii?

la scoala ni s-a spus ca “repetitia e mama invataturii”. ma rog in latina, aia care am facut scoala mai acum ceva ani.

actul de a repeta ceva, de a internaliza ceva ce primim ca informatie pentru prima data, ne ajuta sa asimilam mai bine. e logic.

dar nu la genul asta de repetitie as vrea sa va ginditi.

*
ati fost vreodata la o repetitie de teatru? sau la repetitia unui concert? sau a unui spectacol de televiziune?

tu stai in sala si te uiti la ce se intimpla pe scena. si, desi nu repeti nimik, inveti incredibil de multe.

inveti ca fara rigoare nu se poate sa fie succes – si daca ai in fata mari actori sau mari muzicieni, te uimeste disciplina si rigoarea cu care repeta fiecare detaliu. ca sa se apropie de perfectiune.

inveti cit de mult conteaza detaliile.

iti reamintesti cit de importanta e concentrarea. ( cind ne uitam la un spectacol, ni se pare ca totul e usor pe scena, pentru ca ei fac ca lucrurile se para usoare prin repetitii)

*
simbata in cadrul festivalului SoNoRo, la initiativa lui Razvan Penescu (liternet.ro), studentii de la conservator si comunicare, dar si elevi, au participat la repetitiile spectacolului care a fost in seara respectiva – Zoom In – cu Razvan Popovici, initiatorul festivalului SoNoRo pe scena, la viola.

sunt sigura ca toti tinerii care au fost la Ateneu simbata dimineata au plecat de acolo nu doar cu citeva lectii despre muzica, ci si cu citeva lectii despre viata… despre disciplina, seriozitate, rigurozitate.


*
voi ce ati invatat din repetitii?

…oricare fel de repetitii:)

1819
Black-Swan-movie-posterBlack Swan – lebada sau gisca?

Black Swan – lebada sau gisca?

Bunul meu prieten Razvan Penescu zice pe FB ca Black Swan e

prostie cu accente horror, muuuult kitsch, găuri în scenariu la fiecare pas, muuultă actorie de slabă calitate (inclusiv premiata Portman care se luptă cu tone de clişee despre cum e o balerină ce se scufundă în rol). O să prindă pt că arată frumos, pentru că dă fiori (ieftini) şi pt că e muuuultă muzică frumoasă. Şi o să fie muuuulte comentarii despre cât de înălţător e să te sacrifici pentru artă.

Iar asta e un motiv pentru mine sa zic “Ba NU!”

*

Black Swan nu e despre cit de inaltator e sacrificiul in arta. E despre proasta administrare a resurselor personale in raport cu viata profesionala: cind nu mai ai din ce sa te “incarci”, n-ai nici ce sa “dai”.

E mai vizibil in arta, dar e la fel pentru oricare alta meserie.

Daca n-ai o viata, daca n-ai intimplari care sa te emotioneze, daca nu experimentezi la nivel personal, la un moment dat seci pe dinauntru si nu ai ce sa mai transmiti.

(Asta e unul din motivele pentru care in fiecare interviu pe care-l fac cu un artist il intreb “ok, si din ce te incarci? Pentru ca in spectacole e un mare consum nu doar fizic, ci si emotional”)

*
intre prietenele mele e o vorba pe care eu am “inventat-o”. cind una greseste i se spune “lebada” – e upgrade-ul de la gisca; pentru ca si lebada e un fel de gisca dar mai eleganta. oricum la capitolul inteligenta sta la fel ca si gisca.
Si ati vazut ce capsor mic are? Cum sa aiba mult creier acolo?!

Eu cred ca Black Swan e despre a fi gisca in viata privata cind te dedici cu totul vietii profesionale:)
*
Nu discut cit de bun e filmul; eu l-as mai fi taiat un sfert.
Spun insa ca mi se pare foarte desteapta constructia coloanei sonore in raport cu actiunea filmului (pentru ca pune gradat toata partitura din Lacul Lebedelor). Si-mi plac costumele de antrenament f mult, dar am o scuza: toata lumea stie ca gri-ul e culoarea mea.

Am mai scris despre Black Swan si a detine controlul aici (ceva mai serios, sper)

mintea femeilor vs mintea barbatilor

azi, la Cupa Davis, cind Romania cistigase setul 1 si conducea generos in setul 2.

Razvan Penescu: e bine, poate se termina repede.
Eu: Da, e f bine daca se termina repede ca vreau sa ma duc sa-mi iau o rochita. si sa am timp pina incepe meciul cu Oltchimul.
Rzvan: Nu. Eu ma gindeam ca daca se termina repede nu oboseste mult Hanescu. Ca joaca si miine.

1052

firmituri de multumesc

In seara asta am fost sa (re)vad o piesa pe care am vazut-o acum 3 ani, prin octombrie, de doua ori la rind. In doua seri consecutive.

*
Dupa piesa, prin Amzei, mergeam in sus catre Magheru si pe linga peretii alimentarei Nic, in dreptul gurilor de aerisire, dormeau doi cersetori. Cam la 2 metri distanta unul de altul, cit sa fie fiecare in dreptul aerului cald care venea din subsol.

Citeva sute de metri mai incolo, pe linga hotelul Howard Johnson, un rrom-peste (pimp) isi trimitea prostituata la receptia hotelului si o anunta ca va veni mai tirziu sa o ia.

Cind treceam pe linga British Council ca sa ajung pe straduta pe care locuiesc, ma gindeam ca si in piesa din seara asta, erau o cersetoare si-o curva. Si mai erau doi oameni, cumva nefericiti in viata sexuala, dar care stateau impreuna pentru ca fiecare isi dorea sa-i fie un pic mai bine decit i-a fost in viata de pina atunci.

M-am gindit ca, undeva in vilele pe linga care treceam, locuiesc familii ca aceea din piesa.

Si m-am mai gindit ca sunt extrem de norocoasa si ca am o viata foarte frumoasa pentru care, vorba Anei – cu care am fost in seara asta la piesa -, nu prea stiu cum si cui sa multumesc.

*

In 2006, m-am dus la Green Hours dupa mega circ si fitze (“nu merg eu la teatru de circiuma”, “hai lasa-ma cu teatrul nostru” etc etc) si numai Razvan Penescu (Liternet.ro), cel care m-a invitat, stie ce a indurat vreo 2 zile pina am zis ca merg.

Am vzt piesa si m-a socat f f tare Vlad Ivanov cu un monolog. Mi s-a parut incredibil ce facea acolo, in circiuma, in fumul ala idiot, intr-un loc in care, dupa mintea mea, nu avea cum sa fie loc pt ACTORIE. Si-am zis ca e o intimplare, ca actorul n-are cum sa fie asa de bun, ca sigur i-a iesit asa intr-o seara, asa ca – rasfatata si cu o oarecare superioritate – am vrut sa o vad si a doua zi. Ca sa-mi dovedesc mie ca n-are cum sa fie la fel.

Razvan mi-a fct nebunia si m-a dus din nou la piesa, fara sa –mi intoarca niciunul din comentariile pline de amabilitati din zilele precedente. Vlad Ivanov a fost la fel, la secunda si in reprezentatia nr 2.

*
Azi la 3 ani distanta, tot in Green Hours, Vlad Ivanov a fost din nou, la secunda, la fel: cu aceeasi emotie, aceiasi stropi de saliva la o anume replica. Incredibil de exact si de emotionant in tehnica lui.

Iar dupa spectacol, pentru ca viata e stranie si face ce vrea ea, am putut sa-mi indeplinesc o dorinta suprarealista de acum 3 ani, de la finalul celei de-a doua vizionari. Mi-am dorit f f tare atunci sa-i spun lui Vlad Ivanov ca e f talentat si sa-l iau in brate ca sa-i multumesc, pe limba mea, pt ce traisem acolo. Iar azi, l-am imbratisat spunindu-i asta.

Pe voi va conving sigur sa vedeti piesa cu un text in revista de decembrie. Piesa se numeste Firmituri si se va mai juca la Green Hours pe 14 decembrie.

*
Cind am ajuns acasa, l-am cautat pe Razvan si i-am multumit pentru intimplarea de acum 3 ani.

2117

plectrude la liternet

la tiff i-am fct cunostinta lui plectrude cu razvan penescu.
azi plectrude are cronica pe liternet.ro.

me happpyyyyyyy.
una din marile mele bucurii e sa pun oameni cu aceleasi interese si pasiuni la un loc.

*
acum am fost si pe blogul lui plectrude si-am aflat, post factum, ca isi dorea de multicel sa scrie la liternet. si mai happy sunt:)

1236

personaje. ziua indragostitilor – liternet.ro

un proiect special de la liternet spune asa: cum ar petrece ziua indragostitilor un personaj din cartea ta preferata?

e destinat tuturor celor care vor sa faca un exercitiu de imaginatie. tot ceea ce trebuie sa faceti e sa scrieti ce face personajul vostru preferat intr-o 14 feb si sa trimiteti textul la adresa scrie_la_liternet@liternet.ro. proiectul se incheie pe 24 februarie.

*
i-am promis lui Razvan ca scriu si eu. Nu m-am hotarit inca la ce personaj, nici macar nu m-am gindit la o carte, dar am intrebari de genul “sa-l chinui?”, “sa-l fac sa se simta bine?”. uite ce face puterea pe care o capeti fata de viata unui om (fie el si imaginar). 🙂

*
detalii despre proiect

1431

thriller

De câteva zile, agenţiile de presă au anunţat că filmul “Road to Perdition” nu mai există, fiind considerat nerealizat vreodată şi retrăgându-i-se dreptul de difuzare pe orice canal sau suport. Munca lui Paul Newman şi a lui Tom Hanks, nominalizările la Oscar, ba chiar şi statueta câştigată de directorul de imagine Conrad L. Hall au fost anulate, iar premiul i se va retrage câştigătorului.

( din Jurnalul National, de saptamina trecuta. mi-am reamintit de asta intr-o discutie lunga la ceai cu razvan)

1883

Gigi Caciuleanu Vant Volume Vectori

mi-a spus ca vrea sa scoata cartea asta si in romaneste cind am fct interviul pt tabu.
stiam de la razvan penescu de ea, razvan ma si ajutase sa fac interviul si mai stiam ca si el isi dorea sa o publice pe liternet.

a doua zi dupa interviu a vnt in redactie irina de la griffon / agentia editurii curtea veche.
s-a dovedit a fi fan gigi caciuleanu. am scris un mail la comun (dl caciuleanu si editura) si peste ceva vreme mi-au zis ca e gata, au facut dealul.
cartea e acum pe piata. iar pe coperta patru, razvan povesteste despre cum l-a descoperit el pe dl caciuleanu.

am avt o tresarire ieri cind am gasit-o in raft, sus in mansarda de la carturesti.

*
happy.
*

de dl caciuleanu imi aduc aminte aproape in fiecare dimineata cind ma intreb: cum va fi astazi?
“sunt zile in care timpul se dilata si poti sa faci foarte multe lucruri, si zile in care timpul e chircit, strins, iar seara vine in viteza”. imi aduc aminte cum gesticula cind a spus asta, unde a pus mina pe masa dupa ce-a marcat viteza si cit de lunga a fost pauza pina la urmatoarea mea intrebare. si de fiecare data zimbesc.

*
cam pe aici m-am indragostit de dl Caciuleanu.

2709

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!