8.20 domn inalt si subtire, skinhead trecut de 40 de ani, ochelari dreptunghiulari cu rama neagra, casti la urechi, Ipod pe masa. S-a uitat la un filmulet pe Ipod prêt de 5 minute. Expresso-ul si-l bause mai devreme.

9.10 blonda, micuza, delicata, haina bej ca o pelerina, un rucsac mare in spate in care-si sprijinea umbrela lunga de parca ar fi fost sabie de samurai. A petrecut citeva minute bune la barul cu zahar si arome ca sa-si personalizeze bautura. A transformat-o intr-un personaj. Cum era si ea.

10.30 – englez posesor de 2 pui de rottweiler(?), unul adapostit intr-o geanta alba, ascuns bine doar cu nasul si urechile la vedere; celalalt amuzindu-i pe cumparatori cu tumbe in doua picioare. Si-a luat o cafea mare, mor de curiozitate ce (aflu mine de la fete pentru ca parea de-al casei si ele tin minte bauturile preferate ale clientilor)

14.00 – liceeni cu laptopuri colorate, asezati la masa cu prize si veioze. Rizind la comentariile de pe Facebook. Ciocolata calda.

Intre ei, oameni pe care-i stiu: Raluca Zamfir (lucreaza la BRD, o stiu de pe FB, a venit direct si cald din prima la mine, am povestit business cu detalii personale din primele clipe, foaaaarte simpa), Anna Pope – cea mai simpatica, cocheta si sexy viitoare doctorita pe care o stiu (povesti despre viata si moarte, la propriu dar cum zimbet, cu promisiunea ca mine ii duc o carte…pe care acum nu o gasesc, desi am rascolit toata casa), Cosmin Tudoran, Carmen Gheorghita, Cristina Chipurici, Cristian China Birta si Adrian Ciubotaru la o intilnire care nu era pentru mine, nici pentru Adi (cu care impart “scoala de cafea”) – dar ce sa facem daca ne-am intilnit cu prietenii care aveau business de facut? Am facut si noi business cu ei:) si le-am facut cinste cu cafea din bonusurile noastre:)

Si lectiile despre cafea…cu muuuulte cifre, proceduri si oameni care fac zeci de lucruri migaloase/riguroase. Abia astept sa le sintetizez sa va pot spune cit de multe lucruri sunt in spatele acelei cafele care, dupa ce o degustati dimineata, va face sa zimbiti.

Si miine sunt la Starbucks.

P.S. Vara mea, pe jumatate americanca, stabilita in San Diego mi-a scris pe FB astazi

“Sa stii ca barbatul meu a fost Industrial designer la Starbucks in anii ’90. Toate magazinele lor au fost create de echipa lui. Poate sa-ti explice Toy despre ce au gandit si ce inseamna fiecare obiect. E tare interesant.”

Cam ce probabilitate era ca tocmai varul prin alianta sa fi desenat mobilierul Starbucks?! Zilele viitoare povesti de la el.