Ma uit pe geam. Vremea de afara imi contureaza niste imagini fumoase.

O masina mica, doi oameni in ea care isi tin maine strans unite pe schimbatorul de viteze. Parca odata cu schimbare unei viteze se misca ceva prin stomacul amandurora. Asculta Massive Attack si viseaza impreuna la acelasi lucru. Amandoi miros a primavara. In fata lor nu e decat o strada uscata, proaspat marcata, in dreapta si stanga un camp cu rapita inflorita. Mintea le e acoperita de aceeasi imagine, iar sufletele lor tresar la fiecare respiratie. Nu isi vorbesc. Se simt.

O plaja goala, doi oameni care stau pe nisip si ofteaza. In fata lor e marea, deasupra lor e cerul senin, in stanga nisip si stanci, in dreapta Vama Veche, iar undeva in spate o masina mica. Sunt plini de emotie, relaxasati si, in acelasi timp, isi simt gatul blocat. Nu se tin de mana. Fiecare e cu gandurile lui si cu imaginea lui, insa peste foarte putin timp se intalnesc. Se imbratiseaza si simt caldura cu aer de mare. Sunt doar ei doi… Aa, si marea.

Un drum national, o singura masina cu geamuri deschise in care sunt doi oameni. Aproape de Eforie Nord. Au in stanga un apus rupt dintr-un vis, in dreapta vad marea, in fata si spate… drumul lor. Se tin de mana, nu se privesc.. Unul priveste spre mare, altul spre apus. Privirile li se incruciseaza cand fura unul din imaginea celuilalt. Miros pentru ultima data pe ziua asta marea. E un miros mai puternic ca niciodata. Inspira puternic si inchid geamurile.

Visez intr-un apartament dintr-un Bucuresti vechi si care nu miroase a mare.
Stiu ca mai e putin , dar pana atunci mi-e imposibil sa nu strig cat pot de tare: MI-E RAU DOR DE MARE!