42% dintre femei se învinovățesc pentru schimbările prin care trece corpul lor în perioada menopauzei. Șapte din zece femei consideră că sunt informate despre această etapă a vieții, dar mai mult de jumătate recunosc că au fost luate prin surprindere de ceea ce li s-a întâmplat. Sunt câteva dintre concluziile unui sondaj prezentat de Novo România, ieri, în cadrul Bucharest Fashion Week, la evenimentul „Lasting Health Starts Now”.

Cifrele spun ceva despre felul în care ne raportăm la sănătate, dar și despre presiunea pe care femeile o resimte pentru a corespunde unui anumit standard de frumusețe. Mai ales acel procent de 42% vorbește despre o vinovăție pe care ne-o asumăm pentru ceva ce, de multe ori, nu putem controla: felul în care corpul nostru se transformă odată cu vârsta.

Mi se pare interesant cum percepția asupra frumuseții și, mai ales, asupra greutății a fost întotdeauna relativă. Dacă ne uităm la picturile de acum câteva sute de ani, la femeile lui Rubens, de exemplu, vedem trupuri rubiconde, cu forme generoase, considerate frumoase și senzuale. Rotunjimile erau admirate, nu ascunse. Astăzi, aceleași siluete ar avea dificultăți să intre în hainele prezentate de multe dintre marile case de modă.

Frumusețea nu s-a schimbat fundamental, ci regulile după care o judecăm. Iar aceste reguli sunt stabilite, de multe ori, de industrii care au nevoie să ne convingă că trebuie să arătăm altfel decât arătăm.

Despre această relativitate a vorbit și evenimentul Lasting Health Starts Now-Where Fashion meets Health care i-a avut invitati pe Maurice Munteanu, într-o conversație cu dr. Anca Sultan, medic specialist obstetrică-ginecologie, și dr. Ana-Maria Hrișcă, medic specialist endocrinologie, organizată de Novo România în cadrul Bucharest Fashion Week.

Deși moda vorbește tot mai mult despre acceptarea propriului corp, despre diversitate și body positivity, realitatea colecțiilor marilor case de modă arată adesea contrariul. Sunt promovate, în continuare, siluete foarte slabe, iar multe femei nu se regăsesc în măsurile hainelor de designer.

În opinia lui Maurice, industria modei a contribuit la construirea unor idealuri corporale care nu au neapărat legătură cu realitatea. Iar social media a amplificat presiunea, inclusiv asupra adolescentelor.

„Cred că cel mai bun lucru pe care îl putem face ar fi să reflectăm la cine suntem, la cum suntem”, a spus Maurice, insistând asupra nevoii de a face pace cu propriul corp.

Maurice a vorbit însă și despre felul în care ne imaginăm că suntem priviți de ceilalți, despre fricile și prejudecățile pe care le construim în propria minte. Experiența participării la Asia Express l-a făcut „să realizeze că multe dintre temerile sale, pe care le considera cât se poate de reale, erau doar imaginare„.

„Dacă eu nu mă plac așa cum sunt, n-o să mă placă nimeni altcineva”, a adăugat el, explicând că, odată cu maturitatea, a început să fie mult mai confortabil cu propria imagine.

De exemplu, eu nu am publicat niciodată rețete de slăbire și  am evitat întodeauna să mă refer la un standard de frumusețe. Nu pentru că nu înțeleg preocuparea pentru greutate, ci pentru că nu cred că obiectivul nostru ar trebui să fie să încăpem într-un anumit tipar corporal, stabilit de tendințele momentului. Cred mult mai mult în ideea unui corp sănătos, care ne ajută să ne trăim viața bine, cu energie, mobilitate și cât mai puține probleme medicale.

Și cred că această diferență dintre a fi slab și a fi sănătos este una despre care ar trebui să vorbim mai des.

Pentru că un corp se schimbă de-a lungul vieții, indiferent cât de disciplinați suntem, cât sport facem sau cât de atent mâncăm. Iar schimbările acestea nu sunt întotdeauna vizibile pe cântar.

Dr. Anca Sultan a explicat că perimenopauza, o perioada de tranziție din viata fiecarei femei, care precedă menopauza, poate dura mulți ani. În acest interval apar fluctuații hormonale care influențează somnul, memoria, greutatea concentrarea, dispoziția și energia.

Unele femei experimentează anxietate, iritabilitate, oboseală profundă sau senzația că nu se mai recunosc. Medicul a povestit inclusiv despre propria experiență, când, în jurul vârstei de 40 de ani, a confundat inițial simptomele menopauzei cu burnoutul.

„Medicina de menopauză m-a învățat cumva să nu mai tratez o vârstă sau un status hormonal. Tratez femeia din fața mea cu simptomele ei, prioritățile ei, preferințele ei, riscurile ei”, a spus dr. Sultan.

Dr. Ana-Maria Hrișcă a explicat și de ce, după 40 de ani, unele femei constată schimbări în raport cu corpul lor și cu starea lor de sănătate,

Scăderea estrogenului favorizează redistribuirea grăsimii spre zona abdominală, poate crește cantitatea de grăsime viscerală și se asociază cu pierderea masei musculare. În același timp, somnul fragmentat, stresul și modificările sensibilității la insulină pot influența felul în care organismul folosește energia.

De aceea, medicul a insistat asupra importanței masei musculare pentru sănătatea metabolică și longevitate. Mușchii nu sunt doar un atribut estetic, ci participă activ la reglarea metabolismului și la utilizarea glucozei. Exercițiile de forță, aportul adecvat de proteine, somnul și gestionarea stresului sunt esențiale pentru a ne păstra sănătatea cât mai mult timp.

Cred că aici se află una dintre cele mai importante concluzii ale conversației: odată cu vârsta, trebuie să învățăm să ne cunoaștem din nou corpul. Să înțelegem ce se modifică în interiorul lui, de ce avem alte nevoi și ce putem face pentru a preveni problemele de sănătate pe termen lung.

Nu este suficient să ne uităm în oglindă sau la cântar. Trebuie să știm ce spun analizele, medicii, evaluările metabolice și controalele de rutină. Schimbările hormonale pot influența sănătatea cardiovasculară și osoasă, iar prevenția devine cu atât mai importantă.

Și, mai ales, trebuie să renunțăm la ideea că orice schimbare corporală este un eșec personal.

Nu ar trebui să ne simțim vinovate pentru că organismul nostru nu mai funcționează exact ca la 25 de ani. Nu ar trebui să ne pedepsim pentru câteva kilograme în plus și nici să ne comparăm permanent cu imaginile atent selectate pe care le vedem în social media.

„Mi-aș dori ca la 40 de ani să ne întrebăm dacă o căutăm în oglindă în continuare pe femeia de 25 de ani sau începem realmente să o construim pe cea de la 70 de ani.” a adăugat dna dr Hrișcă

Mi se pare că aceasta este o definiție mult mai bună a frumuseții și a grijii față de noi decât orice standard impus de modă.

Cred că astăzi femeile trăiesc una dintre cele mai bune perioade din istorie: medicina a evoluat, speranța de viață a crescut și avem acces la mult mai multe informații despre sănătatea noastră. Ne-ar ajuta pe fiecare dintre noi să vorbim și să gândim mai relaxat despre schimbările prin care trece corpul nostru, să le înțelegem fără teamă și fără prejudecăți. Să discutăm deschis despre ele cu prietenele noastre, dar mai ales cu medicii.

Și, poate mai important decât orice, să învățăm să ne privim cu mai multă blândețe. Corpul nostru ne-a purtat prin toate bucuriile, oboselile, încercările și reușitele vieții. S-a schimbat odată cu noi și va continua să se schimbe. Nu avem de ce să-l pedepsim pentru trecerea timpului și nici să-i cerem să arate ca într-o fotografie de acum 20 de ani. Îi datorăm, în schimb, atenție, respect și grijă.

Până la urmă, nu ar trebui să ne petrecem a doua jumătate a vieții încercând să recuperăm corpul din prima jumătate, ci să avem grijă de el astfel încât să ne poată duce, sănătoase și împăcate cu noi, cât mai departe. Nu trebuie să ne întoarcem la femeile care am fost. Merită să avem grijă de femeile care devenim.

Să construim, în fiecare zi, corpul în care vom trăi peste 10, 20 sau 30 de ani. Să-l respectăm, să-l înțelegem și să avem grijă de el nu pentru aprobarea celorlalți, ci pentru propria noastră sănătate.

Pentru că moda se schimbă, standardele de frumusețe se schimbă, dar corpul nostru este singurul loc în care vom locui toată viața.