Granta magazine publica on line, pentru numarul cu tema F WORDS, o poveste emotionanta despre prietenia dintre o scriitoare indiana – Urvashi Butalia- si subiectul ei, un transexual – care si-a fct schimbare de sex de la barbat la femeie; o poveste in care vezi fragilitatea emotionala a reportingului cind esti atasat de subiect, orgoliile scriitorului in relatia cu subiectul, dar si temerile lui.
sigur, mai e si povestea de baza a transexualului – care e incredibila.
Tempted by the hijras’ promise of a nearly female identity, Mona left home and travelled to Bombay, where she lived with the troupe and prepared for her castration, a procedure known in the hijra community as ‘nirvana’. ‘I didn’t actually need much preparation,’ she told me. ‘I’d already decided. I hated all those male genitalia.’ She used the little money she had, the hijras helped out with the rest. ‘They look after their own,’ she said. Mona’s penis and testicles were removed in a back-room surgery in Belapur, a small village near Bombay. At the time, in the late fifties, sexual reassignment surgery was illegal in India, and unregulated. In Mona’s case the local anaesthetic did not work very well and the pain was agonizing.
‘Afterwards I felt an enormous sense of liberation,’ she says. ‘But at the time all I could think of was the pain.’ Much later, Mona would tell me that although she’d always wanted to be female, she had not been prepared for the finality of castration. ‘Suddenly, I realized that I had crossed the point of no return. There was now no going back.’
Aşa mă bucur că ai pus link-uri către ediţia asta Granta, “The F Word” — nu ştiu câţi ar fi citit texte pe teme feministe aşa, de bună voie şi neorientaţi de tine. 🙂
Oarecu off-topic, dar legat de feminism, ingeneral… Detest feminismul, ador feminitatea… intotdeauna am considerat persoanele cu orientari feministe ca fiind ratate din punct de vedere al alcatuirii intime, nu se simt bine in pielea lor si incearca o postura greu de definit, cu tenta androgina… ce timpenie sa cobori femeia, incercind a o face egala cu barbatul…
citeste textul indiancei, e scris de o feminista… sa-mi zici daca ti se pare ca pune femeia in vreo situatie nashpa …
altfel si eu aleg feminitatea oricind in locul feminismului
Hm, nu e de datoria mea să informez lumea despre feminismul de azi, dar dacă tot am pornit discuţia… Nu prea reuşesc să-mi explic de ce feminismul e atât de prost înţeles – poate din cauza primelor două valuri? Boh! Ideea e că lucrurile s-au schimbat destul de mult de când se ardeau sutiene în public. Apoi, feminismul îşi propune să înveţe femeile să se accepte aşa cum sunt şi să preia controlul asupra propriilor vieţi – să nu-şi modeleze corpul după standardele impuse de societate / mass-media şi să nu-şi modeleze ideile, valorile în funcţie de cele apreciate, validate de un sistem patriarhal. Iar egalitatea pentru care luptă feminismul se referă la egalitate salarială, la egalitate de şanse, ceea ce până la urmă e o chestie de bun-simţ într-o societate civilizată, motiv pentru care mi se pare de-a dreptul ridicol că femeile mai trebuie să se lupte pentru asta chiar şi în ziua de azi. În fine, mai adaug doar atât: feminismul NU respinge feminitatea. 😉
sunt mai multe subiecte aici: imi incepeam comentariul cu mentiunea ca este oarecum off topic (citisem deja textul, doar nu as fi scris fara sa il citesc) In text e povestea vietii unui om, asa cum a fost, comentariile de natura feminista nu prea aveau ce sa caute, un jurnalist adevarat relateaza fapte, nu isi da cu parerea si in ultimul rand simt o oarecare nota ostila (ca si la commentul cu Arhi). Tocmai citeam pe blogul lui Bucurenci un articol despre disparitia dialogului…. scuza-ma, nu te voi mai deranja…