vineri seara am revazut , din intimplare, pe TCM All The President’s Men, filmul care descrie una dintre cele mai importante anchete din istoria jurnalismului.

e o secventa in film (apare si in trailer) in care cei doi jurnalisti, Carl Bernstein si Bob Woodward, investingind scandalul Watergate, merg la biblioteca Congresului sa caute o dovada ca se imprumutase din partea unui reprezentant de la Casa Alba o carte. la biroul oficial nu le da nimeni datele, asa ca intra intr-unul din birourile angajatilor si il conving sa le dea toate fisele de lectura de la Casa Alba. si se trezesc cu niste teancuri imense de hirtiute mai mici decit bacnotele pe care le iau la mina, una cite una, sa vada daca exista o insemnare utila lor.

n-o gasesc, dar literalmente ling hirtiuta cu hirtiuta mii de fise de lectura.

astazi nu se mai intimpla asa ceva in jurnalism decit extrem, extrem de rar.

un reporter tinar e mai degraba tentat sa dea o spaga domnului care are in grija baza de date ca sa-i scoata datele rapid si organizat, decit sa stea sa caute singur.

tot asa cum astazi, la noi – ca sa pastrez comparatia cu filmul -, nu-ti da nimeni doar indicii despre un dosar mare: ti-l pune pur si simplu in fata, iar tu transcrii constiincios laudindu-te cu o mega investigatie. cind de fapt, tu esti doar o mica unealta in platirea unor polite politice sau economice.

***
astazi stirile se fac din scaun, cu sau fara google… ma uitam de dimineata pe site-urile televiziunilor de stiri, tinerii care scriu acolo se misca cel mai bine cind traduc. n-am gasit nicio stire proprie, facuta cu sursa – telefon, mail, vizita etc – de cineva care e angajat la site; toate sunt numai preluari cu o forma mai rafinata de copypaste de pe site-uri partenere sau producatoare de stiri internationale. (din perspectiva asta, un sistem de reglare a copyright-ului ar trebui sa existe, nu neaparat in forma ACTA)

astazi facem stiri din fund, de pe scaun. tot mai putini merg la biblioteca/ pe teren sa cerceteze arhive pas cu pas pentru adevarate investigatii jurnalistice…

e o diferenta mare intre all the president ‘s men si “all the internet’s men”. vine din viteza cu care vrem informatia, din schimbarea obiceiurilor jurnalistilor si din lene.

dar, de dragul jurnalismului in care cred, eu vreau inapoi in biblioteca.