familiefamilie

Mamele vorbesc pre limba lor

text de Sorana Savu

Mamele vorbesc pre limba lor

Și cred că trec toate pe la o școală secretă unde un profesor nemuritor (sau niște profesoare nemuritoare) le pun să recite cu intonație, până ies bine, propozițiile astea:

“pune-ți papucii în picioare”/ “nu umbla prin casă în picioarele goale”

“nu sta cu spatele gol”

“te-ai îmbrăcat bine?” / “nu ieși din casă așa dezbrăcată”

“vezi că afară e frig”

“ți-ai pus ceva pe cap?”/ “pune-ți ceva pe cap”

“ai mâncat?”/ cu întrebarea de follow up “ce-ai mâncat?”

“ți-e rău?” “ai fost la doctor?/ du-te la doctor”

“nu sta pe străzi până noaptea târziu”

 

Lista este, cu siguranță, mult mai lungă, și știu că, citind rândurile de mai sus, și vouă v-a sunat în cap vocea mamei, cu tot cu intonație. Am făcut deja exercițiul la birou și cele de mai sus rămân valabile fie că suntem născuți/născute în anii ’70, ’80, ’90.  Așa că zic: sigur au fost la aceeași școală, sigur le-a predat același profesor. Sigur vorbesc pre limba lor…

 

***

Sorana Savu este specialist in comunicare, senior partner Premium Communication

7 Comments Published

7 years ago / Reply

Pardon, mă scuzați, aș vrea să-mi exprim revolta pentru că excludeți, în mod discriminatoriu, tații.

În calitate de tată a doi copii pot depune mărturie, sub jurământ dacă este nevoie, că și eu am trecut pe la școala cu pricina.

Sugerez, în consecință, ca acestui articol să-i fie adăugat și tagul “barbati” :)

7 years ago / Reply

Perfect adevarat! Ma regasesc intru totul si de multe ori realizez cum am ajuns, fara sa vreau, sa repet pentru baietelul meu exact ceea ce nu-mi placea sa aud de la parintii mei( mai ales partea cu papucii, imi vine uneori sa ma inregistrez pe o caseta/cd si sa-i dau play ca sa nu-mi mai racesc gura de pomana)

7 years ago / Reply

Ma regasesc si eu in cuvintele tale, mai ales in “ai mâncat?/ cu întrebarea de follow up “ce-ai mâncat?””. Oricat de in varsta ai fi, de intrebarile astea nu scapi, asa cum nu scapi nici de taxe si impozite :)) Cinste mamei

7 years ago / Reply

După ce ne-am consultat din nou, am ajuns la concluzia ca din listă lipsesc toate întrebările pe care părinţii – ca să nu excludem totuşi taţii – ni le adresează când e vorba de semnele de viaţă:
– „telefonul nu funcţionează decât dinspre mine spre tine”
– „ai păţit ceva de nu mai dai niciun semn de viaţă?”
– „ai murit? că asta ar fi sungura scuză acceptabilă pentru că nu m-ai mai sunat!”

7 years ago / Reply

:))))))))))))))))

7 years ago / Reply

Nu numai că au trecut pe la aceeaşi şcoală(a iubirii necondiţionate)dar au şi avut instructori foarte buni care s-au încăpăţânat să le/îi înveţe grija şi răbdarea.Şi mai este o replică:”Dar de ce nu mănânci? Eşti bolnavă?”sau şi mai rău, în situaţia părinţilor prea nostalgici…”când erai tu mică, uite atâta..şi făceai pe tine..uite aşa (descriind cu o mimică sugestivă), tu îmi ziceai…”( asta la propria nuntă, când te dădeai şi tu mare cu rochia de prinţesă, pantofii de cleştar şi proaspătul statut de om matur şi aşezat la casa lui)

7 years ago / Reply

La lista ta, mai pot adauga:
– “vai ce slaba esti, trebuie sa mananci si asta, iti mai pun un polonic” si polonicul iti transfera instant inca o portie ciorba…asta in conditiile in care esti la o greutate normala sau chiar te straduiesti sa mai intri in blugii tai de test.
– ” sper ca ai dresuri pe sub blugi pe frigul asta”…iar afara sunt 15 grade ….
– “numai o felie de paine ai mancat?”…automat apare a doua felie
– ” esti cam goala la gat, pune-ti fular”…afara sunt peste 10 grade , dar nu conteaza.
– “cum sa iesi din casa dupa ce te-ai spalat pe cap? vai, mama, vrei sa racesti?”…desi fac asta de vreo 15 ani, dar ce mai conteaza?? daca ma prinde mama, am incurcat-o….
– “felul 2 nu mananci??? cum se poate? ti-e rau? “

Leave a Comment


− 5 = three

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!