nu cred in nicio forma a ceea ce inseamna mistic, nu cred in zodii, in ghicitul viitorului or altele din categoria asta.
dar cred in instinct si in ceva … care e dincolo de coincidente.
mi s-a intimplat asta de multe ori, mai ales in meseria mea, cu oamenii pe care am vrut sa-i cunosc sau sa-i intervievez…
***
Azi noapte am inceput sa citesc cartea: Maria Callas – the woman behind the legend, scrisa de Arianna Huffington. Mi-a pus-o in bagaje Sorana Savu (de fiecare data cind ma vad cu Sorana e ca si cum ma vad cu Mos Craciun, am un sac cu cadouri si tot felul de lucruri care simte ea ca trebuie sa le descopar).
Imi amintesc ca am strimbat din nas de citeva ori cind Sorana imi tot povestea despre Arianna Huffington, in contexte jurnalistice sau de business. Mi se parea ca e o femeie cu care n-am nimic in comun in ceea ce inseamna valori sau in esenta lucrurilor la care rezonam.
In prefata cartii am citit despre cum a convins-o pe mama lui Callas sa-i vorbeasca, pentru ca nu se lasa deloc abordata de jurnalisti.
“One afternoon, a bunch of flowers in my hand, I arrived at her apartment in a primly respectable part of Athens. She cautiously opened the door, took the flowers, thanked me, but would not let me in. Then something happened to remind me that miracles happen on suburban doorsteps quite as often as in sacred books, and perhaps more so. A frail old lady come out of the amartament next door, exchanged a few words with Mrs Callas and suddenly collapsed in a faint. We carried her into her house, rubbed cologne on her forehand and stayed for a while after she had come around. “you need a drink after that”, said Mrs Callas.
I emerged from her apartment six hours later, only to return the nex day, and the next day, and the next day.”
si brusc, tot ce mi-a zis Sorana despre Arianna Huffington a capatat sens. am trait intimplari de genul asta , absolut incredibile , cind am ajuns sa vorbesc cu cineva pe care-mi doream sa-l intervievez si parea absolut imposibil sa ajung la el. akram khan e unul dintre exemple. povestea pe care mi-a spus-o la intilnire e aici si are o pilda minunata, cum am ajuns la el e o poveste pe care am pastrat-o pt prietenii mei.
momentele astea de mica magie cind ca de niciunde iti iese un interviu mi se par atit de frumoase si , cumva atit de intime, incit vorbesc despre ele doar prietenilor f f apropiati.
oricum, dupa ce termin cartea, incep sa citesc despre Arianna Huffington, iar intilnirea cu cartea care mi-a trezit brusc interesul despre ea e din nou un moment din acela cu un timing perfect. (Sorana zimbeste acum, cind citeste aceste rinduri, sunt gata sa pun pariu)
cineva destept a spus ca minunile sunt coincidente frumoase cu un timing perfect.
***
Multumesc Sorana.
„Acest sentiment al fantasticului, care cred ca se reflecta in majoritatea povestirilor mele, poate fi inteles ca o forma de instrainare; vi se poate intimpla si dumneavoastra, oricind, poate vi s-a si intimplat, mie mi se intimpla tot timpul, in tot felul de momente pe care le-am putea numi prozaice, in camera, in autobuz, sub dus, in timpul unei discutii, la plimbare, apare ca niste mici paranteze inconjurind realitatea imediata. Nu e ceva exceptional, pentru oamenii sensibili la fantastic… este aici, la fiecare pas, vreau sa zic, in orice moment, si consta mai presus de toate in faptul ca tiparele logicii, cauzalitatea timpului si a spatiului, toate cele pe care inteligenta noastra le accepta de la Aristotel incoace drept imuabile, sigure si linistitoare sint brusc rasturnate, afectate de un soi de… vint interior, care disloca, cere imperios o schimbare.” (Julio Cortazar)
Atat. 🙂
🙂
Legat de introducere, as putea spune ca simt la fel.
Legat de Arianna Huffington, am in continuare unele rezerve. Astept sa citesc cartea despre Picasso ca sa nu spun inexactitati insa, dupa prezentarea de pe Huffington post, pare sa fi ales doar acele intrigi tesute cu grija de mostenitorii ingrijorati. Am senzatia ca prieteniile personale si interesele de pe piata de arta au jucat un rol mai mare decat adevarul in cartea ei. Dar astept sa o citesc pana la capat inainte de a-mi confirma prezumtia 🙂