Category : diverse

interzisinterzis comentariilor anonime

interzis comentariilor anonime


incepind de astazi (ca tot a decis BOR ca saptamina incepe de duminica) nu voi mai accepta comentariile anonime.

ai ceva de spus, spune cum poti si cum te tine tastatura, dar spune-ti numele si lasa o adresa de mail valida.

pentru eventualele comentarii de genul “dar e libertate de exprimare”, raspunsul e simplu: in casa mea, eu fac regulile. nu-ti convine, citeste altceva.

va multumesc pentru intelegere
o duminica frumoasa.

1796
Julia_Roberts_Julia Roberts holds Oscar for Best Actress, photo.standardCeremonia Oscarurilor asa cum nu o stiti de la TV

Ceremonia Oscarurilor asa cum nu o stiti de la TV

In 2001 am fost unul dintre norocosii care au vazut ceremonia Oscarurilor, la Los Angeles, ca jurnalist acreditat.

Cum orientarea mea jurnalistica nu e foarte “glamour”, ci mai degraba in zona de investigatii, anul acela am descoperit la fata locului citeva lucruri s!mpa pe care jurnalistii romani care au mai fost acolo nu le remarcasera.

A fost editia in care Julia Roberts a cistigat Oscarul pentru Erin Broncovich, iar ceremonia in Romania a fost comentata de Andi Moisescu si Teo Trandafir. Cind am vazut inregistrarea am fost onorata sa constat ca citasera multe dintre informatiile pe care eu le descoperisem si pe care le publicasem, prin contract, intr-un cotidian. Evident nu citasera si sursa, dar asta e doar o remarca a orgoliului meu.

Iata citeva dintre lucrurile nespuse despre Oscar:

limuzinele pe care le vedeti linga covorul roshu nu sunt… ceea ce par.
Doar actorii/regizorii mari nominalizati au limuzina lor inchiriata de studioul producator care-i aduce de acasa prin tot LA-ul. Restul vin cu masinile personale, le parcheaza in cea mai apropiata parcare subterana si iau una dintre limuzinele de la iesirea din parcare, conform unei programari atent stabilite.

intr-o sala cu 6000 de locuri, unde unii ar ucide ca sa poata intra sa vada ceremonia, sunt citeva sute de figuranti platiti de Academie.
Pentru ca ceremonia e lunga si personajele principale se plictisesc (mai ies la tigara, mai ies la toaleta etc), cineva trebuie sa le “acopere” disparitia din sala. Asa ca sunt figuranti frumos imbracati care stau pe locurile ramase libere, inclusiv cind un actor/regizor se ridica de pe scaun ca sa mearga sa inmineze/ridice un premiu.

pentru ca secretomania academiei e deja celebra, figurantii sunt alesi dintre rudele organizatorilor si sunt obligati sa semneze un contract stufos; printre clause: nu au voie sa vorbeasca cu actorul/regizoru/producatorul linga care stau. daca vecinului de scaun i se face rau, nu au voie sa-l atinga, trebuie sa ceara ajutorul paramedicilor. In plus, figurantii – ca sa fie acceptati- trebuie sa faca dovada ca sunt foarte sanatosi (aduc analizele la zi), femeile aduc o dovada de la medic ca pot sa stea pe tocuri cel putin 8 ore si ca nu sunt gravide.

pe covorul roshu se da din coate teribil, in zona jurnalistilor.
Acreditarea nu-ti spune unde ai loc pe covorul roshu ca sa poti sa faci fotografii si doar greii ABC, NBC, CNN au studiourile lor. Restul jurnalistilor vin de joi dupa amiaza (cind zona covorului roshu e disponibila pentru jurnalisti) si isi marcheaza teritoriul: pungi, sticle, etichete. Ca pe vremea lui Ceausescu la coada la lapte. Jurnalistii sunt obligati sa vina in tinuta de gala (rochii lungi si tocuri pentru doamne, frac-uri pt domni)

Joi si vineri se fac repetitii pentru actorii care anunta cistigatorii;
sunt programati pe ore, nu se intilnesc intre ei, dar trebuie sa vina constiinciosi sis a repete cele citeva replici scrise de scenaristii show-ului. Pentru ca prin lege Academia nu are voie sa plateasca actorii prestatori la ceremonie, drept recompensa pentru deranjul lor de a veni la un show care are o audienta incredibila la nivel modial, actorii primesc un cos cu bunatati: sponsori diversi isi lasa cite un cadouas (ceasuri, diamante, tratamente cosmetice etc) in cosul minune. Valoarea lui depaseste annual 35k dolari.

In acest week end pe tabu.ro puteti afla o multime de exclusivitati legate de Oscar. Vor fi imagini de culise de la ceremonie ( ce fac cistigatorii in press room dupa ce au primit statueta, ce se intimpla la petrecerile Vanity Fair si Elton John etc) si analize ample despre rochiile alese de actrite, toate exclusiv de la Los Angeles.

2207
meniu1cocktailuri de oscar: tabu vs NY Times:)

cocktailuri de oscar: tabu vs NY Times:)

marile minti gindesc la fel: si noi si NYTimes am rugat barmani celebri sa creeze cocktailuri inspirate de filmele nominalizate la Oscar.

despre ale noastre am scris aici (le puteti degusta miine seara la Tabu Oscar Party), despre ale lor puteti citi aici

iata si doua dintre cocktailurile lor:)

Named for the best actress nominee (for “Black Swan”) and created by Eamon Rockey of Compose.

Beforehand, chill red wine that’s been sweetened slightly with sugar (about a tablespoon per half cup of wine) and steeped with lemon peels. Next, combine one and a half ounces of Brooklyn gin, three-quarters of an ounce of lemon juice, a half-ounce of triple sec, a quarter ounce of gum syrup and an egg white. Shake and strain into a cocktail glass. Using a funnel, pour the red wine into the bottom of the glass so it forms a deep layer of color. Mist the top of the cocktail with absinthe (if you don’t have a spare mister, drizzle a few drops of absinthe) and garnish with a few dashes of Angostura bitters.

The Helena Bonham Carter

Named for the best supporting actress nominee (for “The King’s Speech) and created by Meaghan Dorman of Raines Law Room.

This will go into an absinthe-rinsed cocktail glass, so first swirl some absinthe in a glass, then pour it out. Next, combine three-fourths of an ounce of apricot liqueur, an ounce of Cocchi Aperitivo Americano and one and a half ounces of Plymouth gin. Stir with ice and strain into the glass. Spritz with lemon peel oil (by squeezing a zest of lemon over the drink) and garnish with a twist of lemon peel.

850
romaniacea mai mare pedeapsa pentru romani

cea mai mare pedeapsa pentru romani

Dragos Bucurenci a scris zilele trecute despre o fatza mai putin placuta a romanilor (cu care am rezonat foarte tare pentru ca m-am lovit recent de comentariile pe care le mentioneaza el), motiv pentru care m-am gindit sa adaug si eu o descriere legata de o parte mai putin placuta a Romaniei

*
Noi, romanii, suntem ca niste cocosi; cotcodacim mult si facem putin.
Ii consideram pe ceilalti niste gaini si facem tot ce e posibil sa-i “calcam”.

Ne pricepem la toate si vrem sa luam toate laudele. Celebram cu totii in dreptul lui Eliade, Brincusi, Hagi si cine o mai fi avut vreo victorie, nu din patriotism, ci pentru ca “nu ti-am spus eu ca o sa fim mai tari?”. Pentru ca noi avem intotdeauna dreptate.

Ba ne laudam si cu ce nu putem sa facem pentru ca e mai important sa stie altii ca putem, decit sa fim onesti cu noi si sa admitem ca nu suntem in stare.

Daca suntem prinsi ca furam/inselam/mintim, primul lucru pe care-l spunem e “da’ ce X n-a facut cutare lucru?!” si mutam atentia catre o fapta cel putin la fel de grava. Asta pentru ca sistemmul nostru de valori are o scala care se sprijina pe ceilalti, nu sta stabil infipta in pamint.

Daca ar fi sa ni se dea cea mai mare pedeapsa, noua, ca popor, aceea nu ar fi “sa traim in saracie toata viata”, nici “sa raminem prosti pina la adinci batrineti”, ci SA FIM UN POPOR “DE AMELIE” (sa fim obligati sa traim facind fapte bune anonime)

P.S. Marti, Coco Popescu, cea mai tinara alpinista care a cucerit traseul 7 vulcani, a venit in Romania si online-ul mioritic s-a frasuit cu trompete ca o va astepta la aeroport. S-au dat RT peste RT (uite mai jos o foto cu citi au dat RT doar la un singur post de blog si au fost multe de acest gen), s-au postat mesaje pe bloguri, toate pline de sustinere. Era asa un val de simpatie ca parea un tsunami, iar citiva oameni s-au gindit sa inchirieze un autocar de la RATB ca sa le faca viata mai usoara zecilor de oameni care pareau ca vor sa mearga sa o intimpine.
In autocar au fost, in cele din urma, 8 oameni!

afisPF2-459x295Portret de femeie

Portret de femeie

saptamina viitoare merg la foto union sa-mi faca amicul cristi sutu foto.

pentru cei care ma cunosc si stiu ca nu -mi place deloc sa stau la poze, asta o sa fie o veste foarte interesanta:)

imi place insa mult proiectul lui cristi si mi se pare un cadou foarte dragutz de 1-8 martie.

asa ca daca vreti si voi… veniti cu o floare la foto union si baietii (cristi si prietenul lui, radu badoiu) si gata… baietii va rasfata.

1291
Image_2011_01_11_8199473_41_crina_coco_popescuhai sa o intimpinam pe Coco

hai sa o intimpinam pe Coco


am vazut-o la tv si, via colegii mei, am scris/publicat despre ea in revista, dar n-am intilnit-o niciodata.
m-a uimit cu curajul ei si m-a inspaimintat in acelasi timp;

m-am intrrebat de multe ori daca eu mi-as fi lasat copilul – la 14 ani- sa urce singur pe munti, sa ramina in situatii de criza singur, doar el cu mintea lui, la mii de km altitudine, intr-un frig ingrozitor.

in prima faza am raspuns “NU, pentru ca e traumatizanta pentru un copil o asemenea experienta”.

dupa care m-am gindit ca pe un copil ca fata asta s-ar putea chiar sa o bucure cucerirea muntilor; ca s-ar putea sa fie construita pe dinauntru pentru asa ceva si, peste ani, sa schimbe ceva in lume cu alpinismul ei si, daca i-as fi parinte, ar trebui sa simt ce ii este ei mai bine.

*
Marti la 17:00 Crina Coco Popescu (alpinista de 16 ani ce-a incheiat circuitul ce cuprinde cei mai inalti 7 vulcani de pe cele 7 continente) aterizeaza pe Otopeni. un grup de prieteni si sustinatori (Webstyler si GMP, care au si ajutat-o ca sa-si duca visul la bun sfirsit) s-au gindit sa faca un grup pe facebook ca sa ne adunam sa mergem sa o intimpinam pe Coco la sosirea ei in tara.

cred ca ar fi frumos ca dupa ce a fost singura prin munti, la intoarcerea acasa, sa o intimpine necunoscuti care se bucura de succesul ei. asa ca… ne vedem marti la ora 17.00 la Otopeni.

1392
26202intr-o alta viata as vrea…

intr-o alta viata as vrea…

Astazi Mr M, om serios, producator de filme pe alte meleaguri, mi-a zis ca intr-o alta viata i-ar placea sa fie motan. Asta dupa ce-l cintarise pe Zucchy, motanul lui de 5 kg la doar 1 an jumate, care arata cam ca Garfield.

Ocazie cu care mi-a vnit ideea intrebarii din aceasta duminica seara: in alta viata ce v-ar placea sa fiti?

Eu mi-as dori sa fiu doamna asta:

si nu, nu are legatura cu Black Swan.

*
in caz ca nu v-ati prins deja, toate raspunsurile intrebarilor din fiecare duminica seara, vor fi reunite intr-un proiect:)

Helena-Bonham-Carter-933099all supporting wifes

all supporting wifes

Carmen Gheorghitza aka traiesc frumos mi- a vorbit despre speech-ul Helenei Bonham Carter de la premiile Bafta.

nu vazusem ceremonia, asa ca am primit de la Carmen asta seara inregistrarea speech-ului.

ador pasajul “to all supporting wifes” – Helena a fost si este muza lui Tim Burton si o sotie care stie sa creeze coconul protector in jurul barbatului ei, lasindu-l insa sa miste in lumina libertatii.

Helena Bonham Carter a luat Bafta pentru rolul din King’s Speech pentru care e nominalizata si la Oscar.

971
singularityin 35 de ani: nemurirea

in 35 de ani: nemurirea

Time publica un articol care nu stiu daca trebuie sa ma bucure sau sa ma inspaiminte.

ceea ce citeati (voi, ca mie nu mi-au placut niciodata SF-urile) sau ce vedeam prin filme – adica roboti care pot inlocui oamenii, oameni cu parti ale corpului inlocuite de roboti – nu mai e fictiune.

stiu ca protezele electronice pentru membrele umane au revolutionat medicina si au schimbat fundamental viata multor oameni, dar de aici pina la “tinerete fara batrinete si viata fara de moarte” e un pas pe care mintea mea nu vrea sa-l faca.

That was Kurzweil’s real secret, and back in 1965 nobody guessed it. Maybe not even him, not yet. But now, 46 years later, Kurzweil believes that we’re approaching a moment when computers will become intelligent, and not just intelligent but more intelligent than humans. When that happens, humanity — our bodies, our minds, our civilization — will be completely and irreversibly transformed. He believes that this moment is not only inevitable but imminent. According to his calculations, the end of human civilization as we know it is about 35 years away.

35 de ani mi se pare o distanta temporala foarte mica. as putea si eu sa ajung la vremurile alea. copiii vostri vor ajunge cu siguranta.

cum va simtiti la gindul ca veti concura cu robotii?

2035: when human & machine merge

Photo–Illustration by Phillip Toledano for TIME

860
26280romanii au talent sau n-au…?

romanii au talent sau n-au…?

am vazut pe net citeva dintre filmuletele primilor participanti in preselectiile romanii au talent si tot ce am in minte e: talent or avea sau nu, dar simtul ridicolului sigur nu il au.

am o problema cu mine: nu pot sa ma amuz de prostia altora.

as vrea sa rid la tulumbele oamenilor acelora care vor sa cinte lady gaga, dar nu-mi vine. poate ca mi-am pierdut simtul umorului, dar tot ce am in minte e “de ce sa rid de omul asta care e atit de prost ca nu-si da seama ca e ridicol?”

*
altfel nota 10 din nou pentru PRO TV. 23 % reach – peste 2 milioane de telespectatori in fiecare minut de emisiune…. asta e un record pe care nici competitiile sportive nu-l mai ating.

(ceea ce ma ingrijoreaza din nou, raportindu-ma la mine: daca toti au ris de prostiile concurentilor si s-au uitat atit de multi, eu sunt intr-o minoritate ingrijoratoare)

baschetOamenii care traiesc prin procura

Oamenii care traiesc prin procura

Ieri am fost iar la baschet. Nu mi-a placut.

Am inceput sa inteleg din joc si, pentru ca stateam mai sus in tribune, am inceput sa si vad smekeriile pe care le faceau jucatorii ca sa se demarce si sa poata avea controlul mingii. (oricum am continuat sa intreb cu perseverenta picaturii chinezeasti “acum ce-au facut?” la fiecare fluierat al arbitrului, doar ca am largit grupul de tortura: andrei, chinezu si make)
Asta ar fi trebuit sa ma faca mai bucuroasa, dar…

Spre deosebire de primul meci la care am fost (unde spectatorii erau pensionari de Otopeni), de data asta exista o galerie care urla animalic. Linga galerie erau aspirantii la societatea-animalica-urlatoare-de-m..e.

Astia din urma, la fel de primitivi ca si titularii de galerie, aveau nevoie de confirmari: strigau ceva (extrem de des masculinitatea lor era marcata in forta de M..E) si priveau acolo unde erau tobele, steagurile cele mari si campionii la urlat.

M-am uitat mult timp (la sugestia lui auras, caci el a facut descoperirea) la un domn care arata ca un bivol. M-a socat chipul lui – era strabatut de expresii care indicau ura si prostie, incrincenare in “ba p’a ma-tii”. Fiecare gest arata ca urletele alea erau principala lui cale de descarcare emotionala, ca n-avea prea multe bucurii in viata (probabil ca nici foarte multe preocupari).
Dupa fiecare vers urlat se uita in stinga lui, catre galeria titulara, cu o privire de catel care vrea mincarea “de recompensa”. In secundele alea puteai vedea toata dorinta lui de a apartine unui grup care sa-i valideze masculinitatea, care sa-i dea un sens.

*

Mi-e frica de oamenii care traiesc prin procura. Pe care-i bucura victoriile altora, doar pentru ca ei nu au victorii; care-i urasc pe cei care au invins, cind invinsii sunt cei pe care ei isi proiecteaza unicele victorii personale.

Aseara am plecat de la meci stringind din dinti. Nu m-a pasionat scorul, chiar daca as fi vrut sa cistige Timisoara pentru ca am prieteni in echipa aia; m-a socat energia grea din sala.

(m-am relaxat la shopping; ce sa fac – era AFI la 20 de metri de sala de sport. si erau reduceri:) )

2438
Macheta-Autism-1Intelege autismul

Intelege autismul

De la filmul Rain Man incoace, imaginea noastra despre autism este “niste genii care stau in carapacea lor, dar stiu sa faca lucruri minunate.”

Cei care au citit Portretul lui M, cartea in care Matei Calinescu descrie viata fiului sau autist, au inteles ca sunt infinite nuante in comportamentul unui asemenea copil – de la acceptare la disperare.

*

Autism Romania a initiat o campanie prin care se doreste familiarizarea cu realitatea din spatele diagnosticului AUTISM.

Modul de comunicare este special: fotografia.

Plecând de la o machetă cu reprezentari grafice ale celor mai frecvente tulburari din spectrul autismului, cei pasionati de fotografie vor putea participa la acest experiment de descoperire si intelegere a autismului prin fotografie.

va puteti uploada fotografiile pe site-ul campaniei. tot acolo puteti invata despre autism prin imagini.

*
In urma cu citiva ani am scris un articol despre Viata din spatele diagnosticului AUTISM si stiu cit de important este ca parintii sa descopere cit mai repede ca baiatul lor (e mai frecventa boala la baieti) sufera de autism. tot atunci am ajuns si la un parinte al carui copil a fost integrat in societate, e deja la o scoala normala, dar care a facut sacrificii incredibile (nu doar materiale, ci si emotionale).

de astazi sunt promotorul acestei campanii, e motivul pentru care gasiti un banner al campaniei pe blogul meu.

daca aveti copii cu autism, faceti-le fotografii si transmiteti lumii emotiile lor. asa vor invata si altii sa-i aprecieze.

2510
Petricevici prim plan.JPGpovesti cu Dragan Petricevic

povesti cu Dragan Petricevic

In Romania, Dragan Petricevic e antrenorul de baschet cu cele mai multe titluri si trofee. Asta banuiesc ca stie orice om pasionat cit de cit de sport. In urma cu 2 saptamini cind am vazut meciul Otopeni – Timisoara, Andrei Cismaru mi-a zis “e o legenda” cind mi l-a aratat pe Dragan, antrenorul echipei Timisoarei.


Aseara l-am cunoscut pe Dragan, iar el mi-a replicat “Romania nu e tara legendelor, nu sunt o legenda”, dar eu nu sunt de aceeasi parere si, pentru iubitorii de baschet, iata cite ceva din lucrurile care nu se stiu despre el.

*
Cu Dragan ai putea sa scrii o carte; povesteste colorat, vorbeste impecabil romana si se simte “un pic mai roman decit multi”. Sta de 16 ani aici.

*

Dragan ar fi putut sa faca razboiul in fosta Yugoslavie, dar stia ca nu vrea si nu poate sa traga in oameni si-a plecat. “in aeroport era ca-n The Killing Fields, femei care plingeau, copii care alergau peste tot in jur, barbati ingrijorati. O stare care arata disperarea.”,
A gasit cu greu un avion care sa-l scoata din  Sarajevo, si era atit de aglomerat incit a stat in picioare… in avion!

Dragan citeste mult. Stie literatura romana si e suparat ca in ecranizarea de la Ion n-au urmat litera cartii, ci au speculat lucrurile urite “ce taranul roman e betivan, egoist si parvenit?!”

Dragan e atent la nuantele din limba romana “cum poti sa pui la un loc misto si asocieri emotionale?” m-a intrebat zimbind ironic, asta dupa ce remarcase ca noi romanii spunem “asta e Romania”, “astia sunt romanii”, excluzindu-ne pe noi din propozitii.
In tara mea as spune “asa SUNTEM noi”, ne-a spus ferm.

Dragan descrie oamenii si locurile in asocieri surprinzatoare. A caracterizat un oras dupa hainele – uniformizate – pe care le poarta localnicii, un alt oras dupa ora la care nu mai e nimeni pe strada, sau a descris caracterul unui jucator astfel:

cind avenit in Romania si-a scris pe o hirtie esentialul in limba romana
“Salut
Ce mai faci?
Ce faci mai tirziu?”

Dragan are o tehnica speciala de abordare a jucatorilor la antrenamente si in vestiar (altfel nu ar avea cum sa cistige toate aceste premii, turnee si campionate), dar cind il intrebi ce le spune jucatorilor raspunde “depinde de la situatie la situatie” si-apoi explica situatiile, fara sa spuna care-s smekeriile pe care le face cu jucatorii:)

Ca atunci cind a trebuit sa faca fatza unui seic care i-a cerut ca echipa lui sa joace ca-n NBA.

Nu trebuia sa-l supar cu orice raspuns as fi dat. Daca-i ziceam ca vom juca asa, il minteam si se supara. Daca-I spuneam ca nu putem juca asa, se supara. I-am raspuns astfel:
Seic, stii tu, in Europa e un regat care se cheama Monaco. Ai fost acolo?
Mhm
In Monaco e un circ celebru, Cirque du soleil? Ai auzit de el?
mhm
Acolo e o maimuta cu un numar celebru. Se plimba pe bicicleta. Ai auzit de ea?
Mhm
Ei bine maimuta aia e celebra in toata lumea. Dar cite maimute ai vazut tu, seic, pe strada care sa se plimbe cu bicicleta?

Seicul s-a uitat lung la mine si a zis: ”Smart answer”

Anul trecut, Dragan a avut emisiune la un radio sirbesc. A fost DJ, le spunea povesti oamenilor si –a reusit sa bata la audienta toate statiile locale din Banat.

*

Dragan crede ca o femeie poate sa-l cunoasca cel mai bine pe barbatul de linga ea in calatorii. “Acolo vezi ce gusturi are, ce-i place”, mi-a spus aseara.
De dimineata mi-am dat seama ca in calatorii vezi si cit de deschis este un om la nou, cit de confortabil este cu teritoriile pe care n-a mai umblat niciodata. Deci, da, are dreptate.

*

Dragan o sa se supere ca am scris toate astea (le-a povestit la un pahar de vorba, nu ca pentru un jurnalist), dar… am povestit doar o mica mica parte din intimplarile dezvaluite in 3 ore de vorbe.
Sper sa scrie curind Equire sau GQ despre el pentru ca e un personaj foarte special, pina atunci, am vrut sa scriu putin aici ca la o cautare pe google sa apara si altceva decit rezultatele meciurilor echipelor pe care le antreneaza.
Pentru ca Dragan e mai mult decit matematica meciurilor.

1811
Gift-girlcele mai…. cadouri de Valentine’s Day

cele mai…. cadouri de Valentine’s Day

Time a publicat un clasament cu cele mai idioate cadouri pentru Valentine’s Day.

pe locul 1

Toilet For Two
Presenting the TwoDaLoo ($14,000), for the couple that likes to do everything together. There’s no reason that valuable minutes spent on the toilet need to be spent apart. Simultaneously get rid of the bathroom wait while staring longingly into your love birds’ eyes. Bonus: it saves the environment with just one flush of water!

un prilej bun ca sa va intreb care au fost cele mai ciudate cadouri pe care le-ati primit?
*

eu – exceptind situatiile in care mi s-au dat bani ca sa-mi iau eu cadou (un lucru care mi se pare f urit pentru ca ma bucur si de o floare, nu e nevoie de mai mult) – am in recordul personal la capitolul cadouri …. un set de lenjerie cu 3-4 numere mai mare.

nici acum nu stiu daca era o greseala, daca atit de grasa ma vedea cel care imi facuse darul sau daca era un mesaj ca si-ar dori sa-mi pun silicoane.

*
deci, care au fost cele mai ciudate/ amuzante cadouri pe care le-ati primit?

1057
natura16mai descoperim?

mai descoperim?

Vestea ca New York Times a pus in functiune o aplicatie prin care imi recomanda ce sa citesc ,in functie de lecturile mele din ultima luna, mi-a adus ingrijorarea.

Nu pentru ca NY Times ma monitorizeaza la fiecare intrare pe site-ul lor; odata ce intru logata cu o parola e clar ca undeva se inregistreaza intrarile mele pe articole si mi se poate face un profil in functie de interesele pe care le am.

Pagina asta cu recomandari e insa ingrozitor de inselatoare. Aparent imi salveaza timpul: vad numai acele lucruri care sunt de interes pentru mine; ma plimb pe culoarul meu de interes.

Dar, de fapt, imi taie accesul la nou. Pentru ca eu, om grabit, o sa apelez la recomandari ca sa merg la sigur. Dar cum o sa mai vad ceva cu totul nou? Cum o sa imi largesc orizontul? Cum o sa explorez noi teritorii?

E ca si cum, in loc sa-mi cumpar tot ziarul, imi fac abonament la 2 pagini pe care stiu sigur ca le citesc mereu; dar asta inseamna ca ratez toate stirile de prima pagina din orice domeniu ar fi ele.

*
stiu ca serviciul asta cu recomandari e optional si ca nu-mi ingradeste nimeni accesul in oricare alta pagina a site-ului, dar el arata o tendinta: nisharea pe culoare cit mai inguste de informatii.
o tendinta care mi se pare periculoasa si trista.

*
acum citiva ani mi-am dat seama ca tot ceea ce citeam/ vedeam/ ascultam venea din recomandarea cuiva. sigur ca era o recomandare la prima mina (de cele mai multe ori a unui critic prieten) , sigur ca vestea venea la mine cu mult inainte de a fi la altii dar… in avalansa de recomandari pierdeam bucuria descoperirii aleatorii.

atunci am decis ca voi merge, o data pe luna, in librarii si voi cumpara la nimereala albume / carti / filme ale unor autori de care n-am auzit niciodata; pe care nu mi i-a recomandat nimeni.

Ca sa pastrez surpriza descoperirii, cu toate riscurile pe care le aduce.

*
Mai alegem noi ceva singuri, neinfluetati de altii? Mai descoperim?

foto by Alex Axon

1117
baptiste-giabicon-karl-lagerfeld-01-thumb-450xauto-46663Karl Lagerfeld si-a pozat iubitul nud

Karl Lagerfeld si-a pozat iubitul nud

s-a intimplat in cea mai recenta editie a revistei Interview (cea cu un superb interviu cu Tom Ford).

pe tinar il cheama baptise giabicon; doamnelor, m-am gindit sa va fac un cadou pentru cafeaua de dimineata.

1133
great expectationsdaca ai fi o rochie…

daca ai fi o rochie…

intrebarea serii este destinata de data aceasta doar doamnelor.

m-am mai jucat cu intrebarea aceasta acum citiva ani si-a fost un exemplu frumos despre cit de multe spun despre noi hainele pe care le alegem.

si-atunci, ca si acum, raspund ca daca as fi o rochie as fi…

rochia pe care o poarta paltrow in secventa asta

de fapt mi-am si facut o rochie asa.

*

deci, daca ai fi o rochie – ce  ai fi? :)

link la foto sau la film, pliz:)

cosprimul meu meci de baschet

primul meu meci de baschet

Un meci de baschet = niste baieti inalti si musculosi care alearga in chiloti pe un teren atit de mic incit poti sa-i vezi in detaliu. Slam dunk. Michael Jordan. Vlade Divac. Ghita Muresan. Asta e tot ce stiam despre baschet. TOT. Pina astazi.

Una dintre prietenele mele Oltea – (cunoscuta de voi drept Nebuloasa) care e strins legata de echipa B C Timisoara – a venit cu echipa ei la doi pasi de noi, la Otopeni. Asa ca am mers pentru prima data in viata mea la un meci de baschet: fix la Otopeni, ca sa petrecem mai mult timp cu Oltea si sa sustinem echipa ei.

Bine,recunosc, si  ca sa-i vedem pe baietii frumosi in chiloti.

*

Baschetul la fata locului nu seamana cu ala de la tv.

In primul rind are miros.

Intr-o sala care are maxim 100 de locuri si e cit sala de la liceul pe care l-am terminat, jucatorii trec milimetric pe linga tine, de la vestiar si catre vestiar. Si-i simti. Nu miros a after shave, ci a … ceva aspru si intepator.

M-am gindit la formol, apoi la solutiile chinezesti pentru masaj. A venit Andrei Cismaru (fost jucator de baschet, translatorul meu la acest eveniment) si-a facut lumina: miros a Ben Gay. Jucatorii intra pe teren imbalsamati in Ban Gay ca sa evite intinderile musculare.

Sportul, ca mai toate lucrurile pe care le stiu, este (si) despre echilibru.

Baschetbalistii  se incalzesc pentru intrarea in teren fortindu-si ligamentele, intinzindu-le la maxim. (probabi ca toti sportivii fac asta)

Am vazut o balanta de trupuri intr-un echilibru perfect pentru un stretching spectaculos (banuiesc ca si dureros): fizioterapeutul BCTimisoara si-a pus cele peste 80 de kg balans pentru bratele lui  Dan Paltinisanu care, aplecat in fata peste picioarele in echer, isi impingea la limite teribile muschii picioarelor; vibrau pur si simplu.

(putin mai tirziu am aflat ca Paltinisanu e fiul unui celebru fotbalist care a dat numele stadionului din Timisoara si ca in urma cu o saptamina a facut eforturi incredibile ca sa joace cu o acidentare la glezna. Acum, cind scriu mai stiu si ca e un membru important al echipei nationale si zimbesc cu gindul la cit de mare e in umeri si cit de subtiri ii sunt gambele: ca de balerina)

Baschetul cu barbati are si arbitri femei.

Am vazut-o astazi pe o doamna care abia daca le ajungea pina la mijlocul bratului celor mai multi dintre sportivii pe care i-a arbitrat. Am admirat-o pentru vointa cu care se baricada de orice semnal sonor venit din public. Simteam cum si-a asezat intre ea si public un geam, cum nu aude ce vine de la un metru de ea de la spectatorii recalcintranti, abtiguiti si mitocani. E si asta o chestiune de echilibru, de antrenament si de concentrare.

Baschetul iti afecteaza creierul

Stiu suna ciudat, dar Andrei mi-a explicat ca e un sport anaerob (in sala inchisa), jucatorii alearga pe spatii mici cu viteze mari, consuma mult oxigen si, de la un moment incolo, creierul nu se mai oxigeneaza cum trebuie. Asa se explica de ce apar si violente pe teren.

Motiv ca sa citesc what sports do for your brain

Sigur asta e valabil pentru jucatori, desi nici unii spectatori nu pareau ca se simt prea bine. Am intilnit mitocanul de Otopeni (am sa-i dedic un blog) care facea ca toate animalele din spatele cosului pentru a le distrage atentia jucatorilor la loviturile de pedeapsa/or libere. (Iarta-ma Andrei stiu ca mi-ai spus cum se cheama loviturile alea, dar am uitat)

Baschetul e cu imbrinceli-vinatai-julituri

Cind te uiti din rindul 2 din spatele unuia dintre cosuri ti se stringe inima la fiecare agomerare umana. Cred ca jucatorii pleaca acasa cu nenumarate vinatai pe la coaste; am vazut pumni plasati discret, coate care inteapa, brate care imping si alte utilizari ale greutatii corporale intru impiedicare adversarului de pot sa fac exercitii de gimnastica timp de o luna cu ele.

Jocul? Pe cuvint daca vedeam cind era vreo greseala.

Abia daca apucam sa vad mingea, darmite sa inteleg ca au facut pasi, n-au pasat altuia care era mai bine amplasat in teren sau cine stie ce regula au mai incalcat. (Ce au facut? il intrebam pe Andrei si el traducea de ce fluierase arbitrul). Sa mai recunosc si jucatorii ar fi fost ca si cum as fi obtinut doctoratul.

Ca la orice lucru din viata, pentru a putea vedea detaliile care fac diferenta, pentru a putea privi in profunzime, tre sa fi atit de familiar cu lucrurile de baza incit sa faca parte din tine. nu cred ca ajung la performanta asta cu baschetul.

Habar nu am ce scor a fost la final.

(nici nu ma prinsesem ca s- a terminat, m-au pierdut de pe la sfertul 3). Stiu ca Timisoara a luat bataie si mai tin minte privirea dezamagita a nepotului unuia dintre jucatorii timisoreni, un baietel de 9-10 ani, care venise cu sora jucatorului la meci.

In masina, am comentat cu fetele cu care am vazut meciul ca micutul tocmai ce a primit o lectie despre infringere.

“bine ca a invatat prin exemplu indirect” a zis Alina Mereuta.

“va trebui sa invete si din exemplu direct pina la urma”, am continuat eu.

De fapt, cred ca  despre asta ar trebui sa fie sportul: sa invatam sa ne depasim limitele pentru a obtine victorii, dar sa ne si obisnuim cu infringerile.

*

Andrei a zis ca ma mai invata si cum e cu rugby-ul, dar daca mai aveti alte sporturi exotice de explicat stiti unde ma gasiti:)

Multzam Oltea, Ruxa, Diana, Alina si Andrei.

Foto by Diana Stoleru (cu jucarica mea, galaxy tab)

3354
Espresso_still_lifeespresso

espresso

in america a aparut Autism Fitness – un program care ajuta sanatatea autistul adult. poate preia cineva si in romania aceasta idee. contactele aici

*

in continuarea supararii mele de ieri, acum trecuta (prea multa incruntare duce la riduri, deci nu bun:) ) ceva simpa de citit pe scrib, de la OM-ul adolescentei mele (car cu mine oriunde m-as muta cartile sale, pe care le-am citit atunci, in editiile de atunci) Constantin Noica -Mathesis sau Bucuriile Simple

Era odata un om care povestea frumos. Seara, cînd se întorceau oamenii de la muncă, toti se adunau împrejurul lui si el le povestea.
Ce ai vzut azi? — îl întrebau ei.
Am vazut acolo, în padure, un mosneag care cînta din fluier si toate vietile padurii se adunasera împrejurul lui si jucau.
Si ce ai mai v zut?
Jos, la malul apei, am vazut trei zîne care şi despletisera parul si care şi-l pieptenau în oglinda apei…

Dar, într-o zi, omul care povestea a auzit cu adevarat cîntecul mosneagului, a vazut jocul vietilor paduriii, mai la vale ceva, a întîlnit trei zîne care-i jucau parul în oglinda apei. Si, în seara aceea, cînd oamenii îi cerura le spuna ce vazuse, el le -a raspuns:
„N -am vazut nimic.”

*
pe unde se duce presa, adica printul? ce au mai inventat revistele in 2010? pentru pasionatii de jurnalism, dar si pentru cei care vor sa se dezvolte on line Innovations in Magazines 2010: Adapt & Thrive

2146
directia-5cu mine, miine seara…

cu mine, miine seara…

miine Tabu lanseaza noul album Directia 5, Clasic.

eu voi merge acolo sa povestesc citeva lucruri (sper simpa si fara sa ma alerge Marian Ionescu ca zic lucruri pe care el n-ar vrea sa le spun) jurnalistilor, dar sa si petrec cu cei care au fost subiect in revista de februarie in timp ce Directia 5 concerteaza.

pentru ca am pile la revista:), pun in joc pe blog un loc la acest party restrins. my very special guest.

so, daca ai o amintire simpa sau mai putin simpa cu directia 5, scrie-o aici.
fetele din redactie voteaza cistigatorul/ (a)

2434
Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!