Acum cateva luni m-am dus in afara Bucurestiului la o actiune umanitara.
In microbuzul cu care am mers erau si doua instagramarite fashion care si-au obisnuit publicul cu fotografii in costume de baie. Cand am ajuns la fata locului, una dintre fetele in cauza a inceput sa-si faca selfie-uri cu manusile si ochelarii de protectie pe care urma sa-i poarte cand munceam pentru cauza umanitara. Selfie-uri fashion, cu capul intr-o parte si buzele facute capsuna.
Mai tarziu cand zugraveam o incinta si-a pus telefonul pe un suport ca sa-si faca un filmulet cu ea dand cu trafaletul, din spate, cu fundul cambrat. Eram intr-un loc incarcat de povesti super emotionante, povesti la limita dintre viata si moarte, si fata asta a ales sa-si filmeze fundul ca sa ilustreze locul si actiunea umanitara la care participa.
Ghinionul ei in ziua respectiva a fost ca zugravea in aceeasi camera cu mine si, ca sa-mi fac treaba, intram in cadrul pe care-l filma.
Am facut putin scandal sa opreasca filmarea pentru ca nu doresc sa fiu in filmele ei, i-am explicat ca se pot face bani si fara sa stai cu fundul in sus in fata telefonului si si-a inchis camera.
Mai tarziu, dupa ce s-a regrupat si a intrebat cine-i femeia care a dat cu ea de pereti, mi-a zis ca nu stia cine sunt, ca nu o intereseaza ca eu fac multi bani si ca nu trebuia sa o cert pentru ca ea a fost chemata ca si mine sa promoveze o actiune umanitara.
M-am uitat la ea pe parcursul intregii zile. A muncit mult, nu s-a dat la o parte de la niciun efort.
Si mi-am dat seama ca nu era un om rau in esenta ei, pur si simplu nu avea o alta baza, o alta cultura, nu stia cum sa promoveze evenimentul decat filmandu-se intr-o nota sexuala. Cand am ajuns acasa am cautat-o pe instagram: clasicele fotografii in costum de baie, in genunchi pe plaja, tragandu-se de parul strans intr-o coada…
Am vazut ca scrie pentru o revista de beauty sau travel – nu mai stiu exact.
Fata asta e un om bun in caracterul ei, dar n-are stiinta de a gasi structura unei povesti, a unei informatii pe care sa o expuna printr-o structura coerenta publicului ei, e superficiala si toate reperele ei se opresc in cultura kardashian.
Mai sunt ca ea cateva zeci daca nu sute sau mii.
Pentru ceea ce trebuia sa faca la evenimentul la care eram si eu prezenta era o impostoare. Nu ar fi convertit in donatii sau in viitori voluntari pentru fapte bune, pentru ca publicul ei – masculin in mare parte – o urmareste pentru o placere cu conotatie sexuala, nu pentru ca e vreo maica Tereza sau a citit vreo carte (citeste niste prostioare motivationale usurele, le-am vazut si pe ele pe insta).
In mod normal eu nu merg la nicio actiune la care trebuie sa fac ceva alaturi de fete de pe instagram: nu ma implic in campanii in care sunt si ele, nu merg la evenimente sa stau la panou si sa apar in fotografii intr-o succesiune alaturi de ele… Nu ma insotesc in niciun fel cu generatia fascinata de kardashian care se afiseaza in chiloti in spatiu public.
E alegerea mea, chiar daca de multe ori am pierdut bani.
Aici nu am stiut ca vin si aceste doua fete, dar le-am spus organizatorilor atunci, pe loc, ca nu pot promova cauze umanitare cu fete care isi filmeaza fundul in timp ce dau cu trafaletul. Intamplarea insa m-a facut sa ma gandesc ca lumea nu e in alb si negru nici in aceasta situatie pentru ca fata in cauza nu era un om rau, dar atat putea; asta era tot ce stia despre expunere publica – nota sexuala aduce audienta.
Mi-am adus aminte de povestea aceasta pentru ca astazi o prietena m-a intrebat daca sa renunte sa mai vorbeasca la o conferinta unde, pe ultima suta de metri, un speaker a fost inlocuit cu un sarlatan dovedit, o persoana de care rade tot grupul ei de profesionisti.
Primul gand a fost – nu te mai duce tu. Dar apoi, ceea ce i-am si raspuns si ei a fost ca ”daca ea nu se mai duce, oamenii nici macar n-ar afla ca ea fusese invitata. Si ar lasa drum liber impostorilor care oricum n-au mustrari de constiinta si se arunca sa implice in orice pentru propriul ego si ceva bani”.
Si acum am o dilema: te dai la o parte din fata impostorilor si nu te implici in proiecte alaturi de ei sau mergi cu ei si, daca poti, le arati impostura?
Sigur, daca cei care organizeaza campanii, conferinte etc ar avea o etica minimala sa nu ii mai implice pe impostori in proiecte, lucrurile s-ar mai schimba putin.
Dar de undeva trebuie sa inceapa schimbarea. Deci, tu ce faci? Te dai la o parte din fata impostorilor?!
(iar intrebarea nu e legata doar de publicitate si de business-urile in online)
