Tag : arhi

outside the boxArhi, Radu F, Otrava si citeva observatii

Arhi, Radu F, Otrava si citeva observatii

m-am distrat foarte mult ieri citind reactiile pe care le-a generat Arhi cu  “scrie ca Radu F Otrava Day“. sunt citeva zeci articole si foarte multi bloggeri au intrat in jocul de a “copia” genul de scriere pe care-l practica Radu F Constantinescu si Cristian Simonca (cel care are “Blogul lui Otrava”)

ce arata asta?

sunt foarte multi care s-au prins ca tinerii domni pe nume Cristian Simonca si Radu F Constantinescu folosesc o reteta si ca parte din notorietatea pe care au cistigat-o acum in online tine de o falsitate si de niste roluri in spatiu public.

mai exista si ego-ul la mijloc: “si eu pot scrie ca aia care au succes pentru ca sunt multe sabloane”. (partial adevarat; la scris, nu la sabloane)

dar exercitiile distractive de zilele trecute mai arata citeva lucruri: bloggerii care au intrat in joc nu stiu sa deconstruiasca un text, nu au backgroundul necesar sa inteleaga din ce si cum copiaza/se inspira domnii in cauza si n-au inteles, de fapt, in ce sta aparentul succes al domnilor respectivi (sau le-a fost teama sa mearga pina la capat si-au cotit-o printr-o gluma in textele lor)

asta pentru ca niciunul dintre textele parodie nu e motivational. nu se termina cu o iesire in macro din care cititoarea – nefericita, neinteleasa etc – sa creada ca poate merge mindra mai departe, aspirind la fericire.

ce arata asta in partea cealalta a jocului?

baietii astia doi chiar stiu ce fac. am mai spus-o, sunt inteligenti, au identificat o nisa si o exploateaza foarte smart profitind de faptul ca sunt foarte foarte multi oameni care au nevoie sa fie maguliti (online – pentru ca nu primesc nicio alta atentie/validare in spatiul offline), sa li se dea o iluzie de mai bine.

sunt cabotini? desigur, dar nu cred ca dimineata cind se trezesc si se uita in oglinda din baie isi spun “sunt cel mai sincer din lume”, cel mult gindesc “sunt suficient de smeker”.

copiaza? desigur. din carti motivationale, din literatura . de fapt, adapteaza, nu copiaza mot a mot. si-au o scuza frumoasa: nu se inventeaza apa calda.

scriu panglici invalurite, fara o structura si fara alt scop decit ego-ul cititoarei? da. desi Cristian Simonca ar putea scrie si foarte structurat caci stie cu ce se maninca treaba asta, dar nu are nevoie. pentru publicul pe care-l tinteste e suficienta aceasta dantela din perdea.

ca sa fim corecti pina la capat sunt insa extrem de putini oameni din online care scriu urmarind o structura, care stiu de fapt ce inseamna structurile narative, si toti- dar absolut toti – din momentul in care scriem in spatiul public, deci pentru atentie, avem in vedere si ego-ul cititorilor.

(aici despre necesitatea de a invata despre structuri narative cind vrei sa scrii in spatiul public si sa performezi cu asa ceva)

eu ii admir pe baietii astia ca au gasit publicul caruia sa ii vinda gogosile cu funda. si e dreptul lor sa faca afacerea asta.

stiu ca diferenta se va face in momentul in care ei vor putea sa si monetizeze audienta pe care o cresc acum pe o nisa foarte specifica.

pentru ca diferenta dintre ei si Arhi, de exemplu, este – in acest moment – in influenta si credibilitate pentru audienta/comunitatea pe care si-au crescut-o.

ma indoiesc ca oricare dintre cei doi ar fi putut genera, acum, astazi, cu un articol de 30 de rinduri atit de multe reactii in online; nu la nivel de like ori share. ci la nivelul de a intra in joc, de a face ceva ce te-a invitat cineva sa faci, pe timpul tau, in spatiul tau.

iar influenta, credibilitatea si reputatia sunt cele mai grele lucruri de obtinut/ crescut. si in online, si in viata.

*

daca n-ati urmarit reactiile la propunerea lui Arhi, va puteti distra in selectia lui de pe blog, sau pe larg pe blogurile celor care au parodiat OviEftimieAuraşErevanJoeMariciu,Români GândiţiHoinaruZoso,The FuaMarius SescuQuestioareRăzvan Baciu,MoldovenescDaniel UrdaMimanuDragoş MoneToma , spi-oanaLigia AdamIonuț TecuceanuLucia ScureiFără SupărareZicuLucia Scurei,RobintelPandutzu, Ionut Bunescu

foto via shutterstock

later edit (pentru cei care ajung pentru prima data pe acest blog): nu aprob decit comentariile care sunt respectuoase si pertinente. indiferent de care parte a taberei va aflati. desi acum inteleg ca am suparat ambele tabere.

fereastra blocatanu mai am ferestre la casa

nu mai am ferestre la casa

nu mai am ferestre la casa, de luni.  adica am geamuri, doar ca ele sunt acoperite cu jaluzelele si draperiile. si vor ramine asa toata saptamina. iar asta imi face viata un iad, cind oricum nu era pe punctul de a fi vreun rai.

*

imi plac experimentele, mi se pare ca a te pune in situatii noi, iti arata alte cai despre pe unde poti merge – tu ca om, cu mintea si sufletul tau. de-a lungul timpului am facut o multime de experimente: am fost oarba pentru o zi, n-am vorbit mai multe zile, am incercat sa vad cum e sa traiesti intr-un scaun cu rotile.

asa ca atunci cind Gealan mi-a propus sa traiesc intr-o casa fara ferestre mi s-a parut un experiment care, inainte de toate, o sa-mi arate mie lucruri noi despre caracterul, temperamentul meu si-am zis foarte usor da.

ce n-am luat in calcul??

ca experimentul e intr-o saptamina in care am zeci de lucruri de facut pentru concertul VUNK, sunt speaker la Webstock ( intotdeauna vorbitul in public e un stres pentru mine; stiu ca nu credeti, dar e de la greu spre f greu), am in medie 3 intilniri pe zi si… din nu stiu care cauza nu pot sa dorm. adica de simbata noaptea, cind am dormit ca de obicei 4 ore, pina astazi cind scriu n-am reusit sa dorm mai mult de 2 ore pe noapte. (e o medie, au fost nopti in care n-am dormit deloc)

si, in aceste conditii, nu mai vad soarele acasa!!!

*

nu mi-am imaginat pina acum cit de important e soarele pentru mine.

ma gindisem ca o sa trisez la categoria “aer proaspat” pentru ca am aer conditionat care ia aer de afara. dar soarele?!  o, mamaaa.

sunt in faza in care, literalmente, de oboseala, stres si lipsa soarelui am nevoie de doua cuvinte spuse altfel ca sa ma incrunt si sa ma arat taioasa.

o casa fara ferestre inseamna pt mine ca trebuie sa stau tot timpul cu lumina aprinsa. cum ma deranjeaza lumina artificiala, am intins prin toata casa veioze cu intensitati de iluminare diferire – cam ca atunci cind mi-a explodat instalatia electrica dupa ce m-au inundat vecinii. una ramine deschisa si noaptea pentru ca altfel m-as lovi de mobile.

(abia acum am inteles cita lumina vine de la luna chiar si in noptile in care nu e luna plina)

sa nu ai habar cum e vremea afara decit daca te uiti pe site-uri? e foarte enervant pentru ca m-am intors de doua ori in casa zilele astea: o data sa-mi iau un pulovar, a doua oara (fix astazi) sa ma imbrac mai subtire.

ma enerveaza estetica locului pentru ca in dreptul ferestrei din camera in care stau cel mai mult timp, in mod normal stau niste flori simpatice. acum ele sunt scoase pe pervaz si nu le mai vad. e o draperie alba, care mascheaza locul. si-mi lipseste verdele de acolo.

cum imi lipseste, stiu, e un detaliu minor, dar imi lipseste tare , cum cade lumina pe la 4 dupa amiaza in casa mea, pe floarea de cafea.

fix ca in poza asta facuta acum citeva luni.

stiam ca lipsa soarelui duce la depresie, dar… e hardcore, credeti-ma.

cind o sa ma mai ordonez putin, si o sa ma mai linistesc, va spun si alte schimbari pe care le simt la mine. astea-s primele, organice, de suprafata. dar viata m-a invatat ca din experimentele astea iei lucruri mai profunde.

revin.

(daca as putea as dormi afara, asa cum incerc sa scriu de pe terase ca sa nu pierd soarele minunat de inceput de toamna si mirosul special care e in aer… dar trece si experimentul asta curind)

si arhi face acelasi experiment. puteti citi aventurile lui pe intuneric, aici

5409
masa-rotunda-BLACKBOARD3 iulie – oameni pe care i-am intilnit

3 iulie – oameni pe care i-am intilnit

Cristi Petrescu (30 si putin ani) – unul dintre cei mai corecti si mai onesti oameni pe care-i stiu. cu o poveste demna de un roman: a plecat la munca in Italia cu un contract care s-a dovedit a fi o pacaleala, a dormit intr-o fabrica dezafectata, a muncit pe unde a apucat – in special santiere -, si-a cistigat respectul angajatorului incit l-au lasat sa doarma in atelierul unde lucra, a facut ceva bani si s-a intors acasa. a luat-o de la zero in tara, iar acum se afla in spatele productiei unora dintre cele mai spectaculoase sedinte foto din romania. si in spatele manufacturarii unor obiecte de design minunate. (ideile sunt ale Sanzianei Pop, el le transforma in realitate, aici tot magazinasul lor, dar zilele astea mai posteaza o serie de obiecte; ei sunt cei care mi-au decorat si mie casa:) )

iata si unul dintre obiectele mele preferate: masa pe care poti sa scrii cu creta pentru ca se comporta ca o tabla.

*

Mircea Dinescu, pe terasa restaurantului sau – Lacrimi si sfinti, pe la 3 dupa amiaza. Era cu Masa, sotia sa – una dintre cele mai bune traducatoare de rusa din Ro – si cu trei domni carora le explica ce mincaruri ii pregatea mama in copilarie.

**

Dan Santimbreanu – Head of corporate communications Siemens Ro. si el cu o poveste despre ambitie si perseverenta. a inceput ca promotor al unei mici firme care producea ambalaje, a lucrat pentru doua dintre cele mai importante companii de PR din Ro, apoi a devenit seful de comunicare Siemens. intre toate astea a avut o problema de sanatate cind a descoperit solidaritatea umana – oameni pe care nu-i stia au contribuit cu bani pentru o operatie delicata. astazi, pe linga job, are un blog unde ii ajuta pe pacienti, care au nevoi legate de neurochirurgie, sa ajunga la medici importanti.

da, Dan e ruda cu scriitorul Mircea Santimbreanu, e nepotul dumnealui.

*

Cornel Ilie – il stiti ca lider al trupei Vunk; eu il stiu ca un om cu foarte mult bun simt, gata oricind sa te ajute la nevoie (uneori simte ca ai nevoie de o vorba buna si iti lasa un mesaj, pur si simplu. mi s-a intimplat mie acum citiva ani si a fost una dintre cele mai frumoase lectii despre “a da aripi cuiva cind ii e greu”). e implicat in viata sociala si, ceea ce e posibil sa nu stiti, e un foarte bun scriitor de proza.

“mai ai emotii?’, l-am intrebat inainte de a se sui pe scena la un eveniment Siemens unde erau premiati tineri care au creat filmulete cu solutii de sustenabilitate pentru orasele lor.
“sigur. dar sunt utile. emotiile astea te ajuta sa sapi adinc in tine si sa nu spui banalitati”
“si inainte de concerte?”
“da.”

am in plan sa scriu un story – profil al lui Cornel, sa-l vedeti dintr-o alta perspectiva:)

pe principiul cei care se aseamana se aduca, Dan si Cornel s-au imprietenit si au lucrat impreuna pentru proiectul Orasul 2020, initiat de Siemens.

*

Nicolas – baiatul Martei Usurelu si al lui Cristi Manafu. la vizionarea Ice Age 4. ocazie cu care am aflat ca din Cars ii place Fulger, iar din Madagascar zebra (ma iertati, am uitat cum o cheama). a fost pe aproape sa ne imprietenim, ne-ar mai fi trebuit o jumatate de ora pentru asta, dar a inceput filmul.

*

Aisha – fetita minunata a lui Arhi. a mai crescut de la ultima noastra intilnire. in timpul filmului (tot la Ice Age 4), cind veveritza se prabusea in hau, striga “cadeeeee”. s-a uitat la prima jumatate de ora a filmului fara sa respire si a fost un barometru perfect pentru toate “burtile” filmului: cum era o perioada in care povestea trena, cum incepea sa se frasuiasca in scaun.

***
Oameni pe care i-am intilnit e un proiect in care notez zilnic informatii despre oamenii care-mi ies in cale.

2158
xfactor-logo-010411X Factor – prima eliminare

X Factor – prima eliminare

daca mi-ar fi spus cineva ca dupa prima eliminare X Factor am sa ma cert crunt cu prietenii cu care merg la show, as fi ris foarte tare “hai, sa fim seriosi, doar avem aceleasi gusturi si un preferat unic, de ce sa ne certam?!”

ei bine, 30 de minute de la terminarea show-ului care a marcat prima eliminare X Factor, 4 oameni in toata firea – implicati in industria divertismentului intr-o forma sau alta, deci cunoscatori ai argumentelor care ar duce la alegeri intr-un asemenea show – am disputat aproape tipind unii la altii eliminarea, desi cind mergeam catre show nu ne pasa f tare de niciunul dintre concurentii care urmau sa fie la duel…

de fapt lucrurile au inceput asa…

Gasca noastra de vizionat X Factor de la fatza locului s-a largit pentru a doua noastra seara ( eu si Ioana Blaj) la Kentaurus: ni s-au alaturat Paul Ipate si Alexandru Macavei.

in masina pe drumul catre emisiune a fost veselie mare; nu-l mai vazusem de ceva vreme pe Alexandru (care e director la Radio 21 si cu care ma stiu de ….15 ani) si nici pe Paul (care, cu o seara inainte, filmase la noua pelicula a lui Nae Caranfil) asa ca voiam sa stiu multe lucruri de la amindoi… plus eram mesagerul unei propuneri pentru Ioana (sa pozeze pentru o campanie umanitara); pe scurt… voiosie.

cind am ajuns la Kentaurus, pina sa intram in sala, Ioana ne-a mobilizat sa mai dam cel putin un sms pentru preferatul nostru, Andrei Leonte, si am ascultat-o cuminti…

in sala, ne-am largit rindurile si cu Arhi & Vlad, fratele lui, si cu Elena (bloggerul oficial Orange, de la care tot aflam detalii din culise… )

*

primele discutii au fost pasnice: ne placea cum erau imbracati Razvan si Dani si urmeaza sa aflam numele stilistei lor; ne placea ca tot ei, adica Razvan si Dani, ii provocau pe jurati cu replici simpatice, dar acide, chiar si cind la tv erau filmuletzele din editia trecuta (asta imprima o stare si o energie intre jurati, plus era semn ca baietii lasasera deoparte emotiile inceputului), ne-au placut si concurentii cum aratau pe prima si singura lor melodie din show…

“distractia” a inceput, evident, la duel… noi, toti, inclusiv Arhi (nu stiu daca si Elena), credeam ca o sa fie la duel Duo Voce (carora noi le spunem dupa numele unor personaje de desene animate: ) ), asa ca am fost foarte surprinsi ca au trecut.

***
desi avem cunostinte in echipa de productie, NU AM AFLAT NIMIK INAINTE.
(ne-am fi dorit, am facut sapaturi, am dat din gene… fara succes)
***

cu exceptia lui Alexandru, toti am tinut cu Cristian – ne emotionase cum cintase, iar despre Mowgly nu aveam (nici acum nu avem) o parere cum stie sa cinte, transmitind emotii. Cind Paula l-a ales pe Mowgly, Alexandru a inceput sa ne explice, rational, ca alesul are potential mai mare de lucru pe termen lung, ca poate dezvolta o baza de fani, ca e mai comercial etc.

pe mine si pe Paul ne-a convins in vreo 10 minute, pe Ioana nici dupa o jumatate de ora. eu trecusem in tabara lui Alexandru si, in disputa noastra, ajunsesem sa-i explic Ioanei deciziile comerciale pe care le-am luat de fiecare data cind alegeam o vedeta care urma sa fie pe coperta Tabu, Alexandru ii dadea exemple prin comparatie cu preferatul nostru… Ioana nu si nu, ea voia sa fi mers mai departe Cristian si, daca o intrebati si acum (desi va sfatuiesc sa nu, spre binele vostru), tot asta crede…

*
dar disputa asta lunga (pe alocuri enervanta pentru mine, pt ca mi se parea absurd sa ne certam pentru niste oameni pentru care, aparent, nu avem niciun atasament emotional) mi-a dat lectia serii:

de fapt, aici e puterea genului asta de show-uri: controversa… si dragul pentru niste oameni pe care nu-i cunosti si, probabil, nu-i vei cunoaste niciodata. dar ii aperi pentru ca in 5 minute, dupa un cintec sau doua, ai o parere despre ei, despre caracterul lor…si tii la ea. cu dintii.

P.S. Elena, Ioana nu s-a prins inca de faptul ca tu ajungi in culise in timpul show-ului, io zic sa te feresti simbata viitoare ca o sa vrea sa trimita depese:)

P.P.S desi sunt foarte matinala ca stil de viata, tot mi se pare ingrozitor de greu pentru Razvan, Dani si Mihai ca luni trebuie sa se trezeasca la 6 dimineata ca sa mearga la emisiunile lor matinale. asta dupa ce pleaca dupa miezul noptii din Stefanesti, unde sunt studiourile Kentauros….

Si, da, toti se ataseaza de concurenti, i-am vazut aseara cum erau necajiti… o sa va mai povestesc despre asta…

***
Mi-a placut f f mult ca nici Adi, nici Mihai, n-au incercat sa o influenteze pe Paula in pauza de publicitate cind trebuia sa ia o decizie… noi ne certam cine ar merita sa treaca, ei erau onesti si nu vorbeau cu ea…

Sper ca la emisiunea de simbata viitoare sa va arate un cadru/detaliu cu picioarele lui Adi Sina in timp ce era anuntat cel care era salvat. Daca nu va fi in emisiune, va povestesc eu:)

2889
xfactor-logo-010411X Factor Gala 1- family feelings

X Factor Gala 1- family feelings

aseara am fost la studiourile de la kentaurus unde Antena 1 filmeaza galele live Xfactor.

a fost gala nr 1, iar pentru mine aseara a fost un “family event”;

am fost cu Ioana Blaj (care e parte din familia mea urbana) si-am invatat o multime de lucruri faine, fara ca ea sa se prinda ca ma invata lucruri:)

am fost cu Arhi si fratele lui (de fiecare data cind ma intilnesc cu Arhi ma emotioneaza cu cite o poveste si-mi devine din ce in ce mai drag. si-aseara pe drumul catre casa, ne-a povestit lucruri f emotionante. altfel, eu sunt nesimtita si dau vina pe faptul ca sunt ocupata si nu reusesc sa ne vedem mai des, daaaaaaaaaaaaaar – recuperez, promit)

m-am reintilnit cu Gabi, sotia lui Mihai Morar, cu care am fost colega la radio si care e o minunata… mi-a placut ca Gabi a venit nu doar sa-l sustina pe Mihai, dar era cu tot sufletul alaturi de concurentii din echipa sotului ei. si nu se manifesta pentru camerele de luat vederi, pentru ca publicul nici nu stia ca e in sala (statea pe o scara, linga macaraua cu camera mobila, si le tinea pumnii strinsi concurentilor ei preferati).

mi-au placut parintii concurentilor; erau in sala peste tot ( publicul era format doar din rude si prieteni ai celor de pe scena) si ii auzeai cum ofteaza, ii vedeai cum pling de bucurie… erau si copii mici care ar fi vrut sa mearga pe scena sa se vada cu neamurile lor. tres tres simpa.

mi-a placut ca si juriul si prezentatorii aveau emotii chiar daca au experienta unor super show-uri si live-uri in direct, se simtea (mai ales inainte de inceperea emisiunii cind au facut citeva probe) ca au emotii: e un semn de respect si pentru munca lor, dar si pentru a echipei/concurentilor. si apoi, in fiecare dintre pauzele publicitare, aveau o vorba buna pentru public (Razvan Simion anunta politicos care sunt pasii urmatori – cite minute de reclama, ce se mai intimpla etc; Dani Otil facea glume ca sa spuna lucruri delicate pentru un public nescolit in ale transmisiilor in direct – “nu mincati in timpul emisiunii”; Paula intreba daca se simte lumea bine… etc)
iar la sfirsit au fost asaltati de rudele concurentilor si au stat minute in sir sa faca fotografii. cind 2 fetite au venit linga scena si i-au spus Paulei ca o plac f f tare, ea s-a rusinat vizibil si spunea “dar va multumesc frumos”, cu o modestie minunata. I Love Paula. e juratul meu preferat din concurs:)

(si astept sa-l vad pe domn Sina mai rau, ca stiu ca poate fi “ucigator” si pe buna dreptate pentru ca in materie de productie muzicala cred ca e unul dintre cei mai buni profesionisti din Romania – ginditi-va la succesul Akcent peste hotare…)

*
altfel, e f tare sa urmaresti un show live linga un actor, pentru ca stie sa se uite altfel la ce e pe scena.

noi vedeam in sala ce fac concurentii cit erau filmuletele lor de prezentare; intrau in scena si unii dintre ei se uitau dupa prieteni, altii se miscau si se agitau (din cauza tensiunii si emotiei); foarte putini – mai ales cei mai mari in virsta si mai experimentati- ramineau focusati pe ce aveau de facut si nu bagau pe nimeni in seama. Ioana care era linga mine a exclamat “uite cum isi consuma energia, uite cum nu sta concentrata!”, cind cea mai tinara dintre concurente (16 ani) a intrat in sala si se uita dupa prieteni. “mi-ar placea sa ma filmez si eu inainte de orice prestatie artistica, asa as invata ce gresesc”, a continuat Ioana.

*

dupa gala concurentii au iesit sa se intilneasca cu prietenii lor.
Ioana care e prietena cu Andrei Leonte (preferatul meu de la Gala) astepta cu nerabdare acest moment. am facut si eu cunostinta cu Andrei, i-am spus ca a fost minunat si m-am retras sa-i vad pe toti, prietenii, de la distanta.

dupa ce le-a povestit cum ii e in casa si-a cerut din priviri parerea lor despre ce facuse pe scena in seara respectiva, Andrei a inceput sa-i intrebe ce mai fac ei, prietenii lui. una dintre colegele lui avea licenta, alta ceva probleme cu un administrator din cladirea in care locuia, o alta avusese un spectacol simbata trecuta…
“nici nu m-ai intrebat cum a fost”, a zis fata alintindu-se…
“hai ca atunci mai aveam telefon (n mea. de cind au intrat in cantonament, concurentii nu mai au acces la telefon, nici la internet) si te-am si sunat, ti-am zis bafta, stiam ca o sa fie bine”, a luat-o Andrei in brate si, pentru ca ii ajungea pina la umar, a sarutat-o parinteste pe crestet.

cum spuneam “family feelings” aseara, dincolo de ecran la x factor.

o sa-i vedem pe copiii astia timp de 10 saptamini de acum incolo, o sa fim uimiti de cum se vor schimba unii dintre ei sub presiunea live-ului, a disciplinei repetitiilor zilnice si a mizei concursului (200.000 de euro), dar o sa fie frumos si emotionant pentru ca, oricine ar cistiga, la momentul anuntarii victoriei noi o sa-i stim atit de bine din ce am vazut la tv, incit vom avea desigur un sentiment de familie…

mai mergem si astazi la gala X Factor, incepe la 21.45 si cinta Oceana, plus se anunta primul eliminat.

*
altfel, uitati-va aici sa vedeti ce minunat a fost preferatul nostru Andrei Leonte cintind Dream Girl…

aaa, si lui Arhi i-a placut Diana Hetea. (m-am gindit ca daca scriu de preferata lui, scrie si el de preferatul nostru:D)

3745
eclipsa-de-luna-A listeri & A hateri – un f lung comentariu

A listeri & A hateri – un f lung comentariu

Zilele astea a fost un mare iures pe net (si nu era vorba de Marcel Iures care are ghinionul sa joace intr-unul dintre cele mai nashpa filme ro, Fantoma Tatalui), a fost ceea ce eu as numi “societatea civila 2.0 a luat atitudine in privinta liderilor de la putere”.
E bine sa existe o voce a societatii civile, dar eu vreau sa va zic ceva despre cei de la putere. Am vrut sa spun/scriu de luni cind citeam schimbul de vorbe inflacarate, dar mi-am spus ca e mai frumos sa nu ma amestec cu cei mari si sa spun ce am de spus cind se mai linistesc apele.

*
Mie imi plac A listerii de pe lista plingerii. Si, pentru ca sa pot sa dorm linista noaptea ca s-a mentionat pe undeva si o parte frumoasa din ceea ce sunt ei, dau cite ceva din casa. (iertati-ma domnilor)

Zoso.
Cind Tabu a iesit din trustul realitatea catavencu si era o furtuna si-n redactie dar si prin sufletul meu, in dimineata zilei de dupa anuntul official, Zoso a trimis un mesaj pe twitter catre Daniel Enache “te rog angajeaza-o pe Cristina Bazavan pentru mine”. Nu mi-a spus mie nimik direct, dar mesajul ala public a fost mai mult decit orice alta incurajare. La momentul acela nu schimbasem mai mult de 20 de min de vorbe la telefon pentru un articol si nu ne intilnisem niciodata.

De ziua mea am facut un wishlist nebunesc cu tot felul de cadouri atipice care le-ar fi facut viata amuzanta prietenilor mei cind ar fi trebuit sa le obtina. Una dintre dorinte era sa fiu in blogroll-ul lui Zoso. Imi imaginam cum prietenii mei se straduiau sa-I faca rost de nr de tel, se vor speria la gindul ca trebuie sa vorbeasca cu el etc. Si-am vazut un mesaj pe twitter de la el “de ce si-ar dori cristina ceva ce are deja?”. am fost in blogroll-ul lui o saptamina, iar pentru asta i-a scos pe toti cei – putini – care erau acolo!

Arhi
E unul dintre oamenii cu sufletul cel mai mare si mai inocent pe care-i stiu. Cind am aflat ca mergem impreuna la Sibiu la festivalul de teatru am inceput sa ma rog de el sa mearga la un anume show de dans. M-a intrebat in ce zi e, era catre sfirsitul saptaminii, si mi-a replicat “ufff, nu stiu daca pot sa stau atit de mult fara fetele mele”
La sibiu am povestit lucruri atit de cu garda jos si de personale, incit stiu ca daca azi il sun sa ma ajute cu ceva de viata si de moarte, o sa faca tot posibilul sa ma ajute. Cum si eu as face la fel, fara nicio ezitare.
Experienta lui de viata e demna de un film, dar asta nu-l impiedica sa aiba super umor si sa faca fapte bune.

Chinezu
Pe Cristi il stiu cel mai bine (cred ca sunt vreo 8 ani), de asta imi e si cel mai greu sa scriu despre el. Stiu cit de frumos isi creste copiii (cu participarea Adinei care are un dar special de a sti sa ramina cumva in umbra si sa coordoneze discret). Cristi mi-a trimis mesaje de incurajare si m-a ajutat de cite ori mi-a fost greu. Am fost in casa lui de la Baia Mare, i-am tinut in brate copiii. Il STIU pe Cristi, stiu multele fapte bune pe care le face impreuna cu familia sa.

*

Domnii din societatea civila 2.0 uita ca si A listerii astia sunt oameni; de fapt, nu uita: nu le mai dau nicio sansa in directia asta.

Ceea ce nu stiu(sau le e mai comod sa nu recunoasca) domnii pe care eu i-am numit “societatea civila 2.0” este ca oamenii astia muncesc in draci.
La ora 6 dimineata Zoso, Bogdana si Orlando Nicoara sunt singurii care sunt consecvent on line. Iar eu, care de la 25 de ani ma trezesc la 6 dimineata dupa o regula autoimpusa – ca sa am timp de invatat, citit etc – stiu cit de greu este sa faci asta zilnic. Ce vointa implica si ce disciplina.

Cei 3 lideri de putere din on line pe care sunteti voi suparati au citeva caracteristici comune: puterea de sinteza foarte mare si rapida (uitati-va la stirile de pe blogurile lor, la viteza cu care gasesc unghiuri noi de abordare), au un simt al stirii teribil. Si sunt extrem de bine informati. (Iar asta nu vine peste noapte, sunt lucruri care se dobindesc prin exercitiu, ca la sportivii de performanta.)

Toti trei au un grad mic de toleranta la prostie ( Chinezu e cel mai diplomat dintre ei), iar oamenii acepta cu greu sa li se spuna ca au gresit si cind e intr-o varianta diplomatica, darmite cind e intr-o versiune frusta. Si-asa si-au facut dusmani.

Am vazut la Arhi cite injuraturi primeste zilnic pe blog (si ce injuraturi) si-mi imaginez ca nici ceilalti doi nu stau mai roz la categoria asta. Eu am avut nevoie de 2 ani – stiu sunt zuza – ca sa inteleg ca pot rezolva totul cu un delete, fara sa ma mai consum pentru fanteziile sexuale transmise in comentarii de tot felul de domni. Probabil ca ei au invatat asta mai repede, dar la fel de repede sunt sigura ca au invatat sa se apere de toti idiotii care – la capatul argumentelor – ar sfirsi tot cu o injuratura. Si-si salveaza timpul. Iar asta nu e aroganta, ci – ma iertati – inteligenta de a merge linistit mai departe.
*

Eu n-am nimik de cistigat de la acesti “lideri de putere” in online, nu de asta am scris toate cele de mai sus. Dar mi se pare corect ca internetul asta mare sa pastreze si lucruri frumoase despre ei, spuse de cei care au beneficiat de ele.

Scandalul asta cu societatea civila 2.0 mi-a consolidat teoria cu “oamenii sunt ca oglinzile- ceea ce le arati, reflecta”. Poate de asta, domnii astia au fost simpatici cu mine, desi nu ma stiu foarte bine si nici n-au lucruri de impartit cu mine.

P.S. acest post este inchis comentariilor, ca sa nu va consumati timpul sa va alaturati unei tabere sau alteia. Multumesc pentru intelegere.

2122

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!