Intre artistii din muzica anilor 2000 si desenele animate exista legaturi puternice si, dupa cum merg lucrurile, putem anticipa cam care va fi idealul de frumusete al pustoaicelor care au acum 10 ani pe cind vor fi adolescente. Si, implicit, putem planifica “look-ul” vedetelor care vor fi pe placul lor, ca sa fim cit mai eficienti in business-ul care se numeste entertainment.

Ginditi-va la asta cind copiii vostri se uita la desene animate.

*
Prima “printesa” din anii 2000 in divertisment

 

Primul album al lui Britney Spears – Baby one more time a aparut in ianuarie 1999 si, la sfirstul anului, era denumita “printesa” pop, idolul adolescentilor din lumea intreaga. Pina atunci fusese cunoscuta (doar) in America ca vedeta a unei emisiuni de televiziune, The Mickey Mouse Club, un show pe care Walt Disney l-a gindit in 1930 ca sa completeze aparitiile lui Mickey Mouse (cel mai bine vindut brand al sau) intre doua premiere de filme animate. Britney a fost vedeta in versiunea anilor 90 a acestei emisiuni TV, alaturi de Christina Aguilera, Ryan Gosling si Justin Timberlake.

Inca de la inceputul carierei Britney a avut imaginea unei versiuni moderne a personajului principal din animatia Disney – Frumoasa din Padurea Adormita, iar in 2005 cind a devenit imaginea parfumului Fantasy al casei Elisabeth Arden, pozitionarea ei de “Frumoasa din Padurea Adormita” a fost si mai evidenta.

Reclama parfumului o arata drept o printesa moderna care alearga printr-o padure unde un cavaler o loveste cu sageata lui magica transmitindu-i dragostea, o versiune de 30 de secunde a unei povesti asemeni celor desenate de echipele Disney, condimentata cu erotism.

Ce alte vedete ale muzicii pop au fost ajutate sa semene cu un personaj celebru din desenele animate?

Katty Perry vs Alba ca zapada

( o versiune cu mult sex appeal si nuditate a aceleasi declinari – Dida Von Teese- cintareata de cabaret)

Jared Leto – capitanul Hook din Peter Pan (par lung, haina lunga, eventual un accesoriu in spate in prelungirea hainei, uneori palarie plus un accesoriu metalic pe o mina)

O versiune mai agresiva a capitanului Hook, si poate nu la fel de celebru ca Leto – Russel Brand – vedeta britanica de radio si tv.

Lady Gaga – Maleficent din Frumoasa din Padurea Adormita

Iggy Azaleea – Cruella

Taylor Swift – Wendy (din Peter Pan)

De ce tin aceste vedete sa semene cu un personaj Disney macar in citeva aparitii? (sa nu ne imaginam ca e o coincidenta, lucrurile la nivelul acesta se fac cu multe echipe de specialisti)

*

Desenele animate sunt primele povesti pe care le descoperim

 

Sunt primele vise cu iluzie de realitate care poarta ACELASI CHIP pentru toata lumea si lasa amprente puternice in personalitatea fiecaruia.

Walt Disney a fost CREATORUL lor.

El a creat primul desen animat cunoscut peste tot in lume, strategia lui de a structura povestile si de a le da un “twist” foarte emotional-apropiat de spectatorii de toate virstele se pastreaza si astazi pentru toate animatiile. Iar industria pe care a creat-o cu parcurile de distractii si show-urile de televiziune prelungire a filmelor animate e, la aproape 100 de ani distanta, mai infloritoare ca oricind.

Ba chiar a scos din necaz industria muzicala care – in epoca internetului – nu mai traieste din vinzarea albumului, ci din spectacolul pe care-l poate oferi. (am mai scris despre strategiile de captare a atentiei si de creare a unei dependente emotionale la vizitarea parcurilor Disneyland aici)

Filmul Alba ca Zapada (primul lung metraj animat din lume, realizat in 1937), inspirat de un basm al Fratilor Grimm adaptat de Walt Disney e, in esenta, povestea unui copil amenintat de gelozia parinteasca manifestata prin pedepse care-l fac pe cel mic sa evadeze intr-o lume unde gaseste alinare, dragoste, independenta si, in cele din urma, autoritate. E povestea de viata a lui Walt Disney – iar el recunoaste acest lucru in cartea lui Neal Gaber – Walt Disney, The Triumph of the American Imagination , dar este si povestea in care se pot regasi milioane de copii din lumea intreaga. Copii care pleaca de acasa si isi inlocuie familia biologica, cea in care s-au nascut, cu una urbana (prieteni) pina la casatorie, formarea unei noi familii traditionale.

Cenusareasa vinde ideea de a scapa de saracie prin casatoria cu un tinar bogat, un model de viata pe care-l urmeaza multe tinere astazi si care a fost urmat de tinere din totdeauna.

Peter Pan este cel care nu mai vrea sa creasca, iar studiile arata ca avem o generatie intreaga de Peter Pan (tineri care nu vor copii, nu sunt interesati sa stringa bani pentru pensie/batrinete, ci vor doar sa traiasca momentul. Am mai scris despre asta aici)

evolutia vizuala a personajului Alba ca zapada

Martin Lindstrom, un faimos specialist in marketing, scrie in cartea sa Brand Washed despre cum brandul “Justin Bieber” e construit sa atinga atit nevoile tinerelor  de 14-20 de ani , dar si pe cele ale mamelor lor (care doresc si sa fie confirmate in ochii fiicelor ca mai sunt tinere, dar si sa ramina “actuale” ) prin asemanarea lui Bieber cu o vedeta a anilor 70, Donny Osmond.

In acest fel, mama e incintata sa mearga cu fiica la concert (deci e gata sa plateasca mai multe bilete) , iar bunica isi aminteste cu drag de vremea in care fiica ei avea virsta nepoatei si le valideaza experienta.

Tot Lindstrom povesteste despre desenele animate ale ultimilor ani care sunt construite cu un limbaj cu dublu inteles, astfel incit sa-l distreze pe copil, dar si pe parinte (care descopera subtile trimiteri sexuale: pe regele din Shrek il cheama Farquaad, care se pronunta FUCKwad; scene intregi din The Simpsons pun accentul pe tensiuni homoerotice pe care niciun copil nu le simte, el fiind mai interesat de cit de nataflet este Homer; sau…”in Toy Story 2, cind se indragosteste de vacuta Jessie, lui Buzz i se intaresc aripile”.) Lindstrom numeste aceaste situatii “strategia Shrek (am mai scris despre asta aici)

Astazi, contextul e creat in asa fel incit parintii sa-si doreasca sa-si duca odraslele la desenele animate si  tot mai multi copii se intilnesc tot mai devreme cu animatiile.  E normal ca peste o vreme sa reactioneze aproape instinctual cind vad pe un ecran, intr-un videoclip, ca fantezia din copilarie a prins viata.

E normal sa i se activeze simpatia, pentru ca i se pare un subiect – infatisare – familiara si sa dezvolte o afectiune: ceea ce visa in copilare poate deveni realitate si pentru el. Cum e natural ca parintele sa plateasca pentru concert sau merchandise (tricouri, papusi etc) cu vedeta respectiva pentru ca vrea sa ramina “cool”, tinar si , instinctual, simte si el ceva familiar la personajul respectiv.

Ce se intimpla insa cind esti in industria divertismentului si stii ca asta e una dintre retetele care te pot duce la succes in epoca fast forward, cind nu mai asteptam sa creasca florile sau copacii pe care-I sadim, ci ii plantam in curte direct infloriti; epoca in care daca un obiect e defect nu cautam sa-l reparam, ci sa-l inlocuim?

*

Animatiile si operatiile estetice

 

Cei care au acum 20-25 de ani au crescut cu un desen animat pe nume Josie & the Pussycats – versiune reactualizata a unei animatii din anii 70. Unul dintre personajele cele mai indragite din aceasta poveste animate era Foxy Love – o vulpitza cu un posterior proeminent, cu lenjeria la vedere, vulgara si obraznica.

Poate ca nu e intimplator ca Nicki Minaj si-a operat posteriorul devenind o versiune aproape unu la unu cu Foxy Love . ( aici o fotografie dintr-un concert al lui Nicki Minaj in care o defectiune a costumatiei arata operatia estetica de marire a posteriorului).

Si-ajungem astfel la mutatiile de look si comportament pentru ca astazi stiinta a ajuns la nivelul in care putem lua de-a gata (cu ceva operatii estetice, adica) orice infatisare ne dorim. In cazul lui Nicki Minaj e vorba de infatisarea care sa atinga publicul afro american, dar si tinerii care au fost fanii serialului cu Foxy Love.

In aceeasi directie, Iggy Azaleea si-a scos coaste pentru a avea o talie mai subtire si si-a marit si ea posteriorul ( e daca vreti, versiunea blonda a lui Nicki Minaj), iar din showbiz lucrurile coboara usor spre public: fete care – prin operatii estetice – au luat chipul unor personaje animate Elsa din Frozen, Barbie etc  au ajuns in showbiz fiind platite cu bani fumosi sa apara la televiziune sau la petreceri private.

In varianta mai putin extrema si agresiva cu propria persoana, dar care poate arata lipsa unei culturi si a oricarui alt model de viata in afara desenelor animate asimilate fara eforturi prea mari, e  look-ul multor tinere de 20-25 de ani. Versiuni de Barbie, Rapunzel, Alice in Tara Minunilor etc, un comportament echivalent cu al copiilor care n-au ajuns inca la scoala ca sa aiba posibilitatea sa aiba si alte repere.

*

Animatie – Realitate. Dus – intors

 

In 2013, la Festivalul de film de la Cannes a avut premiera filmul The Congress in care Robin Wright interpreteaza o actrita careia ii sunt surprinse emotiile si caracteristicile pentru a fi transformata intr-un personaj animat, cedindu-si pentru totdeauna unui studio drepturile de utilizare asupra persoanei sale ca actrita. Motivatia directorului studioului este legata de imbatrinirea iminenta a actritei care o va duce in imposibilitatea de a mai putea juca in filme de actiune. (am mai scris despre film aici)

Filmul e o metafora frumoasa despre cum distanta dintre lumea animata si cea reala s-a redus tot mai mult, iar personajul lui Wright – ajuns la batrinete – se duce la un congres al personajelor animate ca sa intilneasca versiunea sa desenata, la multi ani distanta de cind “nu-si mai apartine”.

Pentru ca e un limbaj universal si e una dintre industriile care pot “produce” vedete care stau independent in business (actorii, de exemplu, depind de alti colegi si de regizori), muzica e exemplul cel mai bun despre cum nevoile pe care animatiile le sadesc in mintea copiilor capata o noua viata in lumea reala.

Desigur, si traseul invers – pentru ca e foarte profitabil – functioneaza. In muzica avem nu doar artisti care se inspira in look din desene animate ci si unii care au propriile seriale de benzi desenate si jocuri  (cu ei super eroi) sau linii de papusi cu infatisarea lor. Miley Cyrus e cel mai bun exemplu.

E o evolutie fireasca a pietei.

Din copilarie ni se sadeste o saminta care creste frumos si e imposibil ca, intr-o lume care scoate orice pe taraba, sa nu fie fructul cules de cineva si folosit. Ce fac echipele de marketing ale vedetelor din muzica e doar sa foloseasca intr-un mod eficient nevoile si emotiile care ne-au fost create de-a lungul timpului.

Cu putina imaginatie, dat fiind succesul imens al filmului Frozen de anul trecut, putem sa presupunem cam cum va arata viitoarea vedeta care va cuceri lumea muzicala internationala in 3-5 ani si care va fi idealul de frumusete pentru tinere peste 10 ani.

*

In Romania, echipele celor care fac muzica sunt la inceputul drumului catre un business eficient, marketat in asa fel incit sa speculeze nevoile create de altii.

Inna a avut aparitii care o duceau in zona Pocahontas, Elena Gheorghe a avut de citeva ori un look asemanator cu al lui Ariel, Andreea Balan are adesea un look de Barbie, CRBL este protagonistul unui joc pentru copii “Fanica si CRBL” in care artistul e ilustrat intr-o versiune animata, iar baietii din trupa VUNK au fost super eroi pentru cel mai important concert al lor din 2014.

Doar ca, intr-o lume in care distanta nu se mai masoara in centrimetri ci in fractiuni de secunda – cit atingi un ecran ca sa accesezi un nou link-, nu va imaginati ca, daca sunt prea putini dintre “ai nostri” care folosesc puterea animatiilor, copiii vostri nu sunt atinsi de strategiile altora care vor sa aiba un loc mai bun in industria divertismentului.

 

Multumesc frumos Edi Enache (Urban.ro)  pentru ajutorul acordat la realizarea acestui articol.