Tag : mike sager

carti pt liviu dragneaCarti despre barbati adevarati si ”barbatie” pe care ar trebui sa le citeasca domnul dragnea…
carti simpa
6 years ago

Carti despre barbati adevarati si ”barbatie” pe care ar trebui sa le citeasca domnul dragnea…

… da, despre onoare, demnitate, adevar si a fi barbat adevarat se invata si din cartile pe care le cumparati de la librarie… dar la dvs in teleorman nu mai exista ncio librarie.

 

Domnul dragnea, arogant si incult s-a grabit sa minimalizeze efortul celor care citesc, chiar daca erau psd-isti nu foarte iubitori de carte care-i ascultau discursul din Consiliul National.

”Barbatia nu se cumpara de la librarie”, a spus pe un ton superior conducatorul lor suprem care era suparat ca oamenii nu radeau la glumele sale (asa ca radea singur), barbatul (dupa gen) care le cerea reactii cu forta celor care-l ascultau, obligandu-i sa repete raspunsurile pana aveau o intensitate care sa-l satisfaca.

Sunt sigura ca in sala respectiva erau multi oameni mai cititi decat dragnea (chiar si in contextul in care s-a insotit doar de oameni needucati) si e uimitor cum toti au stat ca niste animale dresate si au raspuns la aport. Tot asa cum e uimitor ca al treilea om in stat s-a gandit sa faca misto de carti si de cei care citesc; sigur, n-a gandit prea mult cand a facut pe arogantul, dar faptul ca aceasta comparatie i-a iesit spontan spune multe despre aprecierea dumnealui pentru ceea ce gasim in librarii.

Domnule dragnea, de la librarie cumparati carti, care pot sa va deschida mintea si sufletul, care va pot oferi modele de moralitate si onoare, care va pot inspira in viata sa fiti oameni mai buni, care va pot educa. Pentru dvs, iata cateva carti despre barbatie… carti scrise de barbati sau despre barbati care au facut dovada onoarei, loialitatii, curajului, ambitiei prin faptele lor. Le-am ales la intamplare aproape, pentru ca as putea pune o lista de sute de carti in care sunt lectii despre barbatie.

 

Scrisorile regelui Ferdinad I al Romaniei

E o carte ca un jurnal, impresionanta, puternica, despre dilemele unui adevarat barbat care trebuie sa ia decizii importante pentru tara lui, in defavoarea familiei lui. E despre sacrificiu si onoare. Un conducator care a intrat in istorie pentru UNIREA MARE si pentru sacrificial sau in raport cu propria familie.

Ceva ce dvs nici macar nu concepeti pentru ca nu faceti decat sa folositi poporul ca sa scapati de puscarie.

Cartea o gasiti aici

 

Viktor E Frankl – Omul in cautarea sensului vietii

Psiholog, parintele logopediei, doctor in neorologie si filosofie, Frankl e supravietuitor al holocaustului. Cartea e povestea vietii sale, scrisa cu intelepciune si empatie, e o poveste despre cum dintr-un numar in lagar a ajuns un om care sa-I ajute pe ceilalti, sa influenteze istoria si stiinta. (adica si-a construit viata pentru ceilalti, nu pentru beneficiul lui – nota mea, traducere pentru domnul dragnea)

O gasiti aici

Mike Sager – Wounded Warriors

Povesti despre viata de dupa razboi ale soldatilor americani care, raniti fiind sau cu sechele emotionale, traiesc intr-un centru special destinat veteranilor de razboi. Este o colectie impresionanta de povesti de viata , despre oameni care-si cauta un sens dupa ce si-au servit patria si au fost profund afectati de efectele razboiului. Barbati care-s puternici in vulnerabilitatea lor, in invaliditatea lor si care inteleg si traiesc ”barbatia” in sensul ei profund de datorie si onoare.

Cartea aceasta nu este tradusa in romaneste, dar o puteti comanda la Carturesti si in 7 zile vine, plus ca direct pe amazon o puteti cumpara de aici

Henry Kissinger – Diplomatia

Unul dintre conducatorii de stat care au avut viziune, cultura, au fost educati si au stut sa construiasca diplomatic pentru tara lor.

Cartea a aparut la editura ALL, invatati multe despre barbatie si empatie din ea. Si despre istorie, si despre negocieri. O gasiti aici

 

James Comey – A Higher Loyality – Truth, Lies & Leadership

Cartea fostului sef  FBI aparuta la inceputul acestui an. Pe asta ar fi trebuit sa o cititi pentru ca sunt si multe lectii de politica externa, in plus contextualizeaza mult din istoria contemporana, cu trimiteri directe asupra deciziilor de la Casa Alba.

Sigur, contine si povestea sa impresionanta de viata, cum i s-a schimbat destinul si a inteles altfel viata dupa ce i-a murit un fiu, cum are si multe referiri la viata sa de familie, asezata onesta. E casatorit de 31 ani , iar sotia e marea sa iubire din tinerete.

Stabilitate si consecventa, loialitate – valori pe care trebuie sa le includa ”barbatia”, stiti?

Nu e tradusa la noi, o gasiti pe amazon, si n-aveti nicio scuza daca nu ati citit-o inca (da, stim ca sunteti ocupat cu propriul ego si sa scapati din puscarie, dar aceasta carte v-ar putea juta n conversatiile din cercurile internationale… aaaa, pardon, nu va invita nimeni nicaieri daca nu platiti sa fiti invitat)

O gasiti aici

* bonus, o carticica buna si pt dvs si pentru fiul dvs

Pamela S Turner – Samurai – Razboi si Onoare in japonia medievala

Minamoto Yoshitsune, unul dintre cei mai respectati samurai cu o viata de legenda. Orfan, pleaca la manastire sa invete sa se lupte si a deprinda codurile onoarei. E considerat unul dintre cei mai inteligenti conducatori ai armatelor japoneze.

E o carte care a fsot tradusa si in romaneste, e scria usor ca o poveste pentru copii, o sa va placa pentru ca nu va solicita mult mintea, o gasiti la editura paladin -o gasiti aici

 

Mai puteti descoperi ”barbatia” in sensul ei profund, cu etica si onoarea continute, in Dulcele Bar al lui Moehringer,  in Open – biografia lui Andre Agassi (de fapt in biografiile tuturor marilor sportivi), in biografia lui Steve Jobs scrisa de Walter Isaacson, in biografia lui Leonardo Davinci tot de Isaacson scrisa (un domn mult mai barbat decat dvs, Da Vinci adica – desi orientarea lui sexuala ar fi fost foarte condamnata de partidul dvs).  Si cartea lui Tibi Useriu – 27 de pasi e o lectie despre barbatie (el a facut ani grei de puscarie si a invatat ca ajutandu-i pe ceilalti, se poate ajuta pe sine…)

Si daca vreti, asa intr-o lectura de vacanta si pentru prietena dvs, Irina,  biografia lui Anthony Queen – Pacatul Originar e o lectie despre iubire si barbatie… (bine, dupa aceea, ar trebui sa vada si cateva dintre filmele sale de referinta si sunteti in pericol sa inteleaga ce inseamna un barbat adevarat)

O sa-i rog pe cei care citesc aceste randuri sa mentioneze si ei alte carti ale unor barbati adevarati din care ati avea de invatat foarte multe. Stiu, nu v-a placut scoala, lumea a uitat ca ati fost repetent, dar e scris in foaia matricola…

*

am decis ca fiecare text sa se incheie cu indemnul de a da un SMS la 8828 cu mesajul VLADUT.

Mama lui Vladut (care a fost diagnosticat cu un cancer greu), Eli, este cea care are in grija partea de publicitate de pe acest site. E prietena mea de mai bine de 15 ani. Pentru tratamentul lui Vladut (imunoterapie, chimio, operatie, transplant celule stem) este nevoie de aproximativ 500.000 de dolari. Asa ca fiecare SMS conteaza. Si va multumesc din suflet pentru ele.

vladutzul1

0
4683
mike sager51 de sfaturi despre scris si jurnalism de la Mike Sager
jurnalism
11 years ago

51 de sfaturi despre scris si jurnalism de la Mike Sager

51 de sfaturi despre scris de la unul dintre  jurnalistii si scriitorii pe care-i iubesc cel mai tare. Mike Sager.
citeva dintre articolele sale au fost transformate in filme de mare succes in toata lumea, printre ele Boogie Nights si Veronica Guerin (filmul pe care multi ani l-am vazut in a doua zi de Craciun, ca o traditie pentru a-mi gasi resurse emotionale sa merg mai departe cu entuziasm in jurnalism)
  1. Thou shalt not bore.
  2. Do not start stories with the time, season, or weather conditions.
  3. Do not start with “It was” or “It’s” or “When.”
  4. Do not ever use time subheds (12:15) to break up a feature story. Write in scenes.
  5. Get an imagination. If it has been done before, find a different way to do it. If it has been said before, find a different way to say it.
  6. If you can’t find the killer declarative sentence to lead with, use an evocative scene-setting description.
  7. See like a movie camera—make your writing cinematic.
  8. Use all five senses.
  9. Draw images from the bowl of details you gathered in your reporting.
  10. Employ the elements of drama.
  11. Tease the reader—benign manipulation.
  12. Don’t begin your narrative stories with the climax. Give the reader a reason to keep reading until the end.
  13. Don’t reveal everything all at once.
  14. Make sure that your lede hooks the reader.
  15. Employ Holy Shit details.
  16. What you don’t describe is just as important as what you do describe–omission invites the reader to fill in some of the details themselves: Reading as the first interactive game.
  17. Ask yourself: Why am I using this detail?
  18. When in doubt, cut it out.
  19. If someone reads this 20 years from now, will they understand the reference?
  20. Don’t put yourself in stories unless absolutely necessary. (“He told me.” Ugh!) The byline should be enough.
  21. Combine the everyday with the eye-popping.
  22. Think of something to describe besides clothes!
  23. Let your choice of details work subtly to invoke the attitude you wish to convey.
  24. A little dialog goes a long way.
  25. As dialog runs, have the characters do “business.” The business should be “telling”—something that advances the story or the character in a subtle or not so subtle way.
  26. When running dialog, use “said” or “says.” Avoid fancy attributions—recalls, retorts, replies, unless it is done for effect.
  27. Be careful of too much effect. It becomes affect.
  28. Only use dialog that advances the action, the information, the details … something in the story. Don’t have people talk just for talking’s sake.
  29. Everything should be in for a reason. Otherwise it should be out.
  30. Be simple when simple will do.
  31. Show, don’t tell.
  32. Make every word count.
  33. Read out loud to yourself when you write. Hear the rhythm of the syllables, the words.
  34. Avoid second person.
  35. Build ‘em up before you take ‘em down.
  36. Use full stops and paragraph breaks to heighten drama.
  37. Period, paragraph, indention, new graph—it’s the same as a dramatic pause: an opportunity for the eye to reset, for the mind to absorb the thing that was last said.
  38. Be reader friendly. If they don’t get it, they’ll stop reading.
  39. Artful digression is the key to good writing.
  40. Throttle back. Don’t be a show off.
  41. Less is more.
  42. Work behind the scenes. Never let them see you sweat.
  43. Plant your gems in the rough.
  44. Dare to be bad. Then go back and edit.
  45. Writing is editing.
  46. Be your own toughest editor.
  47. Be your own best editor.
  48. File your stories early, 10 words shorter than the length assigned.
  49. Never turn down an assignment.
  50. Make your expense accounts neat.
  51. Every once in a while buy your editor lunch.

 

0
2169
OnteachingJournalism1Stiluri de interviu
jurnalism
12 years ago

Stiluri de interviu

text de Sorana Savu

Pentru ca am prieteni foarte buni care inteleg ca-mi place mult sa scriu (din cand in cand) si ca mi-e drag sa ma intalnesc cu oameni pe care ii admir, am avut parte zilele trecute de o intalnire senzationala.

Detalii despre intalnirea propriu zisa va voi da imediat ce materialul (de 18,000 de semne) va aparea. Ce vreau acum sa va povestesc se refera la doua abordari jurnalistice pe care le-am descoperit chiar inainte de interviu si pe care le-am comparat cu uimire. Om de PR ce ma aflu.

Una dintre formule vine de la Mike Sager, un om pe care l-am citit, l-am intalnit si care m-a lasat muta de admiratie – “I can steep like a tea bag in the thing”, ii spune el Siminei Mistreanu in interviul de aici

Cealalta formula vine de la Lynn Barber, una dintre cele mai célèbre jurnaliste de interviu din Marea Britanie. Metoda ei era “start … from a position of really disliking people, and then compel them to win you over.”

Fiecare dintre cei doi scrie exceptional – dar ce-i mana pe fiecare in lupta de diferit ca de la cer la pamant. Sager se straduieste sa nu comenteze, sa nu judece, Barber e inchizitorul sef. Cu de la sine putere.

Nu cred ca e nevoie sa spun ca la finalul comparatiei, admiratia mea pentru Sager a crescut si mai mult. Iar in cazul lui Barber, nu ma mir ca lista ei de refuzuri contine nume la fel de ilustre ca lista ei de intervievati. Sincer, ma mir doar ca nu e mult mai lunga. Si ma mir cum de-a putut sa deteste atatea persoane minunate. Si sa se insele asupra atatora dintre ele… La urma urmei, a insista sa te intalnesti cu oameni pe care nu-i suporti cere o doza mare de masochism si nu-ti face viata mai fericita.

Cat despre mine, in pregatirea intalnirii, am citit, am vazut si am ascultat atat de multe, incat mi-am inghitit jumatate din intrebari pe parcurs, realizand ca le stiam déjà raspunsul. Am fost emotionata cumplit, genul de emotie pe care n-am mai resimtit-o din facultate, o emotie de examen sau de scena. Iar in timpul intalnirii, fara sa-mi dau seama, m-am incarcat de energie intr-asa masura, incat doua nopti n-am dormit cum trebuie, pana n-am pus totul pe hirtie.

Jurnalismul ramane o profesie a examenelor si a spectacolului si a empatiei si a emotiilor.

***

Sorana Savu este specialist in comunicare, senior partner Premium Communication

1
2228
carti superstitiicarti si superstitii
carti simpa
12 years ago

carti si superstitii

am o superstitie, de fiecare data cind imi schimb unul dintre carduri pentru ca expira, fac o donatie generoasa catre amazon ca sa cumpar carti de daruit. mi se pare ca asa incep cu dreptul cheltuiala banilor:)

azi am schimbat din nou un card:

niste multi mike sager, niste susan sontag, cele mai bune scrieri din reviste pe 2012 si cele mai bune piese de teatru pe 2010 – 2011. vor veni curind:)

2
2397
mike sager100 de povesti
jurnalism
12 years ago

100 de povesti

text de Sorana Savu

Rareori – dar se mai intampla – limba romana e saraca. Pentru noi, “stories”, inseamna doar “povesti”, ceea ce implica o oarecare doza de fictiune. Or, in conferinta organizata de cei de la “Decat o Revista”, povestile erau riguros construite in jurul adevarului factual. Doar ca luau in considerare si alte elemente, in afara datelor si cifrelor – sunete si mirosuri; emotii si sentimente; ganduri si amintiri.

Despre cum prind viata asemenea povesti – si cum putem sa le dam si noi viata – am aflat luni dupa amiaza de la Mike Sager, intr-un master class. Stateam pe locul Cristinei – mi-am luat o multime de notite si voi incerca sa trec prin cat mai multe.

Oricum, din discutiile pe care le-am prins in jur, am observat ca fiecare dintre noi a fost lovit in mod special de cate ceva – altceva – din spusele lui Mike. Asta si pentru ca meritul unui master class este ca discursul maestrului rezoneaza cu experienta fiecaruia in moduri diferite. Nu primesti lectii – ci teme de gandire sau motive de revelatie.

O tema de gandire a fost libertatea – pentru Mike, una dintre motivatiile pentru care a devenit scriitor (writer – adica nu reporter si greu de zis redactor) a fost libertatea. “You are a writer because you want to be a writer” si primul zid de care a dat cu nasul a fost lipsa ei “but you realize that sometimes you are just a minstrel”.

La inceput de drum, a fost omul cu lista – lista celor 100 de povesti pe care voia sa le scrie. Lista de la inceput s-a modificat, subiectele s-au schimbat, multe n-au prins viata niciodata, dar lista in sine a ramas cu Mike. Asa, ca atentie, cand va intalniti cu Mike, tineti minte ca are la el in orice moment cel putin 100 de povesti.

Tot la inceput de drum, incerca sa intelectualizeze povestile – “you really think you know everything when you’re at the beginning”. Nu-i deloc un lucru rau, doar ca lucrul pe care Mike l-a invatat mai tarziu, acela de a te lasa purtat de subiect si de poveste, e evident mult mai important si mai util.

Si chiar inaintea inceputului de drum a fost masina de scris – primul loc unde semnatura lui Mike Sager – avocatul – a prins contur. L-am intrebat daca i-a placut mai mult masina de scris sau computerul – ma gandeam ca o sa-mi spuna ceva despre libertatea pe care ti-o lasa computerul sa-ti structurezi povestea, sa incepi cu sfarsitul, ma rog, chestii din astea. Mi-a spus ca se simte mai liber cu computerul pentru ca poate sa corecteze mai mult… sa revina de mai multe ori asupra povestilor lui. De parca povestile lui de corecturi au nevoie, acu’ pe bune! Si totusi…

Momentele mele de revelatie au venit din analogiile pe care Mike le-a facut cu cinematografia. Vineri spunea despre stilul sau de culegere a informatiilor sau de observatie ca e “un reality show fara camera”. Luni dupa amiaza facut o paralela intre “method acting” si “method writing” – si povestea despre cum trebuie sa te dizolvi in lumea pe care o observi, cata vreme iti aduni elementele articolului. Cum e sa te faci – nu neaparat nevazut, ci una cu cei despre care urmeaza sa scrii.

Ca sa scrii primele cuvinte ale povestii si sa treci mai usor peste sindromul paginii albe, Mike spunea ca poti incerca sa-ti imaginezi ce se vede prin obiectivul camerei intr-un ipotetic shot introductiv – scapi asa de cliseele “it is”, “it was”, “when”. Si eviti tentatia de a scrie despre timp sau conditiile meteo. Nu degeaba “The night was humid” era introducerea scrisa de Danny deVito, ucenic napastuit la un curs de creative writing, in “Arunc-o pe mama din tren”…

O sa tin minte si o sa incerc sa umplu ceea ce Mike numea “pusculita cu detalii” (the bowl of details). Privesti lumea intruna cu ochi de povestash, cauti detalii in tot ce se petrece in jurul tau, le aduni in pusculita si le folosesti atunci cand ai nevoie de ele.

Multe sfaturi de evitat frustrari in relatia cu editorii, cititorii si… universul. Nu le luati, romaneste, drept arogante, ganditi-va cat trebuie sa muncesti ca sa le poti pune, pe bune, in practica – respectiv

“kill them with your greatness”
“your writing is your testament to get everyone to shut the fuck up”
“use technique, then magic, then technique again – learn to raise the craft to the level of art”

Si, un sfat interesant pe final de zi – mai ales ca sala era ocupata in proportie de 85% de femei: cand ai de scris despre un barbat, neaparat intervieveaza femeile din viata lui. Ce nu poate/nu vrea/nu stie sa-ti spuna el despre sine, iti vor spune cu siguranta ele…

***

Sorana Savu este specialist in comunicare , senior partner Premium Communication

2
2435
carti simpa
15 years ago

despre mama…

la americani a fost ziua Mamei, iar Mike Sager – unul dintre scriitorii mei preferati (e jurnalist in definitia corecta, dar e scriitor prin munca sa) a scris pentru prima data despre mama sa

If not for her, I wouldn’t be a writer. Writing is the thing that I love most in the world. The people I love most are my son and my wife, followed by my parents and my sister. But writing is me. It defines the very essence of who I am, what I’ve been doing every single day for something like 32 years.

That comes from my mother.

I don’t think I’ve ever said it before.

*

I remember her always saying whatever she thought—whether it was the right thing to say at the time or not. To this day she has no filter. That she was usually dead-right in her observations lessened the pain not one iota. I freely admit: I seem to have inherited this quality from her, if that’s what you call it. It helps in my work, to be sure. I’m paid to spout off, to speak my mind. If I happen to be tilting at windmills, all the better, it separates me from the pack. Luckily, with writing, there is a delete key. There is re-reading and re-writing the next day. There’s an editor. In person it’s not so easy. Shit comes out of my mouth.

Mike Sager, San diego opinion

*
mi-nu-nat. cind am citit mi-au dat lacrimile si mi-am adus aminte ca-l cam iubesc pe domnul Mike Sager. il gasiti, din cind in cind, si in varianta romaneasca a revistei Esquire.

3
2228
personal
15 years ago

sunt cea mai norocoasa fata din lume

really.

nu, n-am cistigat la loto si probabil ca nu o sa cistig vreodata desi, din cind in cind, ma mai apuca nebunia si-mi sun prietenii sa-mi spuna niste numere sa joc la 6 din 49 pe norocul lor:)

si dupa reperele clasice care stabilesc norocul omului probabil ca nu ma calific la statutul asta.

dar…. uite ce mi s-a intimplat astazi.

*
de dimineata, pe facebook, am gasit urmatorul mesaj

Mike Sager i love getting your posts when i look at my face book page every so often. i have no idea what they say, but visually your message and your picture make a welcome combination…. best
17 hours ago ·

si am explodat de fericire.

mike sager e un jurnalist minunat, unul dintre rarii oameni care pot transforma un text jurnalistic (reportaj l-ar numi batrinii din presa noastra) intr-o opera de arta. e domnul care a scris povestile care stau la baza filmelor Booggie Nights si Veronica Guerin. e un scriitor incredibil de talentat si de rafinat. are toate premiile pe care le poate lua un jurnalist, iar americanii care studiaza tehnicile de scris se inghesuie la cursurile la care e invitat special.

*
iata aici una din povestirile din Wounded Warriors aparuta in Esquire, USA, Wounded Batallion
*

pentru mine e in top 5 al oamenilor “care as vrea sa fiu cind o sa fiu mare”. i-am citit toate cartile, multe dintre articolele din reviste, ii urmaresc saptaminal cronica pe care o scrie intr-un ziar din san diego. dar,desigur, n-am vorbit niciodata cu el si nici nu speram sa se intimple vreodata asta. i-am dat add pe facebook intr-o seara cind, dupa ce mai citisem un pic din wounded warriors, m-am gindit sa-l googalesc din nou. mi-am zis ca o sa pot urmari mai usor ce si unde mai scrie.
atunci mi-a comentat ceva dragutz pe pagina, de welcome, am zburdat de fericire, dar mi-a fost rusine sa-i raspund. nu stiam ce i-as putea scrie.

asa ca in dimineata asta, mesajul lui mi s-a parut ca si cum as fi visat.
mi-a dat aripi brusc si am uitat de toate necazurile ultimelor zile.
mi-am facut, deci, curaj si i-am raspuns

Cristina Bazavan Mike, thank you. I promise I’ll write in English, from time to time, especially for you. You have no idea how happy I am you wrote me. I have carried a big smile this morning thanks to your comment. Not very long ago I had your Wounded Warriors next to my pillow, each night. I’m a huge fan of yours and it’s a little bit surreal that I’m talking to you. So, thank you.

Mike Sager How nice of u to be so kind. That makes MY morning. Do u have access to my other titles? I could send a care package of course…. best to radu if you see him.
What are you working on these days?

Cristina Bazavan I have ALL your books but I was re-reading Warriors because a friend of mine was writing about a Romanian soldier who died in Afganistan and I was her editor for this story. You have her in your list, Ana Onisei is her name.
Right now I’m writing a speech for a book I have to speak about this evening. I hate to speak in public. But the book is good (not mine, though:) )
Besides your books, I’m reading you column from San Diego newspaper, too:)

*
ziua a devenit muuult mai frumoasa, toate proiectele au prins viata, am gasit solutii la lucruri cu care ma luptam de citeva zile. si n-am mai simtit niciun pic de oboseala, m-am dus la lansarea de carte (frumosul sex al barbatilor) unde am vorbit despre sex, of cors. si m-am distrat nesperat de tare pentru genul asta de eveniment: lansare de carte.
*
pe drum catre casa, mergind lejer prin ploaie ca sa ma relaxez, mi-am dat seama inca o data ca sunt cea mai norocoasa fata din lume. mi se intimpla mie cumva sa-i cunosc pe toti oamenii aia dintr-un aluat magic pe care-i admir si ii iubesc. (am o lista lunga de asemenea exemple si locale, si internationale)
e absolut incredibil.

desigur am un zimbet cit toata fatza. sta acolo tâmp si nu vrea sa plece.
(si-mi vine sa pun acest post de blog intr-o sectiune necreata inca: “foarte foarte personal”)

personal
15 years ago

mesaj de la Mike Sager pt mine – happppppppppy

“Mike Sager: if you are friends with my man Radu you must be a writer… i am happy to meet you…”

am gasit asta de dimineata, pe pagina mea de facebook, si brusc am devenit cel mai happy om din lume.
multa vreme am dormit cu cartile lui Sager la cap; si-acum am foarte aproape de pat Wounded Warriors si mi se pare minunat ca mi-a acceptat add friends-ul la facebook, ba chiar mi-a si scris citeva cuvinte.
*
in fiecare an de craciun, de citiva ani incoace, cind lumea vedea filme cu clopotei si reni, eu ma uitam la Veronica Guerin, film inspirat din viata unei jurnaliste irlandeze. anul asta, n-am mai vzt filmul, am citit articolul lui Sager care a stat la baza filmului. tocmai ce imi luasem din america cartea lui, “Scary Monsters and Super Freaks – stories of sex, drugs, rock’n’roll and murder”

*

stiu ca pare o copilarie bucuria asta, dar asta e… cum stiu ca o sa am nevoie de multe ore ca sa-mi fac curaj sa-i raspund…

*

zic sa faceti putin cunostinta cu mike sager, in caz ca nu-l stiati. cu un fragment dintr-un articol pe care eu il iubesc f f tare.

You live in your body everyday of your life. Things change slowly, inexorably, in increments too small to measure. You gain weight, you lose weight, your hair falls out. Your skin slackens, your voice thins, your bones become brittle, your ankles swell. Your prostate and a piece of your colon are removed. Your back bends with the weight of gravity and passing time. You wake up twice during the night to pee; once in a hile, you wet your pants. Crossing your legs has become a project that requires your hands; getting out of a chair has become a gymnastics routine; eating a bowl of soup has become a logistical feat. Whenever you go to the store, you can’ remember if you have coffee at home.
(…)

You ask people questions several times over. Sometimes, just as you‘re asking, you realize that you’ve already asked this same question, that you ‘ve already heard the answer. You go ahead and ask again anyway. It’s too embarrassing to do anything else.

(…)
All of this happens; everything changes. But the odd part is, you don’t really notice. You’re aware of it, sure, but somehow it doesn’t integrate. Deep down, to yourself, you are always just you, the same pair of eyes in the mirror, the same familiar voice inside your head still wondering, “when will I feel grown up?”

Mike Sager, Old pentru Esquire 1998

6
2984
15 years ago

batrinete

azi e ziua internationala a oamenilor in virsta.

de ce ar sarbatori cineva batrinetea?

*
intr-o vreme, cind semnele de batrinete ale parintilor mei deveneau din ce in ce mai evidente, n-am mai vrut sa ma duc sa-i vad. mi-era groaza de momentul revederii (ii vedeam la citeva luni distanta) pentru ca erau evidente modificarile de pe trup, ridurile de pe fata, albitul parului.

acum un an am citit un text al lui Mike Sager cu titlul Old. o poveste despre batrinete, ilustrata prin viata unui batrin de 92 ani. textul, mega premiat, e incredibil de emotionant si de rafinat.

era un fragment acolo care m-a facut sa zimbesc si sa ma gindesc ca, oricit ar inainta in virsta oamenii, ei se simt pe dinauntru ca si cum ar astepta continuu sa se maturizeze; sunt vii, copilarosi, vioi. ei asa se stiu dintotdeauna si, cind nu se uita in oglinda, se minuneaza de ce cei din jur nu li se adreseaza ca unor copii mai maricei.
cu gindul asta mi-e mai usor sa accept ca parintii mei imbatrinesc

You live in your body everyday of your life. Things change slowly, inexorably, in increments too small to measure. You gain weight, you lose weight, your hair falls out. Your skin slackens, your voice thins, your bones become brittle, your ankles swell. Your prostate and a piece of your colon are removed. Your back bends with the weight of gravity and passing time. You wake up twice during the night to pee; once in a hile, you wet your pants. Crossing your legs has become a project that requires your hands; getting out of a chair has become a gymnastics routine; eating a bowl of soup has become a logistical feat. Whenever you go to the store, you can’ remember if you have coffee at home.
(…)

You ask people questions several times over. Sometimes, just as you‘re asking, you realize that you’ve already asked this same question, that you ‘ve already heard the answer. You go ahead and ask again anyway. It’s too embarrassing to do anything else.

(…)
All of this happens; everything changes. But the odd part is, you don’t really notice. You’re aware of it, sure, but somehow it doesn’t integrate. Deep down, to yourself, you are always just you, the same pair of eyes in the mirror, the same familiar voice inside your head still wondering, “when will I feel grown up?”

Mike Sager, Old pentru Esquire 1998

*
ma gindeam ca azi e un bun prilej sa ne aducem aminte ca imbatrinim si noi. si sa spunem la multi ani “batrinilor” din viata noastra.

7
3168
16 years ago

twitter: de la larry king si oprah la kevin spacey, kevin smith sau demi moore

In vacanta asta am descoperit twitter-ul.

M-a certat Florin Grozea (Trebuia să facă gălăgie Ashton si cu Larry King ca să îi convingem si pe jurnalistii români…), dar in week endul in care eu incercam sa deslusesc tainele twitterului, invatau acelasi lucru Larry King, Oprah, Perez Hilton. asa ca am avut o companie dragutza:)

Primele cuvinte pe care le-am tastat au fost la find people:
kevin spacey a fost primul pe care l-am gasit.

Apoi am cautat jurnalistii preferati: susan orlean a fost prima victorie in categoria asta. (mike sager si alex kotlowitz n-au cont, are insa “escrocul” de malcom gladwell)

Intre timp sunt 50 de nume pe care le urmaresc (locale si internationale) si daca as lucra la ziar, as avea stiri de scris:

– Susan Orlean scrie o carte despre mexico, plecind de la magari. Fiul ei de patru ani i-a dat voie sa plece in mexico dar…”doar pentru 5 min”.
(aici unul dintre articolele lui orlean, care printre altele e doamna care a scris Hotul de orhidee – carte transformata in filmul Adaptation)

– Demi Moore a mobilizat in citeva clipe citeva mii de oameni care au trimis mesaje simultane catre un pusti bolnav de cancer “mrskutcher U R all amazing he has gone up in followers & when he gets all of UR personal messages I know U will have uplifted his day his week his life”

Actorul Stephen Fry si-a schimbat o plomba, Kevin Spacey e cu una din productiile sale londoneze pe Broadway si miine se duce la TV sa o promoveze, Kevin Smith (care cind nu e regizor, e printre scenaristii preferati ai lui Tarantino) e certat cu iubita si si-a petrecut toata noaptea jucind nush ce joc pe computer, iar Jamie Oliver (bucatarul simpatic) si-a petrecut we cu familia mai mult prin gradina, la joaca.

E distractiv cu twitter dar, dupa ce-i trece flama, va fi distructiv: ori va omori pe unii, ori va fi omorit.

*

Mai devreme susan orlean scria “Just wondering: What happens to someone’s Twitter/Facebook account when they die? (Sadly, have recent reason to wonder).”

Si pentru ca si eu mi-am pus intrebarea asta cu citeva luni in urma, nu mi s-a mai parut o intimplare ca Susan e pe lista mea de iubiti minuitori de cuvinte .

7
3079
carti simpa
16 years ago

Mike Sager – Old- … povestiri de Paste

Uneori Pastele imi miroase a batrinete, iar Craciunul a copilarie.

*

You live in your body everyday of your life. Things change slowly, inexorably, in increments too small to measure. You gain weight, you lose weight, your hair falls out. Your skin slackens, your voice thins, your bones become brittle, your ankles swell. Your prostate and a piece of your colon are removed. Your back bends with the weight of gravity and passing time. You wake up twice during the night to pee; once in a hile, you wet your pants. Crossing your legs has become a project that requires your hands; getting out of a chair has become a gymnastics routine; eating a bowl of soup has become a logistical feat. Whenever you go to the store, you can’ remember if you have coffee at home.
(…)

You ask people questions several times over. Sometimes, just as you‘re asking, you realize that you’ve already asked this same question, that you ‘ve already heard the answer. You go ahead and ask again anyway. It’s too embarrassing to do anything else.

(…)
All of this happens; everything changes. But the odd part is, you don’t really notice. You’re aware of it, sure, but somehow it doesn’t integrate. Deep down, to yourself, you are always just you, the same pair of eyes in the mirror, the same familiar voice inside your head still wondering, “when will I feel grown up?”

*
Cea mai frumoasa descriere a batrinetii. Un fragment din Old – profilul unui batrin de 92 de ani – scris de Mike Sager, pentru Esquire Sept 1998.

Articolul e in cartea Revenge of the Donut Boys: True Stories of Lust, Fame, Survival and Multiple Personality

Mi-am adus aminte de el vazind, pe strada, batrinii care pleaca la slujba de inviere.

1
1970
vorbe & muzici
16 years ago

frivolitati – freewheel

Am inceput un joc cu MD-ul. Vorbe & muzici. Din cind in cind, el insoteste unul din posturile de aici cu o muzica la tema. In restul timpului, pe el il cititi aici.

Simbata dupa ce am participat la frivolitati care au suparat publicul cititor de blog, m-am oprit cu anaceadesteapta intr-una bucata circiuma sa mincam. Printre inghitzituri am dezbatut si chestii delicate din bucataria muncii noastre.

Ana vine dupa o perioada in care a stat si-a scris (s-a chinuit si l-a chinuit si pe domn Lupsa cu) un articol pe care-l cititi in numarul de martie.
Care, pentru ca a fost lucrat nu doar cu mintea ci si cu sufletul, nu prea paraseste casa; apare in discutiile noastre mereu.

Am discutat, am facut comparatii, am ris, ne-am incruntat, am vorbit despre limite, putintze si neputintze.

Seara, pe cind eram fiecare la casele noastre, ana mi-a trimis un citat si-un link.

Citatul era racord la ceva din discutia noastra si ii apartinea unui domn pe care am decis pe loc ca-l iau de barbat. (stiu, frivolitati, mai ales ca in ignoranta mea habar n-aveam de el, desi aud ca e un celebru jurnalist, Mike Sager.)

Link-ul e de la un text scris acum 4!!! ani despre doamna-pianista-Jelinek (cea care a scris cartea a carei ecranizare nu paraseste casa mea), text gasit intimplator pe cind cauta ceva pe liternet.
E un motiv sa intelegeti de ce eu o numesc anaceadesteapta. Nu o iau de nevasta, desi…(frivolitati, desigur)
textul aici

*
MD-ul a ales pt asta:

0
1502

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!