Tag : oameni pe care i-am intilnit

jurnal10 iulie – oameni pe care i-am intilnit

10 iulie – oameni pe care i-am intilnit

adi telespan – am fost colegi la tabu, dar el e producator de jurnale tv . a lucrat pentru realitatea, digi 24, rtv. cind eram la tabu nu stiam niciodata cind vorbeste serios sau cind glumeste. acum imi explica f serios pe intelesul meu smekeriile din stiri.

e proprietar de Geta, un pechinez simpatic care are pagina ei de facebook. face unele dintre cele mai misto interviuri pe care le-am citit; diferite de orice altceva stiti. pune intervievatul prin intrebari in tot felul de situatii comice, daca ii face fata iese ceva minunat; daca nu, pleaca certati:) iata aici interviul cu oana pellea, unul dintre preferatele mele.

miine pleaca la paris la un concert Madonna. da, il invidiez.

*

am fost in vizita la redactia revistei Biz, aveau sedinta de redactie si pitchuiau subiectele pentru numarul care va iesi pe piata in septembrie. Marta Usurelu (care e si redactor sef, dar si proprietara revistei) ii asculta pe cei 9 redactori si intreba “asa si? noi cum prezentam asta diferit?”, daca aveai pe loc un raspuns, trecea subiectul, daca nu, nu.

– Marta nu ne aude acum, cind v-a enervat cel mai tare? cind v-a pus sa faceti un proiect in care n-ati crezut deloc si apoi s-a dovedit un mare succes?, i-am intrebat la sfirsitul sedintei.

– La BIZ48 (au facut toata revista in 48 de ore, intr-un spatiu public, cu invitati. de la anuntarea subiectelor, cu scris, fotografii, corecturi si tipar).

au raspuns toti simultan si apoi au inceput sa vorbeasca rizind in cascade

– eu am protestat cel mai mult, a zis Alex cel care  e gata oricind sa ajute cu ceva – de la carat cutii pina la un titlu mai bun sau la a-si folosi contactele lui pentru articolul altuia.

– toti am protestat, ni se parea ca nu se poate, a adaugat Loredana – cea care se ocupa de media, life style.

– ne gindeam ca n-o sa dormim deloc, ca nu avem cum sa facem si ne imaginam cum va veni concurenta si ne va pindi cu citeva minute inainte de deadline-ul final, rizind ca nu am reusit, a continuat Gabi – care a fost si el cindva redactor sef la un saptaminal de business si stie ce inseamna presiunea organizatorica.

Marta ridea de amintirile lor, apoi a adaugat:

Alex care a protestat cel mai mult, n-a dormit deloc in alea 48 de ore. N-a vrut.

Biz48 a fost un proiect care a marcat numarul 200 al revistei

***

Oana, PR, cititoare a blogului meu (dar si a blogului lui Tudor Chirila si al lui Noemi:) ). mi-a scris un mail minunat in care zicea ca vrea sa ma cunoasca si ca nu se mai gindeste a doua oara si trimite mailul, de teama sa nu se razgindesca la ideea “ce o sa zica in fata unui asemenea mail?”

raspunsul e: nu exista om care sa nu se bucure cind altii il inteleg.

am vorbit mult si multe aseara, despre munca ei – care pare ca din Diavolul se imbraca la Prada, doar ca nu e cu fashion ci cu petrol, iar seful e mult mai simpatic.

Oana seamana foarte tare cu mine, are o structura foarte matematica, dar in acelasi timp o sensibilitate aparte. Si mi-a explicat lucruri despre navigatie si care e procedura prin care se monteaza conducte marine… vorbea despre tevi si scafandri ca si cum as povesti eu despre mic dejun 🙂

2308
jurnal7 iulie – oameni pe care i-am intilnit

7 iulie – oameni pe care i-am intilnit

Sanziana Pop – a fost colega mea la Tabu si-o sa tin minte toata viata mea cum, cind a venit la interviu si am inteles ca e mult mai bine pregatita decit job-ul de content manager pt site la care aplica, am intrebat-o de trei ori “esti sigura ca nu o sa fii frustrata ca scrii lucruri soft?”, iar ea mi-a raspuns de fiecare data cu voce timida “sigur, nu”.

de trei saptamini a inaugurat blogul visuell.ro care uneste intr-un mod minunat cunostiintele ei despre stilism, design, decoratiuni ( e printre putinii romani care au facut scoala pentru decorat vitrine, la Paris), dar si cele de marketing invatate pe vremea cind lucra la site-ul revistei. blogul are si un magazin cu obiecte create de ea din care a vindut peste 15 item-uri in 3 saptamini de la lansare!!! (vbm de un blog care nu exista la 1 iunie si care a fost promovat doar online)

succesul blogului i-a adus lumina, la propriu pe fatza, dar a facut-o sa constientizeze si ca “cele mai mari razboaie sunt in mintea noastra, nu in afara ei”

“n-am mai multi bani decit acum 2 luni, n-am mai multe proiecte in lucru, dar am multa energie si o multime de idei pentru blog”

Sanziana ma enerveaza ca nu se lauda cu ceea ce munceste… am mai scris aici despre vitrinele ID Sarrieri pe care le-a decorat sau despre scenografia emisiunii X factor pe care a avut-o in grija, dar sper sa scrie ea cindva despre filmele mari la care a lucrat si cum a fost sa lucreze om la om pe tot terenul cu Diane Kruger.

***

Catalin Anchidin. – pe el il stiti pentru ca scrie si aici pe blog, plus ca am mai povestit despre cum a debutat in cinematografie in rolul mortului in filmul Toata lumea din familia noastra. intre timp a mai facut o reclama si- a mai jucat in doua filme. ceea ce nu stiti, dar o sa va prindeti din textele lui aici pe blog, e ca are un umor teribil de acid si daca intri in raza lui de actiune, te mistocareste de rizi si tu de propriile-ti defecte.

miine ne scrie sigur despre B’estfest:)

2218
jurnal6 iulie – oameni pe care i-am intilnit

6 iulie – oameni pe care i-am intilnit

sunt in urma cu notitele despre oamenii pe care i-am intinit. sa recuperam

vineri 6 iulie a fost o zi cu doua activitati importante, una dimineata la Sibiu, alta seara la Bucuresti.

la sibiu am fost in fata a 250 de manageri, la o conferinta, n-am sa scriu despre ei acum , ci – sper ca voi avea curind un ok – cind am sa va spun o incredibila poveste de viata…

dincolo de ei…

***

Ludmila Tones ( PR Manager, McCann Erickson) – o stiu pe Ludmila de cind era un junior in companie; e una dintre cele mai hardworking persoane pe care le cunosc si , lucru rar la oameni, e genul de persoana care  chiar apreciaza munca celorlalti. poate si pentru ca si ea munceste mult. pt mine e un mister cum reuseste sa imbine munca si restul vietii ei, sa mai aiba timp pentru prietenii ei parasutisti sau pentru sora ei (care scrie travel, deci calatoreste mult)

***

Nea Nicu – a fost bucatar la cele mai mari hoteluri din Sibiu (inclusiv la Hilton), dar pentru ca in ultima vreme il plateau cu intirziere si nu cit isi dorea el, s-a apucat de taximetrie. se trezeste in fiecare zi la 4.30 si pleaca la munca. face asta de la 16 ani, fara pauza. pe vremea lui Ceausescu a cistigat concursuri de arta culinara “cind venea 1 octombrie stiai ca in 2 saptamini aveai competitie . ziua lucrai in restaurant, noaptea pregateai preparatele, apoi mincarurile, pentru competitie.” i- a gatit si lui Nicu Ceausescu “era un om bun. daca trecea un tir cu oua prin Sibiu, il oprea sa avem noi; daca treceau doua, oprea unul si lasa restul pentru altii. cred daca ar fi locuit in Sibiu dupa Revolutie, nimeni nu i-ar fi facut rau.” Nea Nelu a cistigat si competitii de gatit in Germania.

– de ce n-ati plecat din tara?

– unii oameni nu sunt facuti sa plece. m-am gindit mult, dar… mi-ar fi lipsit vecinul meu. cu el fac gratar duminica, cu el ma duc la piata, cu el vad meciurile. in strainatate oamenii-s mai reci.

la 3 ani, Nea Nicu s-a oparit pe mina dreapta care poarta si acum pe toata lungimea ei urmele unei arsuri profunde. “am fost necajit, dar nu ma las”

(cu Nea Nicu am venit in masina 4 ore, poate ii voi scrie povestea pe larg intr-o zi)

***

seara am fost la Corbeanca la o cina foarte speciala , al fresco, la invitatia Peroni Nastro Azzurro.

printre invitati Monica Birladeanu, Andreea Raicu, Oana Igrisan si Bogdan Dumitrache, Mirela Bucovicean, Mihaela Bilic, Mihai Albu, redactor sefi de reviste glossy, dar si cei care au muncit la proiectul Colaborazzioni (Ana Wagner, Adrian Oianu, Roberto del Sena, plus ajutoarele lor  – Alex Moise pentru Adrian Oianu, Cristina Mazilu pt Roberto, iar eu pt Ana Wagner)

n-am sa scriu despre toti cite o poveste, pentru ca mai am timp pentru asta. acum aleg doar doua nume.

***

Alex Moise – impreuna cu doi colegi de liceu si-a facut o afacere cu haine de barbati sur mesure si un blog (http://dappergents.ro/) in care le demonstreaza cu tact barbatilor ca se pot imbraca oricind cu stil.

– cum v-a venit ideea?

– eram pasionati de vestimentatie. in liceu ne-am prins ca toti citim despre asta, ca suntem preocupati de aceasta tema.

– dar a fost vreun profesor care v-a ghidat , care va povestea la scoala despre moda?

– nu. de ce trebuie intotdeauna sa fie cineva care sa te ghideze?!

***

Monica Jitariuc (The Practice) – sora mai mare a Ludmilei cu care am inceput povestile de astazi. e genul de persoana care – cum i-am spus si ei – si daca o pui sa culeaga grinele de pe un cimp, va gasi ceva care sa fie aranjat, perfectionat, iar la sfirsit recolta ei va fi cea mai frumoasa pentru ca a stat sa culeaga orice bob de griu. face cele mai misto brief-uri din lume, cind lucrezi la un proiect cu ea, stii in orice moment ce ai de facut: iti apare frumos colorat intr-un mail orice detaliu.

are o fetita simpatica de 4 ani pe care a dus-o la concertul Robin and the Backstabbers si care a intrebat-o la sfirsit “nu-i facem un cadou pentru ca a cintat asa de frumos? primesc bani pentru concertul asta?” habar nu are cum de s-a gindit aia mica la rasplata artistilor, nu discutasera niciodata despre asta…

1976
jurnal5 iulie – oameni pe care i-am intilnit

5 iulie – oameni pe care i-am intilnit

48 de manageri de restaurante. am calatorit impreuna cu ei intr-un autocar, pe drumul catre Sibiu.

am sa le povestesc miine la conferinta lor nationala ce-am descoperit cind am intervievat 28 dintre ei:) va fi amuzant si, sper, emotionant.

si mai sper sa pot sa va spun apoi doua dintre povestile descoperite: despre incredere, perseverenta si “sa ajungi MARE”.

am nevoie de ok-ul lor pentru asta.

***

vinzatoarea de la un magazin de pantofi din prelungirea unei benzinarii de la iesirea din Olanesti(? , sper ca olanesti era).

– vreti sa cumparati ceva?,m-a intrebat pe jumatate ascunsa de perdeaua cabinei de proba.

– am vazut clujana scris si am venit sa vad ce pantofi mai au. dar vindeti ceva aici in benzinarie?

– daca n-am vinde, l-am inchide. magazinul asta e de 15 ani aici. si eu cu el.

avea un pachetel cu mincare in mina.

– dar aveti numai lucruri de barbati. clujana face pantofi doar de barbati?

– nu, dar asta vindem noi. nu m-a mai intrebat nimeni asa ceva. sunteti de la vreun control?

– nu. sunt doar curioasa.

***

*

Oameni pe care i-am intilnit e un proiect in care notez zilnic informatii despre oamenii care-mi ies in cale.

1668
jurnal4 iulie – oameni pe care i-am intilnit

4 iulie – oameni pe care i-am intilnit

Cristi Clita – prima data cind am auzit numele lui a fost ceva de genul “e atit de pasionat de teatru incit isi cumpara bilete la toate piesele din festivalul de la Sibiu. isi ia vacanta si merge la teatru”. dupa aceea ne-am intilnit si am descoperit ca dincolo de pasiunea lui pentru teatru e un umor minunat – care marcheaza si lucrurile mai putin placute (din teatru sau nu). ce-mi place foarte tare e ca are bucuria de a merge la un spectacol ca sa VADA, dupa aceea trage concluzii, iar cind nu-i place ceva te distrezi teribil de felul in care critica. cum te distrezi cu amintirile detaliilor spectacolelor care nu i-au placut.

am fost la Lear(a) la Bulandra amindoi (multumim Rodica Lazar pentru invitatie, ai fost o Gonerill f afurisita:) ), iar la teatru multa lume am intilnit:)

***

Marius Manole voi il stiti drept actorul vedeta al Teatrului National, eu il stiu drept workalcoolic , timid, cu un umor acid pe care-l scoate la iveala ca sa acopere timiditatea. Manole e cea mai buna dovada ca e o legatura intre cum esti ca om si ziua in care te-ai nascut. Impartim aceeasi zi de nastere, iar anul trecut cind Ana Onisei a facut un interviu cu el pentru Adevarul, mi-a zis: “mi se parea ca vorbesc cu tine. semanati foarte mult.” E unul dintre cele mai frumoase complimente pe care le-am primit.

Am scris despre el un story lung acum 2 ani, il puteti citi aici.

***

Andrei Serban –  a regizat Lear-ul la care am fost. o reasezare a Lear-ului facut tot de el acum 2 ani. (scriu pe larg miine despre piesa. ) Lui Andrei Serban ii datorez pentru tot restul vietii mele faptul ca m-a invatat sa ma uit la teatru. M-a lasat sa ma uit la repetitiile de la Pescarusul (la Sibiu, cu Cristina Flutur acum premiata la Cannes, in rolul Ninei) si mi-a raspuns la toate intrebarile. De-a lungul timpului ne-am certat si ne-am impacat, de fiecare data pornind de la felul in care vedeam teatrul, dar oricite dispute am mai avea de acum inainte, pentru mine va fi cel care m-a invatat sa iubesc teatru. Ma fascineaza felul lui de a se reinventa, de a specula orice e modern/nou/ actual in favoarea muncii sale fara sa se indeparteze de la drumul pe care si l-a propus.

*

Rodica Mandache  – era necajita pentru ca nu se poate duce la Oradea sa joace intr-un spectacol al lui Radu Afrim. Doamna Mandache mi-a zis cindva “vorbele bune se primesc pe acelasi canal ca si vorbele rele, dar oamenii nu stiu sa le primeasca. sunt mai obisnuiti sa se apere, se asteapta sa vina vorbe rele.”

***

Raluca Vermesan, mult prea simpatica actrita laureata anul acesta de UNITER. astazi i-am descoperit umorul si sinceritatea. n-a avut nicio problema sa povesteasca despre piesa care nu-i place, dar in care – n-are incotro – si joaca. Raluca a fost in proiectul 10 pentru film de la TIFF.

***

Cosmin Alexandru Purice – (regizor de platou la Antena) il stiam via facebook pentru ca este un bun cunoscator al evenimentelor culturale. “Imi vad de treaba la munca si imi fac timp pentru teatru, pentru filme… Asa ma incarc, pentru ca sunt vremuri grele”.

***

Linga mine la teatru stateau Isvan Teglas (actor) si Iris Spiridon (regizor). Jumatate din fosta redactie Tabu m-ar fi invidiat ca stau linga Isvan… cind a aparut intr-un pictorial in revista au fost muuuulte oftaturi.:)

***

Oameni pe care i-am intilnit e un proiect in care notez zilnic informatii despre oamenii care-mi ies in cale.

1988
masa-rotunda-BLACKBOARD3 iulie – oameni pe care i-am intilnit

3 iulie – oameni pe care i-am intilnit

Cristi Petrescu (30 si putin ani) – unul dintre cei mai corecti si mai onesti oameni pe care-i stiu. cu o poveste demna de un roman: a plecat la munca in Italia cu un contract care s-a dovedit a fi o pacaleala, a dormit intr-o fabrica dezafectata, a muncit pe unde a apucat – in special santiere -, si-a cistigat respectul angajatorului incit l-au lasat sa doarma in atelierul unde lucra, a facut ceva bani si s-a intors acasa. a luat-o de la zero in tara, iar acum se afla in spatele productiei unora dintre cele mai spectaculoase sedinte foto din romania. si in spatele manufacturarii unor obiecte de design minunate. (ideile sunt ale Sanzianei Pop, el le transforma in realitate, aici tot magazinasul lor, dar zilele astea mai posteaza o serie de obiecte; ei sunt cei care mi-au decorat si mie casa:) )

iata si unul dintre obiectele mele preferate: masa pe care poti sa scrii cu creta pentru ca se comporta ca o tabla.

*

Mircea Dinescu, pe terasa restaurantului sau – Lacrimi si sfinti, pe la 3 dupa amiaza. Era cu Masa, sotia sa – una dintre cele mai bune traducatoare de rusa din Ro – si cu trei domni carora le explica ce mincaruri ii pregatea mama in copilarie.

**

Dan Santimbreanu – Head of corporate communications Siemens Ro. si el cu o poveste despre ambitie si perseverenta. a inceput ca promotor al unei mici firme care producea ambalaje, a lucrat pentru doua dintre cele mai importante companii de PR din Ro, apoi a devenit seful de comunicare Siemens. intre toate astea a avut o problema de sanatate cind a descoperit solidaritatea umana – oameni pe care nu-i stia au contribuit cu bani pentru o operatie delicata. astazi, pe linga job, are un blog unde ii ajuta pe pacienti, care au nevoi legate de neurochirurgie, sa ajunga la medici importanti.

da, Dan e ruda cu scriitorul Mircea Santimbreanu, e nepotul dumnealui.

*

Cornel Ilie – il stiti ca lider al trupei Vunk; eu il stiu ca un om cu foarte mult bun simt, gata oricind sa te ajute la nevoie (uneori simte ca ai nevoie de o vorba buna si iti lasa un mesaj, pur si simplu. mi s-a intimplat mie acum citiva ani si a fost una dintre cele mai frumoase lectii despre “a da aripi cuiva cind ii e greu”). e implicat in viata sociala si, ceea ce e posibil sa nu stiti, e un foarte bun scriitor de proza.

“mai ai emotii?’, l-am intrebat inainte de a se sui pe scena la un eveniment Siemens unde erau premiati tineri care au creat filmulete cu solutii de sustenabilitate pentru orasele lor.
“sigur. dar sunt utile. emotiile astea te ajuta sa sapi adinc in tine si sa nu spui banalitati”
“si inainte de concerte?”
“da.”

am in plan sa scriu un story – profil al lui Cornel, sa-l vedeti dintr-o alta perspectiva:)

pe principiul cei care se aseamana se aduca, Dan si Cornel s-au imprietenit si au lucrat impreuna pentru proiectul Orasul 2020, initiat de Siemens.

*

Nicolas – baiatul Martei Usurelu si al lui Cristi Manafu. la vizionarea Ice Age 4. ocazie cu care am aflat ca din Cars ii place Fulger, iar din Madagascar zebra (ma iertati, am uitat cum o cheama). a fost pe aproape sa ne imprietenim, ne-ar mai fi trebuit o jumatate de ora pentru asta, dar a inceput filmul.

*

Aisha – fetita minunata a lui Arhi. a mai crescut de la ultima noastra intilnire. in timpul filmului (tot la Ice Age 4), cind veveritza se prabusea in hau, striga “cadeeeee”. s-a uitat la prima jumatate de ora a filmului fara sa respire si a fost un barometru perfect pentru toate “burtile” filmului: cum era o perioada in care povestea trena, cum incepea sa se frasuiasca in scaun.

***
Oameni pe care i-am intilnit e un proiect in care notez zilnic informatii despre oamenii care-mi ies in cale.

2157
jurnal2 iulie – oameni pe care i-am intilnit

2 iulie – oameni pe care i-am intilnit

Mihai – (30 ani) tata de fetita de 3 ani pe care o duce la concerte ca sa o obisnuiasca de mica:), posesor de blog, urbankid.ro. stia de noul meu proiect in care scriu despre oamenii pe care-i intilnesc in fiecare zi si mi-a zis:
“o sa vina lumea la tine sa-ti spuna o poveste frumoasa doar ca sa apara pe blog”
“asa, apar o data si dupa aia? daca ei n-au facut nimic important, ii uita lumea. ca fetele care se dezbraca in ziare. se dezbraca azi, se dezbraca miine si, dupa o vreme, vine alta si se dezbraca”, mi-am aparat proiectul.

scriu despre el pentru ca am auzit ca a avut o super prezentare la Social Media for Parents. toate prezentarile sunt aici

l-am intilnit la o lansare a unei aplicatii Orange unde mai erau vreo 10 blogeri, dar despre ei scriu alta data:)
**

Alexandru Andries (50 si putini ani) – la alimentara mica de linga Ion Campineanu. isi cumparase legume si le indesa intr-o geanta neagra pe care o sprijinise de un frigider cu inghetata, aflat in strada. au trecut doua studente care-l fixau atent. le-a spus “buna ziua” iar ele au raspuns si, dupa ce au trecut, au inceput sa chicoteasca.
been there, done that. in toamna am fost in locul fetelor, dar abia astazi m-am prins cit de tare se bucura Andries cind vede reactia asta. si ca raspunde special cu “buna ziua” privirilor, pindind un raspuns.

**

doamna de la Imedio, din pasaj de la Universitate (50 si putini ani) – n-a vrut sa-mi spuna numele, i s-a parut suspect ca am intrebat-o. asta dupa ce ma uitasem lung la niste cutii grele, ca de unelte, verzi, pe care le avea linga raftul din mijlocul chioscului.

“ce tineti in astea?”
“sunt retururile”
“asa? arata ca niste cutii cu munitie. ultima data cind am vazut retururi erau legate cu sfoara.”
“avem reviste care costa un milion, nu le poti returna decit in conditii bune. noi nu suntem chiosc, suntem firma.”

si-a indreptat spatele in timp ce-mi raspundea. purta un tricou polo alb care avea pe umarul sting logo-ul ziarului Ziua.

1734
flori de dimineata1 iulie – oameni pe care i-am intilnit astazi

1 iulie – oameni pe care i-am intilnit astazi

de astazi fac mici insemnari despre oamenii pe care-i intilnesc in fiecare zi, asta pentru ca mi-am dat seama cind am raspuns la o intrebare pentru 1000sfaturi.ro ca ar fi trebuit sa fac acest lucru de 15 ani incoace.

Ion (60 si ceva ani) – sofer de taxi, doi baieti mari, nepoti. unul dintre baieti e chelner, a muncit aseara la o nunta. s-a intors beat, a mai baut dimineata acasa si, pe la 11, suna disperat la taica-su sa vina sa-l ia cu masina sa-l duca la strand. “nu-i mai raspund, nu pot sa-l duc asa beat la strand, cine stie ce se intimpla”. ringtone-ul era cu un fel de rap.

*
Maria (20 si putine primaveri) – PR. era cu adrenalina-n vene: de 3 saptamini s-a plimbat cu echipa XFactor la auditii. cu povesti frumoase despre oamenii din echipa , dar si despre concurenti. (am sa ma tot reintilnesc cu ea in perioada show-urilor live Xfactor din toamna)

*

Dan ( 20 si putine primaveri) – semi corporatist care cinta la pian. nu l-am mai vazut de la penultimul show Xfactor 1, prieten bun cu cistigatorul editiei trecute, Andrei Leonte. mi-a zis ceva de un mega concert al unui artist care vine la anul in ro. n-am putut sa scot nimic de la el despre numele celui in cauza. dar a zis ca o sa-mi placa mult.

*
Razvan ( 30 si un pic ani) – om de tv. cu un program infernal despre care am scris aici, dar si cu bucuria de a descoperi lucruri frumoase in Londra – despre care n-am sa scriu pentru ca era o conversatie privata:)

*

Carmen (40? ani) – florareasa. i-am spus ca vreau niste flori colorate si m-a intrebat ce culori am in casa.
“bej, lemn crem, alb, rosu, iar lemn dar maro”
“bine, astea cu mov atunci. movul merge la orice. si florile astea tine mult”

5718

Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!