Yearly Archives : 2012

felicity antarticaExclusive interview: Felicity Aston

Exclusive interview: Felicity Aston

Felicity Aston – on victories, solitude & dealing with friends crisis

Maybe you’ve never heard of Felicity Aston and you don’t know anything about her mental power and her strong will, but the following few minutes will be a good emotional investment and a beautiful life lesson.

Felicity Aston is 33 years old. She’s a British writer and explorer. At the end of 2011, Felicity traveled 1.700 kilometers on a route that no one had skied before, to hit the South Pole, in a Kaspersky One Transantarctic expedition.  The expedition took 70 days
and beyond the physical performance there was (and there is) an incredible exercise of will.

Felicity had been ALONE during this expedition and had to fight not only with the most freezing cold, but also with her own mind.

Imagine 70 days of struggle, when your body suffers biological changes because of the cold and the atmospheric pressure, when you have to force your brain to keep alert. And these are 70 days when you can’t say a word; you can’t talk to anyone, not to mention haveing a shoulder to cry on.

I sent Felicity some questions before she left for the expedition. (Thank you Kaspersky Romania for all the help). She answered just a few days after she came back.
***
You said that you wanted to become the first person to cross Antarctica alone using only muscle power, but your adventure to Antarctica is more than a “power muscle” one. It would be nice and motivational for us if you would explain a little about your psychological training. How are you preparing to deal with the solitude on this trip?

I prepared with the help of a sports psychologist at the University of Hertfordshire who introduced me to techniques that would help me cope with solitude. However, much of the psychology of the journey was very unexpected. I found the experience of being alone more emotional than I imagined and this aspect of the expedition was by far harder than the physical challenge.
I’m sure that, during your past expeditions, there were difficult moments. Could you describe one of them? And, most important for me, could you describe what you told to yourself in your mind to go forward in such moments?
During team expeditions I found it was much worse to realize that a team-mate was in danger than to be in danger yourself. When you are in a crisis the adrenalin kicks in but watching someone else in a hazardous situation is terrifying.
When on my own, what was so frightening was the realization that I was completely responsible for myself – there was no one to raise the alarm or who was able to come to help in a hurry. What makes you move forward is the understanding that there is little choice; either you find a way to move past the danger or you stop and the expedition is over.
You’ve prepared a long time for this solo expedition (all your previous expeditions are part of this), but I suppose it was a time when you decided that NOW you’re ready for a solo one (the toughest). Could you describe that time, how did you realize that you were ready?
Two years ago I skied to the South Pole leading a team of international women during Kaspersky Lab Commonwealth Antarctic Expedition. When we arrived at the Pole, at the end of our journey, I remember looking beyond the pole and thinking that I would like to go on – and, more importantly, that I knew I could go on.
How does the expedition look like for your family? Your parents?
I have been going away on expeditions to the Polar Regions for more than 10 years now, so they are used to me going even if they don’t like to ask for too many details about what I will be doing and the potential dangers. My mum and my sister didn’t like the idea of me being alone – and so they are particularly glad to have me back home safely.
What will you eat during all this time on ice? (and from that part, do you have a favorite meal, any food that you’ll miss it during the expedition? )
I eat porridge or instant noodles for breakfast with coffee and for dinner I eat a Fuizion Freeze Dried meal followed by lots of chocolate and a High 5 Protein drink. During the day I graze on a bag of chocolate, nuts and sweets. I also take a number of different vitamin and mineral supplements with breakfast and dinner.
I didn’t really crave any food but I was upset when my one pot of peanut butter finally ran out. A spoonful of peanut butter had been my daily treat!
What do you like to do in your “civilian” life, when you are not on the mountains?
I am very fortunate to make a living from what I love to do. I have always enjoyed writing and now I also give talks professionally – I think it is the act of telling a story, whether in text or verbally, that I enjoy.
And also, it would be very nice if you ‘ll explain a little about how do you see the victories. In this kind of expeditions but also in life. (I have to admit that I suppose your perceptions about victories different about most of us: for exemple, at the end of this expedition you ‘ll celebrate your victory alone, it will be a victory for yourself. Us, “the others”, are used to obtain victory for people’s recognition & celebration, too.)
My foremost emotion when I finished the expedition was relief. Relief that I was safe now and could relax, relief that I hadn’t let anyone down (such as sponsors Kaspersky Lab and supporters who had gone out of their way to allow me the opportunity) and relief that this dream, this itch, had finally been scratched.
But that relief and sense of satisfaction was tempered with sadness that my big adventure was over. When I was told that the plane was on its way to pick me up I felt panick that those were my last moments alone in Antarctica – an incredible priviledge. Even now, I have a longing to see that awesome landscape again.
***
I know Felicity Aston impressed you with her mixture of force, ambition and vulnerability. Yet, please read once again the answer at the second question: Felicity speaks about the force you find in yourself when in extreme situations and the helplessness when it comes to others.

It’s the same with life, not only expeditions: sometimes we’d like to help someone around us, but the only thing we are able to do is to let that person find a solution himself. And when he can’t, his failure breaks us apart more powerful than our own crisis.
3976
fotografie de Cosmin BumbutMihai Razvan Ungureanu, altfel

Mihai Razvan Ungureanu, altfel

dintre toti premierii pe care i-a avut tara asta, Mihai Razvan Ungureanu e cel mai galant si mai cool.

nu sariti in sus ca e seful serviciilor nush care secrete; nici ca e pus de Basescu acum, de fatada… sunt adevarate astea, dar eu altceva vreau sa va povestesc.

***

acum ceva ani, cind au venit Depeche Mode in Romania (un eveniment pentru generatia mea), l-am rugat pe Mihai Razvan Ungureanu, pe atunci Ministru de Externe, sa apara intr-un pictorial pentru Tabu care era o replica la afisul concertului Depeche Mode.

stiam ca a cintat intr-o trupa rock si ca muzica a insemnat ceva pt adolescenta sa; i-am scris (via PR-ul MAE) si a spus Da pe loc, desi nu-l intilnisem niciodata in viata mea si nici nu mai vorbiseram vreodata.

a venit la sedinta foto, un pic timid, intrebindu-ne daca sa-si puna cravata sau nu, a raspuns la intrebarile mele pentru interviu, acolo pe loc, pe o canapea in studioul foto, fara sa ceara sa vada ceva in avans sau sa vada textul dupa aceea. si-a intrat cu bucurie in jocul nostru.

(fotografia cu Mihai Razvan Ungureanu, Florin Piersic Jr si Andrei Gheorghe e realizata de Cosmin Bumbutz, fotografia afisului Depeche Mode e realizata de Anton Corbjin.)
***

citiva ani mai tirziu am scris un articol despre barbatii care ar putea fi intr-un ipotetic Gentlemen’s Club din Romania si l-am trecut si pe dinsul. si mi-a trimis o scrisoare de multumire, cu antentul Serviciilor de informatii externe, cu un curier. O scrisoare semnata de mina, cu stiloul.

sincer, habar nu am daca o sa treaca in ipostaza de premier sau nu, nici nu stiu daca ar fi un premier bun sau nu … (btw, imi doresc foarte tare sa dispara domnul Basescu), dar vazind ca seful suprem l-a desemnat pe Mihai Razvan Ungureanu drept premier am vrut sa va povestesc asta:)

pentru ca, da, e un gentleman. si e singurul (potential) prim ministru al Romaniei pe care l-am intilnit vreodata.

later edit: tot ce am gasit din arhivele mele de atunci e un comunicat de presa al suplimentului in care se gaseste si urmatorul citat din interviu:

„La primul concert pe care l-am dat, concert autentic, mama s-a speriat. Era un rock destul de zgomotos, care a reusit sa ridice o sala de 1000 de oameni in picioare, a sunat foarte bine, era ritmat. Ne-au cautat de la radioul national, devenisem interesanti. Eram in clasa a XII-a, anul admiterii si al Bac-ului. Noi eram entuziasmati, dar presupun ca parintilor le-am dat batai de cap cu pasiunea mea si imi pare rau.”
Mihai Razvan Ungureanu, Tabu, editie speciala Depeche Mode, iulie 2006
zerozerostiri.ro

zerostiri.ro

am stat prea mult cu nasul in carti si-n filme zilele astea si de aceea abia acum am ajuns sa ma uit pe zerostiri.ro

e proiectul lui zoso si argumentul cu care pleaca la drum mi se pare onest si potrivit cu vremurile pe care le traieste online-ul acum.

(…) industria internetului a stat pe fund din 1998 până acum şi s-a bucurat că publicul e prost şi needucat şi a făcut bani pe spinarea lui. Acum, când se conturează un public mai deştept, mai educat, mai realist, care nu vrea să citească ştiri alarmiste sau tâmpe, nu prea ştiu ce să îi dea.

contentul nostru din internet este, in acest moment, in mare parte rezultatul unui incest media si e momentul pentru next level: content de calitate; stire proprie, curata, adevarata; informatie.

acum doi ani aveam pe wish listul de ziua mea sa fiu in blogroll-ul lui zoso pt o zi, azi cind am citit postarile de pe zerostiri, mi-am dorit sa scriu si eu cindva -oricind – un guest post acolo.
orgoliul, fi-ar!

bafta zoso. (si dorian, si laurentiu)

1525
The-Life-of-Fishviata pestilor – de vazut

viata pestilor – de vazut

am vazut filmul asta in week end, e in cinematografe.

e un film despre alegerile pe care le facem in viata/ in dragoste.

e foarte fin si foarte bine tinut in mina.

iar frumuselul din rolul principal Santiago Cabrera (pe care-l stiti si din Heroes) a crescut in Romania citiva ani pentru ca tatal lui a fost ambasador aici:)

gasca de la “DESPARTIRE – 10” va va placea filmul asta 🙂

1648
madonnaculise de la show-ul Madonnei la SuperBowl

culise de la show-ul Madonnei la SuperBowl

aseara, in pauza Super Bowl, Madonna a avut un super super show.

dupa ce m-am minunat si emotionat de showul ei, am trecut prin remarca “are 50 de ani!!!!” si-am inceput sa caut detalii din culisele show-ului care a avut un miliard de telespectatori.

repeta la el din decembrie, cu o pauza de o saptamina de Craciun; 2000 de oameni au fost implicati in realizarea show-ului de 10 minute (de la design-ul scenei si decorurilor, al proiectiilor si pina la dansatori)…

daca aveti timp, uitati-va la inregistrarea conferintei de presa de dinaintea show-ului (18 min). dar, dincolo de informatiile standard, uitati-va la Madonna cum riposteaza la unele intrebari, cit e de emotionata ( limbajul trupului), dar si cit de motivata este.

si, da, are 50 de ani!

2531
cd-cover1despre vointa

despre vointa

e luni si incepe o noua saptamina; trebuie sa te duci la lucru, ai un sef nashpa, e si zapada afara.

sunt multe motive pentru care n-ai niciun chef sa incepi ziua de astazi cu zimbetul pe buze. unele nu le-ai spus nimanui; stai linistit si eu, si altii sunt fix in aceeasi situatie.

tocmai de aceea vreau sa-ti fac cunostinta cu o doamna.

Aimee Mullins are 35 de ani si arata asa.

a fost numita de revista People printre cei mai frumosi oameni de pe planeta. corect, e frumoasa tare.

e model, a aparut in filme si pe copertele revistelor mari. doar ca…

Aimee are ambele picioare amputate de la 1 an. Asta nu a impiedicat-o fie absolventa Magna cum Laude la Universitatea din Washington, sa participe la Olimpiada in 1996 si sa alerge suta de metri in 17.01 secunde, iar la saritura in lungime sa execute un 3.14 metri.

iar din 2011 sa fie purtator de cuvint pentru L’Oreal, alaturi de Gwen Stefani si Jennifer Lopez.

***
daca astazi incepi saptamina oftind pentru ca stii ca e plina de zile “grele”, gindeste-te la vointa si puterea lui Aimee Mullins.

3862
pisica lui alexechilibru

echilibru

echilibrul poate sa fie ceva inselator.

ca in aceasta fotografie surprinsa intr-o secunda. clipa care te face sa-ti tii respiratia.

foto Balance by Howard Schatz

*
aseara am fost la Pescarusul, in versiunea masteranzilor la actorie, UNATC ’12, si – uitindu-ma la prestatia lor de pe scena – m-am gindit ca pentru ei de abia de acum incolo incepe greul.

nu pentru ca vor trebui sa mearga la castinguri si sa obtina roluri; nici pentru ca meseria lor e una care implica sacrificii mari; nici pentru ca nu avem o industrie mare pentru ei (film, teatru).

le va fi greu pentru ca vor trebui sa gaseasca un echilibru intre “a-si da drumul pe scena” (a trai cu intensitate maxima, a se darui cu totul pentru satisfactia publicului) si a nu “trage la public” – a avea umilinta de a nu se bucura de senzatiile pe care le provoaca in audienta decit la aplauze.

cu balanta asta, care trebuie sa ramina in echilibru, se vor lupta toata viata. iar asta implica multa vointa. si rabdare.

asa mi-am adus aminte de fotografia lui Alex Axon cu pisica lui. e reala fotografia, nu e photoshop -ata:)

2539
askia swift by howard schatznude – body study

nude – body study

am descoperit ieri studiile de nuduri ale lui Howard Schatz (domnul care face fotografiile In Character pentru Vanity Fair – portrete de personalitati cu diferite expresii, asezate ca o secventa cinematografica in serii de 3-4 cadre)

iata citeva dintre preferatele mele

aceasta nu este din seria de nuduri, ci dintr-o serie care se numeste dancers dar imi place f f tare.

se numeste balance.

Howard Schatz este un fost medic oftalmolog american care a devenit faimos pentru fotografiile sale publicate in 17 carti, prezente in toate marile muzee ale lumii, dar si in colectii private. Are 71 de ani.

2846
6a00d8341c76e453ef016300a8cd3a970d-500wiRyan Gosling la tine acasa, oricind

Ryan Gosling la tine acasa, oricind

Cum faci sa-l ai acasa la tine pe Ryan Gosling oricind?

te abonezi la Time Warner si beneficiezi, la doar o apasare de buton de telecomanda, de aceasta reclama non stop – pe un canal special – drept promovare a postului pentru luna februarie luna indragostitilor.

ma rog trebuie sa mai fii si american pentru asta, dar …

super idee de marketing care arata inca o data gradul de popularitate si de simpatie (ba chiar de generator de fantezii) pe care-l are Gosling. pentru ca nu-mi imaginez ca l-au ales la intimplare.

de unde rezulta ca trebuie sa-mi aleg alt preferat dintre astia tinereii; ca pe Gosling il vrea toata lumea:)

1658
Sofia-Coppola-Marni-for-HandMSofia Coppola, spot Marni pt H&M

Sofia Coppola, spot Marni pt H&M

Sofia Coppola a facut spotul de prezentare pentru colectia Marni pt H&M, iata-l

si iata si un making of cu sofia prezenta:) filmarile s-au facut in maroc in octombrie… asta ca sa intelegem inca o data ca planingul e mama (sau tatal?) succesului.

1827
perfect_sense_a_hperfect sense

perfect sense

cind iti pierzi mirosul, gustul, auzul, vederea ca urmare a unei pandemii , crezi ca nu-ti mai ramine nimik?

viata merge mai departe.

perfect sense. – un film despre ce pierdem si ce e cu adevarat important

nu gasesc data de distributie a acestui film in Romania, dar sper sa-l vedeti cit mai curind. o sa o recunoasteti in prima jumatate de ora si pe Anamaria Marinca intr-un rol scurt, dar simpatic si plin de mesaj (un artist de strada), in care-si foloseste multele lectii de vioara din copilarie.

sa-l vedeti, va rog tare

nu, nu e ( inca) un film despre apocalipsa.

2524
theironladyposterArty movie poster

Arty movie poster

nu stiu daca ati remarcat, dar filmele care s-au lansat anul asta au postere foarte foarte arty

iar asta mi-a amintit de un domn care are un proiect in desfasurare, in care reface posterele filmelor celebre… cam asa:

domnul se numeste Victor Hertz si spune asa despre proiectul lui:

This is an ongoing project, that just got started. So, count on lots of additional work in this project, in the future.

What I do, is that I make a quite simple movie poster, including one or a few pictograms, displaying the theme of the film. Either original pictograms combined, or modified ones, to fit with the film. As the title poster says, I try to bring a twist to it, and not get too simple. I can sometimes feel that all these minimalist movie posters get a bit boring, a bit too simple, with just an object from the film and the title underneath it. That is something I try to avoid, so please, let me know if I go there. My e-mail is currently viktorhertz@hotmail.com.

ii puteti vedea tot proiectul aici

1646
michelle obama ellenEllen vs Michelle Obama

Ellen vs Michelle Obama

cind ma fac mare vreau sa fiu Ellen. iar tara in care m-am nascut sa aiba o sotie de presedinte atit de deschisa la minte incit sa faca flotari intr-o emisiune tv.

cind am fost in America, am cumparat cea de-a treia carte a lui Ellen DeGeneres, Seriously… I’m Kidding care e o bucurie de carte.

nu-ti rezolva marile dileme ale omenirii, nici n-are o structura a povestirilor care sa te faca sa iei cursuri de Creative Writing, dar e calda, zimbesti la fiecare pagina (daca nu chiar rizi) si simti ca Ellen e onesta cu tot ce scrie; ii auzi vocea cind citesti. si e o parte din filosofia ei de viata acolo: despre cum sa vezi partea pozitiva a lucrurilor, despre cum sa nu te doboare marile infringeri, despre cum sa nu te plictisesti, sau despre cum sa te relaxezi.

e un capitol care se cheama Girl Power si e despre mindria de a fi femeie si a face ceva, oricit de mic, in lumea asta.

cum ziceam, cind ma fac mare vreau sa fiu Ellen DeGeneres.

P.S. daca numitul domn Telespan descopera, habar nu am cum, ca am scris despre aceasta carte, i-o fac cadou. am citit-o cu gindul la el si la umorul lui turbat.

2509
street4cum rezolvam gropile de pe drumurile patriei?

cum rezolvam gropile de pe drumurile patriei?

intr-o tara in care avem doua (bucati de) autostrazi (pt ca sunt cit o curea, fiecare)…

intr-o tara in care un km de autostrada nu doar ca e evaluat de 4 ori mai mult ca la vecini, dar se realizeaza in 10 ani cam 10 km (si daca plantam cu polonicul maglavaizul de pe autostrada tot reusim 10 oameni sa tencuim mai mult de atit, muncind 4 ore pe zi, 1 an)…

am gasit solutia acoperiri gropilor din asfalt. era mai simplu decit ne puteam imagina vreodata. solutia ii apartine unei doamne din spania, juliana santacruz herrera, care are un minunat proiect cu… tricotaje.

doamna Herrera a facut un proiect de arta urbana, de infrumusetare a strazilor, dar noi il putem adapta. eu zic sa treceti de acum la tricotat pt ca in curind se va topi zapada si se vor vedea gropile.

spor.

P.S. am auzit ca doamnei Boagiu ii plac salurile, deci o sa treaca usor ideea. tricotati, tricotati, tricotati.

1585
mlh katherineKatherine Heigl intr-o rochie Maria Lucia Hohan

Katherine Heigl intr-o rochie Maria Lucia Hohan

o stiti din Grey’s Anatomy; e Izzie cea simpatica, atit de simpatica incit a inceput sa faca si comedioare romantice la Hollywood:)

Katherine Heigl a fost saptamina trecuta la premiera pariziana a filmului One for the money imbracata intr-o rochie Maria Lucia Hohan.

***
imi place cum se promoveaza MLH in statele unite; am mai scris despre o rochie MLh la Globurile de Aur, mi-ar placea sa vad o rochie MLH si la Oscar:)

3458
dear 1Dear Photograph

Dear Photograph

am descoperit un site minunat, despre vietile oamenilor obisnuiti, ca un arc peste timp, in acelasi loc, dar in alte vremuri.
e un pic voyeuristic, dar are multa emotie si e foarte inspirational.

poate ca ati vazut deja site-ul pentru ca, am descoperit cercetind putin mai mult, ca Time l-a plasat in topul site-urilor in 2011, dar daca nu-l stiti, bucurati-va si emotionati-va putin

***
Dear Photograph,

30 years ago, I was that little boy who could see the beauty in all things far and wide. Perhaps that is the innocence of childhood…looking at life with clarity and simplicity, always enjoying the view. I hope I never lose sight of that.

-Giuseppe

***

Dear Photograph,

I know you are my ancestors sitting there in front of the house I grew up in and where my family still lives today. Even though we have lived in different times and a generation or more apart, I somehow feel closely connected to you both.

Gitte

****

Dear Photograph,

My Dad loved trains and I will always be his little caboose.

Love, Anna

****
Dear Photograph,

I learned to walk on that bridge and now my son begins his journey.

Ioic

****
puteti vedea alte citeva zeci de amintiri emotionante pe Dear Photograph, un proiect minunat la care va puteti inscrie si voi cu o fotografie (care desigur sa respecte regulile: o fotografie din prezent care contine o fotografie din trecut in racord cu prezentul).
Dear Photograph este proiectul unui tinar care se numeste Taylor Jones (are 22 de ani, a creat blogul anul trecut, are deja un contract pentru o carte).

***
Plimbati-va pe site si dupa ce zimbiti, sunteti nostaligici, plingeti sau va cautati fotografiile vechi ca sa faceti o fotografie noua, daca sunteti in meseria asta cu imagini si cuvinte care spun povesti, respirati adinc si mai uitati-va o data la fotografii si micile lor texte; uitati-va cu rigoare tehnica: s-ar putea sa simtiti ca si mine ca asta e o cale noua – f f simpla – de a spune o poveste emotionanta fara sa soliciti mult atentia spectatorului/cititorului. Cred ca Taylor Jones – cu inocenta si emotia lui – a sadit saminta unui nou limbaj pentru a spune povesti.

2075
Laura+Kampman+by+Steven+Meisel+Vogue+Italia+Februarysurreal

surreal

citeva coperte internationale care arata minunat.

surreal

asta e dintr-o alta categorie, dar e si ea “surreal”, in felul ei:)

2095
henry-millerHenry Miller & Neil Gaiman on Writing

Henry Miller & Neil Gaiman on Writing

Henry Miller

1. Work on one thing at a time until finished.

2. Start no more new books, add no more new material to “Black Spring.”

3. Don’t be nervous. Work calmly, joyously, recklessly on whatever is in hand.

4. Work according to the program and not according to mood. Stop at the appointed time!

5. When you can’t create you can work.

6. Cement a little every day, rather than add new fertilizers.

7. Keep human! See people; go places, drink if you feel like it.

8. Don’t be a draught-horse! Work with pleasure only.

9. Discard the Program when you feel like it–but go back to it the next day. Concentrate. Narrow down. Exclude.

10. Forget the books you want to write. Think only of the book you are writing.

11. Write first and always. Painting, music, friends, cinema, all these come afterwards.

Neil Gaiman

1. Write.

2. Put one word after another. Find the right word, put it down.

3. Finish what you’re writing. Whatever you have to do to finish it, finish it.

4. Put it aside. Read it pretending you’ve never read it before. Show it to friends whose opinion you respect and who like
the kind of thing that this is.

5. Remember: when people tell you something’s wrong or doesn’t work for them, they are almost always right. When they tell you exactly what they think is wrong and how to fix it, they are almost always wrong.

6. Fix it. Remember that, sooner or later, before it ever reaches perfection, you will have to let it go and move on and start to write the next thing. Perfection is like chasing the horizon. Keep moving.

7. Laugh at your own jokes.

8. The main rule of writing is that if you do it with enough assurance and confidence, you’re allowed to do whatever you like. (That may be a rule for life as well as for writing. But it’s definitely true for writing.) So write your story as it needs to be written. Write it ­honestly, and tell it as best you can. I’m not sure that there are any other rules. Not ones that matter.

via Alex Traila

2736
zongaZonga – o amenintare pt radio

Zonga – o amenintare pt radio

m-am jucat putin cu zonga astazi – un player de muzica online cu content 100% legal.

(s-a lansat aseara cu un party surpriza, cu multe teme muzicale; eu am fost gazda de la una dintre temele party-ului (Rat Pack – Frank Sinatra, Sammy Davis, Dean Martin, Johnny Carson; Bobby Voicu, Cristi Manafu, Cristi China si Victor Kapra au avut si ei temele lor muzicale)

zonga e raiul muzicii: reuneste preferintele tale muzicale (colectate elegant din retelele sociale in care activezi), te lasa sa vezi ce asculta alti prieteni si iti permite sa faci playlist-uri.

stiu ca exista si produse internationale similare, dar acesta are si muzica noastra, plus e interconectat cu canalurile de profil locale (trilulilu… pt ca tatal proiectului e crocodilul sef de la trilulilu)

prin zonga poti asculta muzica fara sa o downloadezi, inclusiv pe telefon , chiar cind nu ai net aproape… zice reclama, nu m-am prins inca cum fac astea, dar ma rog eu de baietii destepti ai lui Silviu Sergiu Biris sa ma invete

m-am jucat putin, nu m-am prins inca de toate smekeriile si am nevoie de un training ca sa invat finetzuri, dar…
primul gind a fost ca zonga e killerul radiourilor; pentru ca orice persoana care are un grad de expunere isi poate face propriile playlist-uri, propriile programe muzicale si poate functiona ca un mic radio; iar daca are gusturi bune la muzica va avea multi urmaritori, prin urmare va cistiga si mai multa expunere si se va comporta ca un mini radio.

in conditiile propriilor programe muzicale/playlisturi online (poate pot fi widget-uite si pe bloguri) vor putea aparea inlocuitori de radio, mult mai interactivi, mai selectivi si mai targetati; cu sanse mai mici sa asculti muzici care nu sunt pe gustul tau.

si daca radioul – ca institutie, format, concept – nu va incepe sa livreze ceva mai mult decit muzica – axindu-se pe content nou si creativ, personalitatea DJ-ului, pe ceea ce era acum 100 de ani aka “theatre of mind” – va muri linistit fara sa stie de unde i se trage.

am invitatii pentru testarea zonga. daca vreti, lasati un comentariu.

P.S. este pentru prima data in romania cind pentru un asemenea serviciu exista acordul tuturor caselor de discuri; continutul fiind suta la suta legal.


Aboneaza-te la newsletter

Adresa de email:


Aboneaza-te!